joi, 5 aprilie 2012

UNPR, băgat pe uşa din dos în Biroul Electoral Central

Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 10.06.2012 şi-a început activitatea cu stângul. Concret, acesta a fost completat şi cu reprezentantul UNPR, dl. Aristide Roibu, întrucât conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor au comunicat că UNPR este partid parlamentar (proces-verbal completare BEC. În urma celor întâmplate, PNL a făcut contestat la ÎCCJ statutul reprezentantului UNPR în BEC (http://www.alinagorghiu.ro/2012/04/04/contestatie-la-iccj/). Ce va hotărî ÎCCJ merită urmărit cu mare atenţie, pentru că o hotărâre defavorabilă UNPR ar trebui să aibă implicaţii majore inclusiv în funcţionarea Parlamentului, mai ales a Birourilor Permanente ale celor două camere.
Dar până atunci, vă supun atenţiei câteva aspecte neclare ale legislaţiei electorale privitoare la alegerile locale, care se perpetuează de ani de zile:

Nr.
Crt.
Prevedere Legea 67/2004
Comentariu
1
 Nu este prevăzută obligativitatea existenţei copiei actului de identitate la dosarul de candidatură.

   ART.50
    (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de circumscripţie. 
Păi dacă la dosarul de candidatură nu există şi copia actului de identitate, pentru a se putea verifica în special dacă candidatul are domiciliul în localitatea în care candidează, cum se pot atunci respecta prevederile art.50??
2
    Conform ART. 28 Biroul electoral al secţiei de votare are în componenţă un număr mai mare de persoane – 11 - decât Biroul electoral comunal, orăşenesc sau municipal, în afara faptului că se creează confuzii privind calitatea juridică în biroul electoral a persoanelor respective:
ART. 28  (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi 5 membri în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 9 membri în cazul secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele municipiului Bucureşti.
(7) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi, conform prevederilor art. 24 alin. (14)
(8) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală. În acelaşi termen, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi ori propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectivă sunt obligate să comunice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau, după caz, preşedintelui biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală ori de sector, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului lor. Preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector comunică, de îndată, numele şi prenumele reprezentanţilor partidelor politice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplică în mod corespunzător.
    (9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8).

La     ART. 24 alin (1)- (4), (13) şi (14) privitoare la constituirea şi completarea Birourilor electorale de circumscripţie termenii de membru şi reprezentant au un alt înţeles juridic:
    (1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri.
    (2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
(3) Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
    (4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeţeană sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 13 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţiile electorale respective.
13) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral.
    (14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către preşedintele biroului electoral….
3
Conform art. 28 alin (4) nu este instituită obligativitatea depunerii declaraţiei pe proprie răspundere că nu fac parte dintr-un partid politic de către persoanele propuse de primar pentru funcţiile de preşedinte/locţiitor al Biroului electoral al secţiei de votare:
Art. 28 (4) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista întocmită de prefect potrivit alin. (2) se completează cu alte persoane propuse de primar, care au, de regulă, cel puţin studii medii, se bucură de prestigiu în localitatea în care domiciliază şi nu fac parte din niciun partid politic. Lista cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele prevăzute în listă, care nu sunt desemnate preşedinţi sau locţiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2). Lista trebuie să conţină elementele prevăzute la art. 24 alin. (5).  
În cazul persoanelor propuse tot de primar, dar pentru funcţiile de preşedinte/locţiitor al Biroului electoral de circumscrţie, art. 24 alin (7) prevede obligativitatea depunerii declaraţiei pe proprie răspundere că nu fac parte dintr-un partid politic de către persoanele respective:
Art. 24 (7) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucură de prestigiu în faţa locuitorilor, care nu fac parte, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, din niciun partid politic şi care au cel puţin studii medii.
4
Legea nu prevede ce se întâmplă în cazul candidaţilor care decedează în perioada de la data rămânerii definitive a candidaturii şi încheierea procesului de votare.

5
Legea nu prevede ce se întâmplă în cazul candidaţilor din turul 2 pentru funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean care decedează în perioada dintre cele două tururi de scrutin, reglementând la art. 98 doar cazul candidaţilor la funcţia de primar:
    ART. 98
    În cazul în care situaţia de balotaj intervine între 2 candidaţi la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre aceştia decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.

6
Ce se întâmplă în cazul alegătorilor care solicită urna mobilă, dar nu pot vota şi semna singuri în lista electorală, având ambele membre superioare paralizate sau amputate, de exemplu Se aplică prevederile art. 86?
    ART. 86
    (1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
    (2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Persoanele care candidează în circumscripţia în a cărei rază teritorială se află secţia de votare respectivă nu pot însoţi alte persoane în cabina de votare în scopul de a le ajuta să voteze.

7
Ce se înţelege prin bunurile şi foloasele prevăzute la art 109 alin (1):
    ART. 109
    (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar, consilier sau de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
În anul 2008 BEC a dat Hotărârea 38/21.04.2008 în care a enumerate bunurile şi foloasele la care se face referire.
8
La art. 89 se face referire că pentru anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate se poate folosi şi o ştampilă cu menţiunea ANULAT,:
Art. 89
(1) După închiderea secţiei de votare, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:
b) anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii «ANULAT» sau prin aplicarea unei ştampile cu menţiunea «ANULAT». Numărul acestor buletine se înscrie la rubrica f) a procesului-verbal prevăzut de art. 90 alin. (3);
Modelul ştampilei nu a fost prevăzut în HG 147/13.03.2012.
De asemenea, nu este specificat cum se anulează buletinele de vot din pachetele neîntrebuinţate, se anulează tot pachetul fără a fi desfăcut sau se desface şi se anulează apoi fiecare bulletin de vot?
9
Legea nu interzice organizarea de mitinguri, referendumuri, activităţi cultural-artistice şi sportive în zona de protecţie de 500 de metri a secţiei de votare, în ziua votului.
La alegerile parlamentare din 2008, prin Hotărârea nr. 64/17.11.2008  BEC a reglementat această situaţie în sensul interzicerii acţiunilor şi manifestărilor respective.

10
Formularea prevăzută de art. 103 lit.q) privind continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale lasă loc de interpretări:
    ART. 103
    Constituie contravenţii următoarele fapte:
    q) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 61, prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 80 alin. (1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale ori candidaţi independenţi;
De fiecare dată, BEC a dat hotărâri prin care specifică ce se înţelege prin sintagma respectivă, în sensul că nu se mai pot lansa, afişa sau distribui materiale electorale noi după ora încheierii campaniei electorale, cele  deja instalate/afişate putând rămâne pe loc.
11
Art. 93 alin (2) nu specifică clar ce se întâmplă cu dosarul constituit pentru alegerea preşedintelui Consiliului judeţean, făcând referire doar la dosarul constituit pentru alegerea Consiliului judeţean:
    ART. 93
    (1) După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri.
    (2) Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi celelalte documente prevăzute la art. 92 se predau locţiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie electorală pe bază de proces-verbal, care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele biroului, le transportă cu pază militară şi le predă biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
Art. 92 face referire la:
    ART. 92
    (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează, se transportă cu pază militară şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte.
    (2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal.
Conform art. 93 alin(2), prin documente s-ar înţelege contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate din dosarele Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nicidecum dosarul pentru preşedintele consiliului judeţean.
12
Legea nu prevede posibilitatea ca reprezentanţii partidelor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare să poată primi copii după listele electorale suplimentare folosite în ziua votului.
BEC a emis de fiecare dată hotărâri care au reglementat această situaţie.
13
La art. alin legea nu prevede că şi locţiitorul preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare poate vota pe lista electorală suplimentară la secţia în care îşi desfăşoară activitatea, în cazul în care domiciliază pe raza altei secţii de votare din aceeaşi circumscripţie electorală:
    ART. 83
    Prin excepţie de la prevederile art. 82 alin. (1), preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secţia respectivă. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista suplimentară şi trebuie să fie radiaţi din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secţia de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.
Conform ART. 28  (1), locţiitorul nu face parte parte din rândul membrilor.
14
Legea nu prevede ce se face cu declaraţiile pe propria răspundere privind colaborarea cu securitatea ca poliţie politică, aflate în dosarele cu candidaturi.
În 2008, BEC a dat Hotărârea nr.20 / 08.04.2008 care stabileşte:
Art. 2. – (1) Ca autoritate la care se depun aceste declarații, birourile electorale de circumscripție sunt obligate să trimită la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității lista persoanelor care îndeplinesc funcțiile prevăzute de art. 3 lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, însoțite de declarațiile pe propria răspundere, în termen de 30 de zile de la data alegerii în funcție.
(2) Aceste documente se comunică printr-o adresă de înaintare
emisă de birourile electorale de circumscripție.
15
Legea nu interzice foto-filmarea votului dat în cabina de vot, practicată de  de către competitorii electorali pentru “controlului votului.
La ultimele alegeri BEC a emis Hotărâri în acest sens.
16
Legea nu prevede modul în care se soluţionează cazurile în care la BEC de circumscripţie se constată că procesele-verbale referitoare la rezultatele votării nu se închid pe cheia de control, în special în privinţa totalului voturilor valabil exprimate comparativ cu totalul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare competitor electoral.
Aceasta a fost permanent o problemă deosebită pe care BEC  au soluţionat-o întotdeauna parţial, nedispunând niciodată renumărarea tuturor voturilor. A se vedea Hotărârile nr. 75/15.05.2008 şi 100/26.05.2008, de exemplu.

S-au inversat rolurile din 2005?! Parcă era tot în vremea sărbătorilor de Paşte, nu?

Un şofer este nevoit să oprească maşina din cauza traficului blocat. Cineva îi bate în geam făcându-i semn să deschidă. Cu precauţie deschide şi întreabă:

- Ce s-a întâmplat?

- Teroriştii l-au răpit pe Traian Băsescu şi cer un milion de euro răscumpărare, altfel ameninţă că îl vor stropi cu benzină şi-i vor da foc în Piaţa Revoluţiei. Acum mergem din maşină în maşină şi facem o chetă.

- Am înţeles. Cât dă fiecare?

- Cam 5 litri!

Important: articolul prezentat mai sus este primit prin email.


România, Brazilia şi Chevron

Se spune pe la noi, îndeosebi de către politicieni, că nu trebuie să te pui contra niciodată intereselor marile firme economice străine, dacă vrei să te dezvolţi economic. Să facem însă o mică comparaţie între modul în care se comportă conducătorii noştri şi cei ai Braziliei, în cazul aceluiaşi gigant economic, Chevron:

Publicat de Adriana Dutulescu in sectiunea News la data de 03/04/2012 1:25 pm - 1,780 citiri / 9 comentarii
La bilantul SRI de acum doua saptamani, adica cu o saptamana inainte ca MRU sa semneze cele 3 HG-uri secretizate prin care Chevron a primit in exploatare terenurile de la Marea Neagra, Traian Basescu a avut in discursul sau tinut in fata ofiterilor SRI, in absenta presei, o interventie cel putin ciudata.
“Exploatarea gazelor de sist este foarte importanta si binevenita si cine spune altceva atenteaza la siguranta energetica nationala”, a spus basescu, fara nicio legatura cu restul temelor din discursul sau. SRI-istii din sala au prins insa rapid mesajul, adica lasati-i in pace pe aia de la Chevron, nu va puneti de-a curmezisul, si au primit cu hohote de ris avertismentul Presedintelui. “Hahaha, sa mori tu!”, s-a auzit din sala in care se asternuse o liniste mormantala la finalul interventiei basesciene, cind spionii lui Maior au refuzat sa aplaude discursul prezidential. Basescu s-a facut stacojiu la fata si n-a mai deschis gura.
Guvernul brazilian a dat în judecată compania petrolieră Chevron, cerându-i o despăgubire de aproape 11 miliarde de dolari pentru deversarea de petrol în apele Atlanticului pe data de 4 martie, potrivit EFE, citată de Agerpres. 

Autorităţile braziliene au solicitat deja o despăgubire similară companiei Chevron şi subcontractantului său Transocean pentru deversarea a 3.000 de barili de petrol de pe o platformă de foraj marin din apropierea coastelor Braziliei în luna noiembrie. De asemenea, la 21 martie, un număr de 17 directori din cadrul celor două companii americane au primit interdicţia de a părăsi teritoriul Braziliei, ei urmând să fie puşi sub acuzare pentru deversarea din luna noiembrie. Autorităţile braziliene au mai decis marţi să oprească activitatea companiei Chevron de pe platformele marine unde au avut loc scurgerile de petrol şi să interzică celor două companii americane să trimită bani în afara ţării. Aria de extracţie braziliană nu este una dintre zonele importante ale Chevron – aceasta însumează numai 2-3% din producţia totală a companiei, în timp ce Australia ajunge la 17%, iar Golful Mexic are 21% din totalul platformelor Chevron. Investiţia majoră a companiei în zone de risc, cum este cea braziliană, se explică prin accesul tot mai dificil la resursele noi de energie de la nivel global. Având în vedere dimensiunea sa, firma petrolieră a căutat să se concentreze în ultimii ani pe “cucerirea” de noi teritorii pentru exploatare. 

Andrei MoisoiuAdăugat de Andrei Moisoiu în Apr 4 2012 20:17. Adăugat în News.






Concluzia e simplă, cred, aşa că n-are rost s-o mai scriu. Aş menţiona însă în mod deosebit că actualul preşedinte al Braziliei, Dilma Rousseff - prima femeie preşedinte al Braziliei - a fost şefa administraţiei prezidenţiale şi ministru al energiei în timpul mandatului (2003-2010) preşedintelui Luiz Inácio Lula da Silva (omul care a crescut într-o familie atât de săracă, încât n-a ştiut ce este pâinea până la şapte ani, vârsta la care s-a mutat cu familia dintr-o regiune din nord-estul Braziliei în suburbiile oraşului Sao Paulo. A renunţat la şcoală când era în clasa a cincea, şi-a câştigat pâinea lustruind pantofi pe străzi şi s-a angajat la o uzină la vârsta de 14 ani. A avansat şi, cu timpul, a devenit unul dintre cei mai respectaţi lideri de sindicat la nivel mondial. Cu toate că în acele vremuri Brazilia era condusă de un regim militar, el a sfidat generalii şi şefii şi practic a închis centrul industrial al continentului în numele muncitorilor din industria oţelului. După şapte ani de preşedinţie, Lula continua să se bucure de aprecierea a peste 70% din alegători, succes remarcabil pe un continent în care preşe­dinţii sunt consideraţi un bun la care se poate renunţa.) şi ale cărui politici economico-sociale le-a continuat!

P.S. Dacă expresia “Hahaha, sa mori tu!” chiar s-a auzit în sală la bilanţul SRI, autorul chiar merită o stea de general, demonstrând că nu toate conştinţele pot face obiectul cumpărării-vânzării practicate de regimul băsist.  

riscograma.ro: Cum să-ți vinzi țara ieftin și să o cumperi scump

Sursa:http://www.riscograma.ro/6394/cum-sa-ti-vinzi-tara-ieftin-si-cum-sa-o-vinzi-scump/

Cum să-ți vinzi țara ieftin și să o cumperi scump

Sloganul “nu ne vindem țara”, un refuz niciodată dus până la capăt, a fost mereu mai comod decât întrebările “de ce?”, “cum?”, “la ce preț?”
În SUA, dacă găsești petrol pe teren federal, trebuie să plătești 17% din valoare, una dintre cele mai ridicate redevențe directe din lume. Dacă dai de aur, poți să pleci cu el acasă fără să datorezi un cent.
Acestea sunt două extreme care conturează o politică foarte precisă asupra a ce înseamnă exploatarea resurselor și care, într-o formă sau alta, se regăsește în majoritatea țărilor “cu apă caldă”.
Atunci când o resursă este greu de exploatat, e mai importantă activitatea în sine decât venitul direct pe care îl poate încasa statul. Dimpotrivă, când resursa este abundentă sau când prețul este mare sau când e preferabilă conservarea, atunci redevența crește, de multe ori progresiv. Rusia, de exemplu, taxează petrolul cu 22%, dar numai ce depășește primii 15 dolari despre care se presupune că sunt costuri de producție. Alte țări taxează suplimentar “extraprofiturile”.
Modelul redevențelor directe poate părea dezavantajos atunci când prețurile sunt sus, însă pe termen lung diferențele nu mai sunt atât de importante. Contează mai mult aranjamentele din spatele redevențelor. În cazul Petrom, de exemplu, redevența este calculată corect: 3,5% pentru zăcămintele mici, care abia mai produc ceva, până la 13,5% pentru cele noi, unde o sondă săpată acum va produce timp de câteva zeci de ani. Problema aici este valoarea la care se aplică acest procent: puțin peste 20 de dolari pe baril, deși între timp prețul a crescut de cinci ori.
În cazul hidrocarburilor, unde România are ceva rezerve, paguba este reală și directă: fie redevență prea mică la petrol, fie preț prea mic la gaze. În cazul mineritului, discuția e mult mai complicată. Cât să fie redevența pentru cineva care se apucă să scoată huila din Valea Jiului? Că până acum a fost, în mod real, fără nici o exagerare, 100% cu minus în față. Adică statul cheltuie doi lei ca să încaseze unul.
Se vorbește în România despre “vânzarea resurselor”, cu sonoritatea deja-faimosului “nu ne vindem țara”. Discuția este parțial legitimă, pentru că fiind vorba de resurse publice fiecare cetățean ar trebui să se pronunțe dacă vrea sau nu să vândă și în ce condiții. Însă de cele mai multe ori dezbaterea se pierde în zgomotul de fond. Sloganul, un refuz niciodată dus până la capăt, a fost mereu mai comod decât întrebările “de ce?”, “cum?”, “la ce preț?”
Au fost vândute resursele de cupru pe 200 de milioane de euro? Nici vorbă! Se vinde doar cuprul extras, contra unei redevențe de 4% din valoare care ar fi trebuit să devină 6% dacă Monitorul Oficial nu ar fi oprit în mod misterios publicarea. În realitate, se vinde o companie semi-falimentară, deținătoare a unei licențe. E redevența asta prea mică? Da, prețul obținut spune că, la cotația de acum a cuprului cel puțin, redevența este sub potențial. Și mai exact, prețul și redevența merg în sensuri opuse. Teoretic, Cupru Min putea fi la fel de bine dată pe un euro oricui oferea o redevență mai mare.
Sigur, dar nu mai bine exploata statul? Păi chiar a făcut-o, dar cu pierdere netă la zece ani și o întrerupere totală de activitate prin 2008, înainte ca prețul cuprului să o ia iar în sus. De fapt, întreg mineritul a adus pierderi în România, de la huilă până la aur.
Nu înseamnă că privatizările sunt automat în regulă. Dimpotrivă, jocul steril dintre redevențe și preț lasă în plan secund lucrurile care contează cu adevărat. De exemplu, ce s-a vândut exact. Resursele subsolului sunt guvernate în mod complet stupid de secretomanie birocratică, care lasă loc unor jafuri greu de imaginat. Nu puține au fost cazurile în care exploratori români au anunțat descoperiri fără să fi fost deloc pe teren, taman când prețul pentru o resursă sau alta a atins un punct de fierbere.
Din înfloritorul comerț subteran cu studii tehnice s-ar putea afla, de exemplu, cât aur, argint sau wolfram se poate scoate de la Roșia Poieni, câte metale rare – de la Roșia Montană șamd. În lipsa informațiilor, licitațiile sunt viciate din start, prin cea mai insidioasă metodă (aranjatul caietelor de sarcini e treabă de amatori). Cei care doar bănuiesc la ce să se aștepte nu știu unde să se oprească, în timp ce deținătorii informațiilor licitează sume care par neverosimile.
Soluția politică acceptabilă pentru o națiune temperamentală ca România este să renunțe la redevențele fixe și să impună un model de partajare a profiturilor, după model rusesc, chiar dacă îl va regreta în caz de scădere a prețurilor. Însă pentru ca să “nu ne vindem țara” (și ca să nu basculăm năuci între tunuri strategice și mitinguri de protest încă 20 de ani) e nevoie de o desecretizare de la un cap la altul a întregii documentații existente și a contractelor de până acum.