19 mai 2011
COMUNICAT DE PRESĂ
Combaterea muncii la negru şi a evaziunii fiscale provocate de aceasta reprezintă o sarcină dificilă chiar şi pentru o administraţie competentă. În schimb, pentru una incompetentă precum cea a domnului Boc, e imposibilă. În loc să continue politica guvernului Tăriceanu, care prin scăderea fiscalizării muncii a scos la „lumină” o mulţime de locuri de muncă şi a facilitat apariţia de alte sute de mii de întreprinderi mici şi mijlocii, prim-ministrul Boc a acţionat exact invers, tăind aproape toate facilităţile şi introducând noi taxe şi impozite, pe motiv că suntem în criză şi nu sunt bani la buget pentru pensii şi salariile bugetarilor, cel mai bun exemplu în acest sens fiind majorarea TVA. Prin tot ce a făcut, această guvernare a limitat orice intenţie serioasă a investitorilor autohtoni sau străini de a deschide noi afaceri în România, care să creeze noi locuri de muncă şi să aducă venituri la buget.
Să ne mai aducem aminte ce s-a ales de promisiunile domnului Boc că va asigura pentru investiţii care să creeze locuri de muncă noi miliarde de euro din împrumutul luat de la FMI, BM şi CE? Reiese din datele statistice că au dispărut aproape 300000 de locuri de muncă, chiar preşedintele confirmând aceasta declarând că am devenit un popor de asistaţi şi ne îndemna să ne căutăm de muncă prin străinătate, că tot avem voie să circulăm acum prin UE doar cu buletinul. „Îndemn” pe care aproape peste 250.000 de români l-au şi făcut, obţinând contracte de muncă în străinătate, în 2010.
După intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, care conform viziunii guvernamentale ar urma să creeze sute de mii de locuri de muncă, am fost anunţaţi oficial că în urma controalelor au fost înregistrate deja 157000 de contracte de muncă. Nu ni s-a spus însă câte dintre acestea sunt datorate începerii muncii sezoniere, pentru că în mod sigur grosul este asigurat de activitatea în construcţii şi cea hotelieră pe litoral.
O viziune sănătoasă şi coerentă care să genereze locuri de muncă economiei româneşti ar trebui să ţină cont, ca şi linii definitorii de:
1. Îmbunătăţirea perspectivelor de ocupare ale grupurilor vulnerabile simultan cu acordarea unor stimulente financiare întreprinderilor care angajează persoane aparţinând acestor grupuri; scutirea de la plata CAS-ului (pe o perioadă de clar stabilită) a angajatorilor care angajează persoane ce se află în şomaj, cu obligaţia păstrării raporturilor de muncă cel puţin 12 luni
2. Creşterea atractivităţii muncii prin acordarea de stimulente financiare angajatorilor, reducerea birocraţiei, flexibilizarea relaţiilor de muncă.
3. Reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor în condiţiile asigurării unei tranziţii facile de la şcoală la piaţa muncii pentru tinerii absolvenţi şi tinerii şomeri prin intermediul serviciilor de informare şi consiliere privind cariera; încurajarea mecanismelor de stagiatură şi practică în întreprinderi, prin acordarea de deductibilităţi acestora;
4. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (în prezent printre cele mai ridicate din UE), pentru a diminua costurile de personal şi a recâştiga competitivitatea cu ţările din zona UE în atragerea investiţiilor străine directe.
5. Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
Deputat
Ionuţ STROE