„Legea e moartă, când triumfă sceleraţii“. (France, Les Dieux ont soif 27).
1. Probleme care necesită a fi clarificate
Milioane de pensionari se confruntă cu serioase probleme privind metodologia practică şi legală de calcul a contribuţiei de sănătate şi a impozitului, din venitul din pensie.
Pentru veniturile din pensii, problemele care trebuie clarificate sunt următoarele:
1. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de sănătate?
2. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit?
Aşa după cum se va vedea din cele ce urmează, soluţia legală este următoarea:
1. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de sănătate, este de 740 de lei (inclusiv), fiind clar şi stabilit la modul imperativ prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Veniturile din pensii cuprinse între 740 de lei şi
1.000 de lei se supun numai contribuţiei la sănătate, nu şi impozitului pe venit.
2. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit, este de
1.000 de lei (inclusiv) fiind şi acesta stabilit în mod clar şi la modul imperativ prin art. 69 şi art. 70 alin. (2) din Lege nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Impozitului pe venit i se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de
1.000 de lei.
Pentru o deplină clarificare a problemei în discuţie, numai şi numai pe bază de temei legal, se oferă răspuns şi la următoarele probleme:
1. Care este baza de calcul a obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii? Obligaţiile bugetare se calculează din „venitul brut“, sau din „venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare“?
2. Care sunt obligaţiile bugetare din veniturile din pensii, distinct peste plafonul de 740 de lei, şi distinct peste plafonul de
1.000 de lei?
3. Care este metodologia practică şi legală de calcul a obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii? Obligaţiile bugetare din veniturile din pensii se calculează:
Din baza de calcul se calculează întâi contribuţia pentru sănătate şi din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit, sau din baza de calcul se calculează atât contribuţia de sănătate, cât şi impozitul pe venit?
4. Dacă există vreo situaţie în care:
4.1. După calculul contribuţiei de sănătate, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate, de 740 de lei?
4.2. După calculul impozitului pe venit, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul minim nesupus impozitului pe venit, de
1.000 de lei?
Problema se impune a fi clarificată cu atât mai mult cu cât prin „Decizia Curții Constituţionale nr. 223 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii“, publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 18 aprilie 2012, şi prin „Decizia Curții Constituţionale nr. 224 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii“, publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 18 aprilie 2012, s-a constatat că dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de mai multe persoane, „sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei“.
Deosebit de important sunt de reţinut şi următoarele aspecte:
1. În condiţiile în care prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii se stabileşte, clar şi la modul imperativ, plafonul de 740 de lei (inclusiv) sub care venitul din pensie nu poate scădea după calculul contribuţiei de sănătate, sunt de neînţeles gravele abuzuri de încălcare a legii în calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensie de peste 740 de lei.
2. Soluţia stabilită prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 conform căreia „sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei“ (sublinierea îmi aparţine) este incompletă, lăsând loc la interpretări care conduc la alte grave încălcări ale legii, respectiv la rezultarea unor pensii nete mai mici de 740 de lei după aplicarea acestei cote (exemplele ce urmează fiind edificatoare în acest sens).
Consider că soluţia stabilită prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 trebuia să aibă următorul conţinut: „[…] sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei, dar fără ca prin aplicarea acestei cote să rezulte o pensie netă mai mică de 740 de lei“.
3. În condiţiile în care prin art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii se prevede precis şi la modul imperativ că „[…] Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei“, este de neînţeles cum de se pot da asemenea soluţii neclare, confuze, incomplete, interpretabile, care lasă loc la alte grave erori în calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensii de peste 740 de lei, chiar de către Curtea Constituţională.
Exemplele care urmează, care reflectă situaţii reale şi care sunt în strictă conformitate cu prevederile legale în vigoare, clarifică pe deplin toate problemele care se ridică în practică în legătură cu calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensii de peste 740 de lei.
2. Baza de calcul a obligaţiilor bugetare
Baza de calcul a obligaţiilor bugetare o constituie „venitul brut“ (V.br.), şi nu „venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare“. Temei legal:
1. „Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii“:
1.1. „Art. 257.[…] (22) Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).“[...]
1.2. „Art. 259.[…] (2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.“[…]
2. „Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal“:
„Art. 69. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de
1.000 de lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică“.
„Art. 70. Reţinerea impozitului din venitul din pensii[…]
(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.“[…]
3. Obligaţiile de plată, distinct peste plafonul de 740 de lei şi distinct peste plafonul de 1.000 de lei
Din punct de vedere al calculului obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii, există două plafoane:
1. Plafonul de
1.000 de lei, peste care se calculează atât contribuţia de sănătate, cât şi impozitul pe venit.
2. Plafonul de 740 de lei, peste care se calculează numai contribuţia pentru sănătate (CASS).
Mai precis, veniturile din pensii cuprinse între 740 de lei (venitul de 740 de lei fiind exclus), şi
1.000 de lei (venitul de
1.000 de lei fiind exclus), se supun numai contribuţia sănătate (CASS), nu şi impozitul pe venit (Iz.).
Impozitului pe venit (Iz.) se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de
1.000 de lei.
4. Metodologia practică şi legală de calcul a obligaţiilor bugetare
Metodologia corectă.
Obligaţiile bugetare se calculează în următoarea ordine, obligatoriu de respectat:
1. Din baza de calcul (care este venitul brut din pensie) se calculează prima dată contribuţia pentru sănătate (CASS): CASS =
V.br. x 5,5%.
2. Din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit (Iz.): Iz. = (
V.br. – CASS) x 16%.
3. Venitul efectiv cuvenit pensionarului (
V.ef.):
V.ef. =
V.br. – CASS – Iz.
Metodologia greşită.
În nici un caz şi sub nici o formă din baza de calcul nu se calculează direct impozitul (Iz.).
Venitul efectiv cuvenit pensionarului (
V.ef.) =
V.br. – CASS – Iz.
5. După calculul obligaţiilor bugetare, venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar poate fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bugetare?
Problema, foarte importantă, care se pune este următoarea: după calculul obligaţiilor bugetare, venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar poate fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bugetare?
Răspunsul este următorul:
1. Plafonul de
1.000 de lei poate fi diminuat numai cu contribuţia de sănătate, nu şi cu impozitul pe venit. Aceasta ca urmare a faptului că, începând cu 1 ianuarie 2011, plafonul minim care nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate este de 740 de lei.
2. Plafonul de 740 de lei nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate.
3. După calculul obligaţiilor bugetare, în nici un caz şi sub nici o formă venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar nu va fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bugetare, de 740 de lei.
Exemplul nr. 1.
Venituri din pensie = 780 de lei
La un venit din pensie de 780 de lei, baza de calcul a obligaţiilor bugetare o constituie „venitul brut“ de 780 de lei, şi nu „venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare“, adică nu „780 – 740“ = 40 de lei.
Contribuţia rezultată din calcul = 780 x 5,5% = 43 de lei.
Pensia netă rezultată din calcul = 780 – 43 = 737 de lei, deci sub plafonul de 740 de lei, care nu poate fi diminuat în nici un caz şi sub nici o formă cu contribuţia de sănătate.
Plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate fiind de 740 de lei, contribuţia datorată efectiv de pensionar = 780 – 740 = 40 de lei.
Exemplul nr. 2.
Venituri din pensie =
1.050 de lei
La un venit din pensie de
1.050 de lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituie „venitul brut“ (pensia brută).
Contribuţia rezultată din calcul =
1.050 x 5,5% = 58 de lei.
Pensia netă rezultată din calcul, după calculul contribuţiei de sănătate =
1.050 – 58 = 992 de lei, care este (1) sub plafonul de
1.000 de lei, care poate fi diminuat numai cu contribuţia de sănătate, nu şi cu impozitul pe venit, şi (2) peste plafonul de 740 de lei, care nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate.
Întrucât venitul din pensie este sub „plafonul minim neimpozabil“, de
1.000 de lei, nu se mai datorează impozit.
Pensia netă, efectiv încasată de pensionar = 992 de lei.
Exemplul nr. 3.
Venituri din pensie =
1.100 de lei
La un venit din pensie de
1.100 de lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituie „venitul brut“ (pensia brută).
Contribuţia rezultată din calcul =
1.100 x 5,5% = 61 de lei.
Venitul bază de calcul al impozitului = venitul brut din pensie – contribuţiei de sănătate =
1.100.– 61 =
1.039 de lei.
Impozitul (Iz.) = venitul bază de calcul al impozitului x cota de impozit =
1.039.x 16% = 166 de lei.
Pensia netă rezultată din calcul =
1.100 – 166 = 934 de lei.
Întrucât venitul net din pensia rezultată din calcul este sub „plafonul minim neimpozabil“, de
1.000 de lei, impozitul efectiv datorat =
1.039 –
1.000 = 39 de lei.
Pensia netă, efectiv încasată de pensionar =
1.000 de lei.
Foarte important este a se reţine faptul că metodologia de calcul este total diferită începând cu 1 ianuarie 2011, faţă de cea în vigoare până la 31 decembrie 2010.
Până la 31 decembrie 2010 se aplicau următoarele prevederi legale (actualizate cu modificările şi completările suferite până la data respectivă:
1. „Art. 257.[…] (2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra:[…]
e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;“[…]
2. „Art. 259.[…] (2) Pentru pensionari, contribuţia datorată de aceştia se aplică numai la veniturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.“[…]
Concluzii:
1. Până la 31 decembrie 2010, contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra veniturilor din pensiile care depăşeau limita supusă impozitului pe venit, de
1.000 de lei.
2. Pentru pensionari, contribuţia datorată de aceştia se aplica numai la veniturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, de
1.000 de lei, şi se calcula numai pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită (de
1.000 de lei).
Exemplul pentru calculul contribuţiei de sănătate şi a impozitului pe veniturile din pensii cuvenite până la 31 decembrie 2010.
Venituri din pensie =
1.050 de lei
La un venit din pensie de
1.050 de lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituiau numai veniturile din pensiile care depăşeau limita supusă impozitului pe venit, de
1.000 de lei, adică
1.050 –
1.000 = 50 de lei.
Contribuţia rezultată din calcul = 50 x 5,5% = 3 lei.
Pensia netă rezultată din calcul =
1.050 – 3 =
1.047 de lei.
6. În loc de concluzii.
Cu cât există mai multe asemenea prevederi legale, cu atât mai mult se amplifică fenomenul de neîncredere în aplicarea legii, de dispreţ faţă de lege şi legalitate, de adevărat haos legislativ şi, pe cale de consecinţă, şi de adevărat haos economic şi social.
O societate care ajunge într-o asemenea situaţie se va confrunta cu unele dintre cele mai grave probleme pe plan juridic, fiscal, economic, social şi politic.
Politicienii şi guvernanţii uită faptul că „O singură lege proastă e de ajuns ca să revolte un întreg popor“. (Proverb grec. Pitagora. Legile morale şi politice.) şi că „Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite“. (Euripide).
Cu cât sporeşte numărul legilor proaste, cu atât mai mult creşte şi gradul de nemulţumire şi spiritul de revoltă în rândul unui număr tot mai mare de cetăţeni, în special al celor corecţi.
În actuala situaţie, în care prevederile legale în discuţie generează, unele de aproape zece ani, numeroase şi grave neajunsuri în activitatea practică, şi cu toate acestea sunt menţinute în vigoare, se pun şi următoarele întrebări:
1. Care este raţiunea interpretării şi aplicării greşite a prevederilor legale în discuţie în condiţiile în care a devenit arhicunoscut faptul că acestea generează numai şi numai numeroase şi grave neajunsuri în activitatea practică?
2. Chiar nu există nimeni preocupat pentru eliminarea numeroaselor şi gravelor neajunsuri generate în activitatea practică de prevederile legale în discuţie?
3. Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii chiar nu au capacitatea să înţeleagă necesitatea stringentă a raţionalizării şi armonizării prevederilor legale în discuţie?
Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii chiar nu realizează că interpretarea şi aplicarea greşită a prevederilor legale în discuţie, care afectează milioane de pensionare, este şi un indiciu al superficialităţii cu care se elaborează şi se aplică aceste acte normative, şi al unor deficienţe de gândire logică, de incompetenţă profesională şi de grave erori în aplicarea legii, din partea lor?
Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii ar trebui să fie conştienţi şi de faptul că „Ticăloşia câtorva este o nenorocire pentru toţi“. (Syrus), pentru că „Legea e moartă, când triumfă sceleraţii“. (France, Les Dieux ont soif 27) şi „Când domnesc nelegiuiţii, oamenii se prăpădesc“. (Vulgata, Prov., 28, 12).
Din 1990 şi până în prezent, populaţia a constatat tot mai mult că „Politicienii vând zilnic iluzii… Este pâinea pe care ne-o oferă pentru a ne împiedica să vedem cât de amărâtă este viaţa noastră.“ (Victor Duţă) şi că „Schimbare politică. Alţi ciobani, alţi câini, aceleaşi oi“. (Valeriu Butulescu - Frunze fără ram.).
Este cunoscut faptul că „Politica nu se face cu sfinţii, dar dacă oamenii politici îl iau ca model pe Iuda, vai de ţara în care se face politica acestuia!“. (Victor Duţă) şi „Vai de ţara în care cei nedrepţi fac legi şi cei incompetenţi conduc“. (N. Grigorie - Lăcriţa).
Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii nu trebuie să uite că „Cu cât un stat e mai corupt, cu atât are mai multe legi“. (Tacit), că „Proştii mor, dar prostia rămâne“. (I. L. Caragiale) şi, foarte important, că „Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni“. (Platon).
Dacă politicienii, parlamentarii şi guvernanţii nu-şi vor schimba conduita, singura speranţă de salvare de la un adevărat dezastru naţional, nu poate veni decât de la un Vlad Ţepeş
„Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“
(M. Eminescu, Scrisoarea III-a).
sau de la un Procust
„Patul lui Procust“. Procust a fost un tâlhar grec din antichitate, originar din Atica. El îşi făcuse o faimă sinistră prin felul său diabolic de a-şi tortura victimele. Procust avea două paturi de fier: unul mare şi altul mic. Dacă trupurile victimelor erau lungi, el le aşeza pe patul mic şi le reteza picioarele ca să încapă în el. Dacă victimele erau mici de statură, el le aşeza în patul mare, iar tâlharul le întindea picioarele până le scotea din încheieturi, pentru a fi pe măsura patului. Procust a fost ucis de Teseu, după ce a fost supus la aceleaşi torturi. Această legendă greacă a dat naştere expresiei „Patul lui Procust“ spre a ilustra, în general, mutilările care se aduc operelor literare pentru a încăpea în forme fixe, prestabilite şi unor constrângeri absurde, impuse de editori, critici sau şcoli literare.
*„Problema calculului corect al obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii a fost prezentat de subsemnatul, încă din anul 2011, prin mai multe articole publicate în cadrul unor cărţi şi articole în reviste, dintre care menţionez:
1. Legislaţie fiscală. Interpretare şi aplicare în favoarea contribuabililor. Editor Tribuna economică, Bucureşti, 2011, ISBN 978-973-688-204-3, 262 pg. A se vedea capitolul 5 intitulat „Calculul obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii“, pg. 105 – 108 şi capitolul 6 „Calculul impozitului pe veniturile obţinute de angajaţii pensionari“, pg. 109 – 113.
2. „Calculul obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii“, în revista „Tribuna economică“, nr. 2/2011, pg. 29 – 31.
3. „Calculul obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii“, în revista „Impozite şi taxe“, nr. 1 – 2/2011, pg. 22 – 24.
4. „Calculul obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii“, în revista „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor“, nr. 3/2011, pg, 52 – 55.
Numai că glorioşii analfabeţi profesional, doctori în pseudoştiinţă, cu mai multe cărţi scrise decât citite, care de câte ori gândesc îi doare capul, care ştiu totul despre nimic, care au ajuns să elaboreze şi/sau să aplice legile, nu numai că nu studiază (aşa cum au făcut toată viaţa), dar nici nu mai citesc (literatura de specialitate din domeniul lor de activitate).
Progresul economic şi social nu se poate realiza cu indivizi care s-au născut obosiți şi trebuie să trăiască pentru a se odihni (în înalte funcţii, bine plătite), care au momente geniale de incompetenţă şi care se luptă din greu pentru cârmuirea treburilor obşteşti în interes personal şi al grupurilor nelegitime de interese din care fac parte.
Nici legea nu se poate elabora şi aplica corect, şi nici pacea socială nu se poate asigura cu indivizi care, după ce că au puţină minte, nici aceasta nu este bună şi care, pe deasupra, mai sunt şi prietenii lui Iuda.
„Vai de ţara în care cei nedrepţi fac legi şi cei incompetenţi conduc“ şi în care „Oamenii fără valoare merg din promovare în promovare“
