miercuri, 4 aprilie 2012

Și tu, Brutus?

Când vorbești din interior, se spune că știi despre ce și cum vorbești. Dacă mai și scrii despre asta, cu atât mai bine, pentru că verba volant, scripta manem, nu? Și acum să ne delectăm citind despre


Elena Udrea, colivăreasa PDL

de Andreea Pora 
Cu egoul umflat până la a se închipui o Margaret Thatcher a României, avidă de putere, în goană după notorietate, cu gesturi excesive şi incapabilă să înţeleagă constrângerile unei poziţii oficiale, cu un mariaj şi nişte relaţii nepotrivite cu banul public, Elena Udrea a devenit de neoprit şi de necontrolat.
Excluderea lui Cristian Preda din PDL este încununarea politicii şubrede, eminamente oportuniste, fără vreo fărâmă de viziune şi onestitate, consecinţa şirului stupid de gafe făcute de Elena Udrea în Bucureşti.
Doamna poate deja să strige triumfătoare: „v-am ciuruit“. De data asta, PDL şi electoratul bucureştean. Mai rău, cele numai 2 voturi împotrivă, Paleologu şi Baconschi (Macovei era în avion la ora aia), arată că întreaga conducere a PDL este dominată de antiintelectualism, de tipologia Prigoană-Udrea- Oltean-Blaga, baronii sub a căror greutate moare strivită orice urmă de reformă şi modernism. Vreo mirare? Nu. Încă de la bun început, tinerii reformişti au fost văzuţi cu ochi răi, impuşi de Băsescu, prea idealişti, principiali şi oneşti pentru gustul baronilor şi baroneselor.
Poziţionările lor împotriva practicilor de partid-stat şi a corupţiei, pledoaria pentru integrităţi, coerenţă şi logică politică au fost înghiţite ca o „broască râioasă“, vorba „barosanului“ Oltean. Anarhia organizatorică din PDL, dominaţia exercitată de la Congres încoace de noua tripletă Udrea-Anastase-Oltean, plecarea lui Frunzăverde cu toată filiala şi un întreg cortegiu de primari, pierderea majorităţii la Senat, toate sunt consecinţa directă a incapacităţii lui Emil Boc de a gestiona partidul. A puterii excesive deţinute Elena Udrea prin susţinerea acordată continuu de Traian Băsescu. Decapitarea lui Cristian Preda se înscrie în această logică. PDL, sub înalta îndrumare a Elenei Udrea, a ales între Prigoană şi Preda, între două tipuri de politician. Pentru că mesajul transmis de excludere transcende conflictul punctual legat de strategia pentru Bucureşti, este capitularea partidului în faţa politicii de conjunctură, clientelare, făcută la gura tabloidelor şi a contractelor cu statul.
Criticile lui Preda au deranjat mereu (bomboana pe colivă a fost susţinerea acordată lui Nicuşor Dan), dar de data aceasta au lovit direct în Elena Udrea, care a înregistrat un eşec preelectoral de anvergură şi are şanse bune să îngroape întregul partid. Eşecul alianţei electorale cu UNPR-ul generalului Oprea şi paritatea pe listele de consilieri, care ar fi trebuit să fie indezirabile de la bun început, este rezultatul unei politici al cărei principiu de bază este lipsa oricărui principiu. Încurajarea trădării, a oamenilor lipsiţi de caracter, a şantajabililor şi dosariabililor, culminată cu impunerea lui Piedone, ieşit direct din sacoul model Apaca al lui Dan Voiculescu, ca şef de campanie al PDL, s-a întors împotriva artizanei acestei nefaste strategii. Cu 2 luni înainte de alegeri, PDL nu are candidaţi în 4 sectoare, asta dacă nu cumva defectează şi Onţanu la USL, iar la Primăria Capitalei l-a propus pe Prigoană, copia cu plici a lui Oprescu. La atât se reduce resursa umană marca Udrea, aceste zdrenţe au rămas din prestigiul PDL.

Cu egoul umflat până la a se închipui o Margaret Thatcher a României, avidă de putere, în goană după notorietate, cu gesturi excesive şi incapabilă să înţeleagă constrângerile unei poziţii oficiale, cu un mariaj şi nişte relaţii nepotrivite cu banul public, Elena Udrea a devenit de neoprit şi de necontrolat. Imaginea sa negativă, e adevărat, făcută de multe ori de presa adversă exclusiv pe chestiuni minore, poşete, tocuri şi alte frivolităţi de genul acesta (nu am fost niciodată de acord cu atitudinile macho, nici cu vulgarităţile gen „Nutzi“ sau aluziile legate de viaţa sa personală), a afectat partidul de o mie de ori mai mult decât toate declaraţiile lui Cristi Preda la un loc. Cu parfumul său de clientelism, bugetul lăbărţat de la Ministerul Dezvoltării, tenacitatea şi ostentaţia confruntării, Elena Udrea a ajuns să fie cel mai detestat membru al Cabinetului Boc, dar şi al PDL. Greşelile ei: prostia campaniei pentru desfiinţarea sectoarelor, subminarea din start a Mişcării Populare, căreia i-a asociat nume precum cel al lui Gigi Becali şi Dan Diaconescu, relaţiile apropiate cu Gabriel Oprea, motiv pentru care a presat pentru mariajul cu acte în regulă cu UNPR, au adus prejudicii care, iată, nu mai ţin doar de imagine.
Până acum, Elena Udrea nu a răspuns pentru nimic, deşi adversarii ei din rândul „greilor“, în frunte cu Vasile Blaga, au atacat-o de nenumărate ori, aversiunea dintre cei doi fiind de notorietate. Un eşec la Bucureşti, previzibil, ţinând cont de haosul care domneşte, i-ar putea fi fatal pentru cariera politică. Să ne amintim că însuşi Blaga, după rateul în faţa lui Oprescu de acum 4 ani, s-a retras de la conducerea filialei Bucureşti. Acest exemplu îi va fi aruncat în faţă Elenei Udrea. În final, nu pierderea Bucureştiului i s-ar putea reproşa doamnei Udrea, deşi incapacitatea de a găsi un adversar pe măsura lui Oprescu i se datorează totuşi, ci dimensiunea pierderii. Şi mai ales semnificaţia şi consecinţele.
Altfel spus, PDL a propus un candidat care se adresează în principal electoratului PSD şi PP, şi nu electoratului tradiţional al democrat-liberalilor, atâta cât mai e. Cum votul în Bucureşti a avut mereu o componentă politică puternică, este puţin probabil ca Prigoană să rupă de la USL, nu va mai avea nici procentele care i-ar fi venit de la candidaţi de sector redutabili, PDL poate miza doar pe activul de partid. În loc să-şi conserve propriul electorat, Prigoană îl va îndepărta. De aceea, cred că eşecul va fi nu numai de proporţii mai mari decât se aşteaptă stratega Udrea, dar va duce şi la pierderea unei bune părţi a electoratului fidel. Şi cum Bucureştiul dă tonul, acum mai mult decât altă dată, eşecul se va propaga la generale. Dacă însă Elena Udrea îşi va pierde puterea în partid şi acest tip de politică va fi penalizat, trăgând linie, lucrurile s-ar echilibra.

Gândul: Cine îl dă afară pe ultimul pedelist?

Cine îl dă afară pe ultimul pedelist?



Udrea pe Preda. Popoviciu pe Paleologu. Vişan pe Berceanu. Sau invers. Blaga pe Baconschi. Roberta pe Raluca. Boagiu pe Barbu. Pirpiliu pe Boureanu. Monica Macovei pe Monica Macovei. Şi tot aşa, până la Boc - pe care cine să-l dea afară? Băse, o să răspundeţi pripit. Dar Preşedintele e ocupat. Taie panglica Epocii Ungureanu.
Care zice că politica e o curvă se poate considera pierdut. Nu va fi scos din Biblioteca Academiei nici cu mascaţii. Curvele sunt cinstite, nu promit mai mult decât pot să ofere, nu trântesc uşa TIR-ului. Nu cer să fie luate de neveste. E drept că iau banii înainte şi asta s-ar putea să vă deruteze.
Totuşi, ce face Boc? Solemn ca o păpuşă bunraku, aşteaptă să-i tragă cineva sforile şi-şi dă mesaje mobilizatoare: "Acest partid nu va avea probleme să continue parcursul de învingător"!

Recordul lui Usain Bolt, pe cale să fie doborât

Mare trebuie să fie disperarea în rândul conducerii portocaliilor, dacă au ajuns să ceară renunțarea la votul uninominal și revenirea la votul pe listă! Când nu-i mai pupă nimeni mâinile coanei Nuți, MRU își face guvern din umbră, la Dolj și Berceanu anunță retragerea din politică, Boc n-are curaj să-și anunțe candidatura la primăria Clujului, Pinalty rămâne fără mâna politică dreaptă la Neamț, Roberta nu mai vrea ședințe de plen de frică că își pierde funcția și tot așa, dezastrul pedelist se accentuează cu fiecare oră scursă. Așa că singura salvare care le rămâne este votul pe listă și mare minune ar fi fi dacă n-ar cere și scăderea pragului electoral pentru a putea accede totuși în parlament din nou. Altfel, mai mult ca sigur până-n toamnă se poate împlini destructurarea acestui partid, cum a preconizat ieri liderul PSD, Ponta. dar până atunci să vedem cine preia azi ștafeta în privința abandonurilor celor aflați în autobuzul băsist, că la viteza cu care o fac sigur bat recordul mondial deținut în proba de 100 metri de Usain Bolt!
P.S. Oare ce-o mai face primarul care dormea cu poza lui Nuți sub pernă?

Neacșu Marin: Principii Solomoniste


miercuri, 4 aprilie 2012


Principii Solomoniste




De mult timp mă întreb cum poate un om care se pretinde principial,om de onoare, cu o morală şi o cinste mai presus de orice bănuială să schimbe partide la 3 alegeri şi să susţină în acelaşi timp că este un om de onoare, consecvent cu propriile convingeri. Să recapitulăm: În 2004 candidează la Primărie din partea PSD pentru că Oltenia era roşie. În 2008 candidează sub culorile PDL pentru că orientarea era portocalie. În 2012 candidează din partea UNPR pentru că în PDL nu mai are loc din cauza unor conflicte de interese. Bineînţeles că în timpul acesta, obrazul şi cazierul au rămas „curate” în concepţia domnului Solomon, căci despre domnia sa era vorba , dacă mai avea cineva dubii.

Ani de zile m-am tot întrebat din ce aluat să fii făcut, să schimbi partidele precum şosetele şi să susţii în acelaşi timp că nu îţi miros picioarele. Păi dacă nu miros, de ce schimbi şosetele domnule primar ? Sau pentru domnia ta, schimbarea partidelor este tot una cu spălatul picioarelor? Vă spun un secret domnule primar :oricâte şosete aţi schimba, nu veţi scăpa de miros. Recent însă am avut ocazia să ascult în direct pe un post de televiziune o declaraţie a neînţeleptului Solomon, care mi-a limpezit nedumeririle. Am ascultat o declaraţie a domniei sale vizavi de plecarea domnului Frunzăverde la PNL şi dintr-o dată totul mi-a fost clar. Trec peste faptul că domnul Solomon cu ale sale 3 partide era ultimul în măsură să critice plecarea lui Frunzăverde –prima la activ- şi mă opresc la o declaraţie care spune totul, dar TOTUL despre principiile de viaţă ale domnului Solomon. Citez declaraţia dânsului, ca să nu se spună că mi-am băgat creionul şi am denaturat sensul spuselor : "Păi nu stă ţara într-un soldat şi femeia într-un bărbat. PDL e un partid puternic, are membri puternici şi în fond ce înseamnă Reşiţa pe eşichierul politic, cât este de mare judeţul şi oraşul ca să aibă o influenţă extraordinară? Eu aşa văd lucrurile"

Cu alte cuvinte, în concepţia domnul Solomon, o femeie care schimbă bărbatul este ceva natural, ceva ce nu poate fi condamnat sau condamnabil, pentru că nu e aşa, nu trebuie să stea ea într-un bărbat când sunt atâţia bărbaţi pe lume. Nu am să fac referiri răutăcioase vizavi de aspectele private ale domnului Solomon, am să rămân în curtea politicului şi constat doar că prin această declaraţie, domnia sa se declară pentru oficializarea şi legalizarea prostituţiei. Dacă este atât de permisiv cu prostituatele fie ele şi politice, de ce nu o spune domnul Solomon direct, de ce se mai leagă de un aspect pe care nu îl cunoaşte decât din ordinul de avansare al şefului de partid? Îl rog să nu mai amestece armata în obiceiurile morale ale domniei sale, armata nu face politică, aşa cum face dânsul, deci să încerce să se ţină departe de armată atât în activitatea domniei sale cât şi în exprimări, pentru că cei care au onoarea în sânge nu vor să îi simtă mirosul picioarelor în momentul în care schimbă partidele.

Îl rog mai pe domnul Solomon să îşi vadă de condicuţa sa şi să ne lase pe noi în pace, să nu mai încerce să pervertească toată populaţia Craiovei la"principiile sale sănătoase,” nu toţi ne-am născut traseiste. Eu îi propun să îşi instaleze cortul de „campanie” la podul lui Electro şi să facă ceea ce a sugerat prin expresia citată, pentru că asta ştie cel mai bine.

Nici nu se putea un slogan mai bun pentru campania electorală a domnului Solomon :”Dacă vreţi primar fidel, aştept votul .. la bordel !”

Eu aşa văd lucrurile!
sursa:http://neacsum.blogspot.com/sursa