Cum şi-a produs şi cheltuit România ultimele 10 PIB-uri

De Mirel Palada | 6.11.2011 .

Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?

Mai întâi, să ne uităm pe graficul care arată cursul PIB-ului de la revoluţie încoace:

Fig. 1. Evoluția PIB-ului, 1990 – 2011 (Q1).

Date trimestriale. $. Sursa: INS

Notǎ: 1990 – 2000: aproximare trimestrialǎ proprie

pe baza datelor anuale

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

După cum se vede, e foarte probabil sǎ avem de-a face cu exemplu bine definit de double dip, de evoluție în W. Scade, crește, scade înapoi, crește. Întrebarea din minţile tuturora: oare continuǎ creșterea? Sau nu cumva se face triplu V?

Dincolo de evoluția generalǎ a PIB-ului, și mai importantǎ este structura sa. Cum se produce PIB-ul? Cum se cheltuie? Pe lîngǎ acestea douǎ, la fel de importantǎ este analiza structurii fluxului de intrǎri și ieșiri din țarǎ, a importurilor și exporturilor. Atît evoluția lor, cît mai ales evoluția sumei lor, a deficitului comercial sînt relevante pentru sǎnǎtatea economicǎ a României.

Sǎ le luǎm pe rînd.

PIB, structura de producţie

Fig. 2. PIB-ul României, structura producției.

Volume absolute

Sursa: INS

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

Ne folosim de datele puse la dispoziţie de INS. Momentul de plecare al analizei: 2000. Cea mai recentǎ datǎ a seriei temporale: trimestrul I 2011. Seria de date utilizatǎ este cea ajustatǎ sezonier și care a dat la o parte efectul inflației, totul fiind calculat în prețuri constante, ale anului de început al seriei: 2000.

Ce observǎm? Țara crește și noi o datǎ cu ea. Mai ales industria.

Cot la cot cu industria, comerțul. În perioada 2007 – 2008 comerțul reușește performanța de a depǎși pentru singura datǎ producția industrialǎ, o cocoașǎ de consum ostentativ și irațional bine definitǎ.

Vom vedea mai încolo cum aceastǎ perioadǎ 2007 – 2008 este de asemenea definitǎ de valori strigǎtoare la cer ale deficitului comercial. Acei doi ani au reprezentat pentru România o crizǎ de beție, a binge drinking, un dezmǎț de înghițire nemestecatǎ. Acum sîntem balonați și suferim.

Mai recent, în ultimii doi ani, dupǎ criza de la sfîrșitul lui 2008, observǎm o revenire bine definitǎ a industriei. De nouǎ trimestre industria merge din bine în mai bine, cum spunea fostul premier Tǎriceanu, duduie.

Tot în 2007 – 2008 observǎm anii de glorie ai construcțiilor. Practic în doi – trei ani de zile, din 2005 în 2008, sectorul construcțiilor s-a dublat ca valoare. Pe urmǎ criza a readus acest sector la nivelul anului 2007. În general, 2007 este în multe privințe nivelul la care mulți indicatori din economia româneascǎ au fost aduși înapoi: salarii, PIB, consum publicitate, sector construcții, numǎr de angajați.

Un alt domeniu pe care îl vedem încet-încet crescînd, o adevǎratǎ modificare structuralǎ, este cel al serviciilor. Avem de-a face cu creșterea ponderii sectorului terțiar în economie, fenomen bine evidențiat de istoria recentǎ a altor economii.

Agricultura bate pasul pe loc. Dincolo de fluctuațiile meteorologice, ea se menține la un nivel aproximativ constant. Ținînd însǎ cont ca PIB-ul tot crește, ponderea agriculturii ca procent scade, dupǎ cum vom vedea în graficul urmǎtor.

Fig. 3. PIB-ul României, structura producției.

% din total PIB

Sursa: INS

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

Dacǎ e sǎ calculǎm ponderea fiecǎrui sector de producție la fiecare moment trimestrial de mǎsurare, observǎm cǎ:

- industria se menține la aprox. 30%. Momentul de crizǎ 2008 – 2009 a dus la o scǎdere temporarǎ, dar în general ponderea industrialǎ este bine definitǎ și preponderentǎ în structura PIB-ului. Mai recent, avem de-a face cu o creștere a acestui sector economic. Se evidențiazǎ o structurǎ de țarǎ de Lumea a Doua.

- comerțul e pe locul doi, ocupînd în anii nebuni 2007-2008 chiar primul loc în structura PIB-ului. Ce consum ostentativ! Exact cum scapǎ copiii în magazinul de dulciuri, la fel au fǎcut și românii cînd în sfîrșit au început sǎ dea de bani. Să vedem însă cum arată deficitul comercial în acea perioadǎ.

- celelalte servicii se mențin constant pe poziția a treia, în zona lui 17-18% (o șesime din PIB). Structurǎ bine definitǎ și rezilientǎ.

- agricultura, deși în volume absolute e aproximativ constantǎ, scade ca pondere din total PIB, de la aprox. 15% la aprox. 10%. Alt semn de structurǎ de PIB de Lumea a Doua, de țǎri cu sector secundar predominant, care au fǎcut ieșirea din zona sectorului primar, dar nu au fǎcut încǎ total pasul în zona preponderenței serviciilor în economie.

- construcțiile au avut și ele momentul lor de glorie în 2007 – 2008. Acum își ling rǎnile.

Cum s-au consumat PIB-urile

În altǎ parte a tabelului pe care INS ni-l pune la dispoziție, avem și structura de cheltuieli.

Dincolo de disecǎrile analitice fine, putem sǎ agregǎm consumul în trei mari categorii:

- ce consumǎm, fie populația, fie statul?

- ce investim?

- ce punem deoparte (economisim) ori, din contrǎ, luǎm din altǎ parte (împrumutǎm)?

Din nou, analiza graficǎ o facem pe douǎ paliere: volume absolute și structurǎ procentualǎ din total PIB.

Pentru volumele absolute, folosim tot seriile de date ajustate sezonier și asanate din punct de vedere al inflației. Totul exprimat în prețuri constante, de început de serie temporalǎ, bani din anul 2000.

Fig. 4. Structura folosirii PIB-ului.

Volume absolute

Sursa: INS

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

Se observă cǎ am consumat din ce în ce mai mult.

Pe de o parte, e normal, pentru cǎ am și produs din ce în ce mai mult: a crescut PIB-ul. Per ansamblu, în aproximativ 10 ani, din 2000 pînǎ în 2011, consumul total (populație + administrație publicǎ) s-a dublat în volume absolute (dupǎ ce dǎm inflația la o parte).

De alfel, și ceilalți doi indicatori au fǎcut cam același lucru : pînǎ prin 2008 formarea brutǎ de capital fix s-a cam dublat, dar a venit criza și s-a pus frînǎ, revenindu-se la nivelul de acumulare din 2006.

Elementul final din ecuație, importul net (importuri minus exporturi, adicǎ deficitul comercial) a cunoscut și el o creștere continuǎ pînǎ în 2007 – 2008, perioadǎ în care pur și simplu a explodat, dupǎ care a venit criza și s-a așezat pe un nivel aproximativ constant, tot în zona anului 2006.

Dar partea cu adevǎrat interesantǎ este atunci cînd calculǎm aceste valori ca procent din total PIB. Aici e momentul adevǎrului : cît consumǎm ? cît punem deoparte ? de unde vine economisirea ?

Să ne uităm la ce a fost folosit PIB-ul:

Fig. 5. Structura folosirii PIB-ului.

Procente din total PIB

Sursa: INS

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

Aici este adevǎrata bubǎ a acestei țǎri, căci iată ce rezultă din acest tabel. Din punct de vedere al consumului pînǎ prin anul 2003-2004, pe vremea guvernului Nǎstase, consumam ceva mai puțin decît produceam, cam 85% din total PIB. Se cheamǎ cǎ aveam de unde sǎ punem și deoparte, sǎ contribuim la formarea brutǎ de capital fix (economisire, investiții).

Puneam deoparte cam 20% din PIB. Dar 85% și cu 20% dǎ mai mult de 100%, dǎ 105%. Cum de reușeam sǎ avem mai mulți bani decît total PIB?

Restul de 5% surplus erau de fapt împrumuturi din strǎinǎtate sub forma deficitului comercial : importuri minus exporturi. Deci puneam deoparte cam 15% din ce produceam în total, mai aduceam de afarǎ încǎ aprox. 5% și în total fǎceam un pachețel de bani de folosit mai departe (formarea brutǎ de capital fix), școli, autostrǎzi, aeroporturi, sǎli de sport etc, cam de 20% din PIB.

E mult? E puțin? Aici chiar nu mǎ pricep. Cândva se spunea cǎ un nivel de peste 30% e greu de atins și e specific unor țǎri bine organizate, cam autoritariene, care-și pun în cap cu tot dinadinsul sǎ-și facǎ infrastructurǎ. În rest, țǎrile democratice stau cam la zona de 15% – 25%.

Dar nu aici e problema. Problema începe prin 2004 – 2005. De atunci s-a dat drumul la consum și încet-încet consumul a ajuns sǎ acopere tot ce produceam în țarǎ, 100% din PIB, trecînd chiar și peste, în anii de consum irațional din 2007 – 2008.

Avenit criza, ne-am întors de la consum 105% din cît producem (consum pe datorie, adică), înapoi la 100%, dar nu reușim sǎ fim economi precum în prima jumǎtate a deceniului trecut.

Anii 2009-2010 sînt tot în zona consumului a tot ceea ce producem. 100%. Tot ce producem cheltuim, bǎgǎm în salarii, pensii, mîncare, mașini, vacanțe – pe ce toacǎ banii omul obișnuit, primǎria obișnuitǎ, consiliul județean obișnuit.

Însǎ țara pune mai departe bani deoparte, nu? Încǎ se face formare brutǎ de capital fix, în zona lui 15%. Însǎ, spre deosebire de anii 2000 – 2004, nu pe banii noștri, ci pe împrumut, pe ce intrǎ în România din alte țǎri.

Evident cǎ discuția va aluneca inevitabil în acuze politice. Se vor rosti nume: Nǎstase, Tǎriceanu, Bǎsescu, Boc. Dincolo de plăcerea fiecăruia de-a numi orice vinovat vrea el, rămâne constatarea: tot ce producem consumăm, dacǎ punem bani deoparte îi punem nu din banii noștri ci din ai altora. Ne cam amanetǎm viitorul, cum s-ar spune.

De remarcat din nou, de manierǎ cît se poate de sugestivǎ grafic, ponderea deșǎnțatǎ a importurilor în zona anilor 2007 – 2008, exact cînd și consumul ajunsese la paroxism. Adică: de prin 2005-2006 încoace am adus bani din alte țǎri tot într-o veselie, deci ne-am împrumutat, ca sǎ-i consumǎm, nu ca sǎ facem ceva durabil cu ei.

Încǎ ceva: la începutul anilor 2000 structura formǎrii brute de capital fix era de genul urmǎtor: un total de 20% din PIB din care 15% puneam noi, 5% puneau alții sub formǎ de împrumut. Deci tot ce se crea plusvaloare, investiție în țară era aproximativ trei pǎrți noi, o parte ei, strǎinii. Trei sferturi România nouǎ a noastrǎ, un sfert al lor. A fair deal, sǎ zicem.

În schimb, în ziua de azi tot ce se pune deoparte în țara asta este al lor, noi mulțumindu-ne sǎ cheltuim banii și sǎ nu contribuim deloc la bucata de Românie nou creatǎ. E toatǎ a lor, a italienilor, olandezilor, americanilor, rușilor, turcilor, chinezilor, FMI-ului, Bǎncii Mondiale, Uniunii Europene, de peste tot de unde în varii forme luǎm bani, fie sub formǎ de împrumut formal, fie sub forma mai insidioasǎ de deficit comercial. Momentul de vîrf al acestei structuri a PIB-ului a fost în perioada 2007 – 2008. O să ne mai permitem vreodată să facem aşa?

Sursa: http://cursdeguvernare.ro/cum-si-a-produs-si-cheltuit-romania-ultimele-10-pib-uri.html

Intalnire PNL - SCMD

vineri, 4 noiembrie 2011

Intalnire PNL - SCMD

Sursa: http://scmdfiliala1craiova.blogspot.com/2011/11/intalnire-pnl-scmd.html

Interviu cu Gral.Lt.(r) Corneliu DOBRIŢOIU

vineri, 4 noiembrie 2011

Interviu cu Gral.Lt.(r) Corneliu DOBRIŢOIU

Sursa: http://scmdfiliala1craiova.blogspot.com/

Colaborare PNL - SCMD Filiala 1 Craiova

vineri, 28 octombrie 2011

Colaborare PNL - SCMD Filiala 1 Craiova

Dolj: Acord de colaborare între PNL şi Sindicatul Cadrelor Militare în Retragere

28 octombrie 2011

Autor Ana Maria Gebăilă

Partidul Naţional Liberal Dolj a semnat, ieri, un Acord de colaborare cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă şi Retragere (SCMDRR) din Dolj, prin care cele două părţi au consimţit că se vor implica activ, atât la nivel local, cât şi naţional, „pentru întărirea opoziţiei democratice” şi „înlăturarea pe cale democratică a coaliţiei aflate la putere”. Acesta este cel de-al doilea acord semnat de SCMDRR cu unul dintre membrii Alianţei Uniunii Social Democrate, după cel cu PC, urmând ca săptămâna viitoare să fie parafat şi cu PSD.

Concret, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Filiala Dolj, în urma tatonărilor şi negocierilor cu partidele din opoziţie, a ajuns la o înţelegere cu liderii acestora, prin care şi-a luat angajamentul de a participa activ la acţiunile de popularizare a programelor, platformelor şi măsurilor prevăzute în programele proprii, dar şi în cele ale USL, „menite să stopeze declinul economic şi social al societăţii româneşti, atât în perioada preelectorală, cât şi în timpul campaniei electorale”, după cum se arată în Acordul semnat ieri la Craiova. „Este o colaborare mai veche între PNL şi Filiala Dolj a Sindicatului Cadrelor Militare, care astăzi se concretizează din punct de vedere formal, prin semnarea acestui acord de colaborare” a afirmat Mihai Voicu, preşedintele PNL Dolj.

„Vom pune semnătura şi pe acordul cu USL”

La rândul său, preşedintele SCMDRR Dolj, col. (r) Mişu Naom, a declarat că foşti militari din Dolj sunt hotărâţi mai mult ca oricând să participe activ la pregătirea campaniei electorale „nu pentru a da jos actuala putere”, care, oricum, „s-a descalificat”, ci pentru a aduce în societate „ceea ce tot românul îşi doreşte: o Românie liberă şi prosperă”. „Semnarea Acordului cu PNL înseamnă încă un pas înainte în ceea ce noi, militarii din judeţul Dolj, ne-am dorit: să ne implicăm activ în atragerea forţelor din societatea civilă la o construcţie care să fie opozabilă actualei puteri. (…) Am considerat că este momentul să ne implicăm activ în viaţa cetăţii, ceea ce şi facem. În perioada următoare vom semna acordul şi cu PSD şi, într-un final, considerăm că vom pune semnătura şi pe acordul cu USL”, a afirmat preşedintele SCMDRR Dolj, col. (r) Mişu Naom.

Iniţiativa plecată din Dolj se va extinde în toată ţara

Potrivit acestuia, iniţiativa unei colaborări cu formaţiunile politice din USL a aparţinut chiar Sindicatului Cadrelor Militare din Dolj, în ţară mai fiind parafate două astfel de colaborări, la Deva şi Bucureşti, urmând ca şi alte filiale să încheie astfel de acorduri.

Invitat la protocolul de semnare a Acordului de colaborare PNL Dolj – SCMDRR Dolj, gen. (r) Cornel Dobriţoiu – nominalizarea PNL pentru funcţia de ministru al Apărării – a declarat că salută iniţiativa colegilor militari din Dolj, mai ales că „niciodată în istorie, categoriile socio-profesionale nu au fost antagonizate între ele de o asemenea manieră”. „Îmi exprim convingerea că colegii mei vor fi nişte vectori de influenţă foarte importanţi la nivel local, în încercarea de a pune umărul ca să înlăturăm această guvernare aberantă, care a prăbuşit România”.

Sursa: http://scmdfiliala1craiova.blogspot.com/

Transcrierea conferinţei de presă susţinute de preşedintele Comisiei de Apărare şi securitate a PNL, Corneliu Dobriţoiu, şi coordonatorul naţional al comisiilor de specialitate ale PNL, deputatul Radu Stroe

Transcrierea conferinţei de presă susţinute de preşedintele Comisiei de Apărare şi securitate a PNL, Corneliu Dobriţoiu, şi coordonatorul naţional al comisiilor de specialitate ale PNL, deputatul Radu Stroe

Radu Stroe

Permiteţi-mi să vă salut. Să vă mulţumesc pentru faptul că ați acceptat să participați la această conferință de presă. Să mulțumesc, de asemenea, reprezentanților sindicatelor militare prezenţi aici de faţă şi să îmi permiteţi să vi-l prezint, sunt convins că îl cunoașteți, pe domnul general Dobriţoiu, care este președintele Comisie de apărare și securitate națională a Partidului Național Liberal, iar eu, în calitate de coordonator național al comisiilor naționale speciale ale Partidului Național Liberal, vom ataca două teme:

Prima - ceva mai scurt pentru că lumea între timp s-a edificat, situaţia produsă ieri în parlament, dar şi astăzi referitoare la proiectul de lege al lui Cezar Preda privind modificarea Legii siguranței naționale și de organizare și funcționare a Serviciului Român de Informaţii şi a doua temă, care de fapt este cea mai importantă, domnul general vă va prezenta toate elementele esențiale, importante, stadiul de pregătire a Comisiei de apărare, securitate națională a Partidului Național Liberal în elaborarea programului, a viziunii și a programului PNL şi punerea în etapa următoare în discuţie împreună cu aliaţii noștri din USL, pentru că trebuie să pregătim lansarea și a acestei viziuni privind Apărarea, Externele și Securitatea națională.

Dacă îmi permiteţi la primul punct, opinia publică trebuie să ia act de faptul că acest proiect al lui Cezar Preda a fost o şmecherie caracteristică lui Traian Băsescu. De data aceasta, domnia sa n-a procedat ca în anii trecuți, n-a mai venit cu un pachet de legi ale securității, avizat și făcut de unii și de către alții, şi nu şi l-a mai asumat nici PDL-ul, nici domnia sa. A trimis un, ca să folosesc un termen marinăresc, a trimis un timonier alergător, un băiat de la Buzău, care, culmea, avea pretenţia să modifice legea securităţii naţionale și legea de organizare și funcționare a SRI-ului.

Ceea ce este esențial de reținut este această duplicitate a puterii, prin care îl aruncă pe Cezar Preda în acest război, dar CSAT-ul nu dă aviz acestui proiect. Vorbim de siguranța națională și de organizarea și funcționarea SRI-ului. Guvernul nu dă punct de vedere la acest proiect. Niciun fel. Consiliul Legislativ, de asemenea, nu dă niciun punct de vedere. Singura altă șmecherie pe care o realizează domnul Cezar Preda, în calitatea dublă a domniei sale, de inițiator al proiectului, dar şi de preşedinte al Comisie de supraveghere şi control SRI, trimite o hârtie cu patru rânduri prin care explică faptul Comisia de control și supraveghere SRI ar fi discutat şi avizat acest proiect.

Ceea ce vreau să vă spun, să fie limpede, Comisia de supraveghere și control SRI niciodată nu s-a întrunit și nu a luat în discuție un asemenea proiect. Deci, domnul Cezar Preda a semnat aşa ca primarul un document către Comisiile juridică şi de apărare, încercând să explice că de fapt Comisia de supraveghere și control a avizat acest proiect. Totul este un fals.

De ce n-au făcut treaba aceasta? De ce n-au dat aviz Guvernul, CSAT-ul? Pentru simplul fapt că textul proiectului de lege cuprinde niște dispoziții, niște articole prin care, practic, domnul Preda încurcă cele două puteri ale statului, le încalecă, dacă îmi iertați acest termen, deci, puterea judecătorească cu puterea executivă, pentru că în momentul în care, indiferent de zona de acțiune, un ofițer de informații devine și procuror în acel moment.... Ştiţi, pentru a exagera spre a se putea înţelege mai clar, mâine, Guvernul poate veni și el cu un ministru, doi și să-l facă procuror și să ancheteze problematica specifică Guvernului. Poimâine, de ce nu parlamentarii pot veni şi ei cu un deputat procuror sau un senator procuror să ancheteze problematica specifică parlamentarilor și putem împinge acest raţionament până la absurd.

Sigur că ei au încercat în textul de lege să introducă și câteva elemente, care sunt absolut necesare, privitoare la riscurile şi vulnerabilităţile la securitatea naţională, elemente care într-adevăr trebuiesc completate la lege, dar nu faci un proiect de lege care să modifice legea securității naţionale - în prezent îi spune siguranței naționale, corect va fi și sperăm să facem această modificare să se numească legea securității naționale. Nu poți face acest proiect, şi nu fac trimitere decât la Partidul Naţional Liberal care a emis, într-adevăr, un pachet de legi ale securității naționale, dar acest pachet de legi a fost elaborat și adjudecat pe de-o parte de către Guvernul Tăriceanu în cadrul şedinţei de guvern, pe de altă parte asumat de către toate grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal. Deci, noi, bine sau rău sau mai puțin bine, pe respectivul pachet de legi, politic, ne-am asumat responsabilitatea.

Ce fac ei? Adică PDL și Traian Băsescu? Îl pun pe Acarul Păun, pe Cezar Preda, despre care nici nu ştiu dacă să râd sau să plâng, să arunce pe piață un asemenea proiect de lege. După părerea mea, niciun individ, nici chiar Traian Băsescu, nu are capabilitatea tehnică, informaţională, ştiinţifică, nu în ultimul rând, de a elabora un proiect de o asemenea amploare, care este legea securității naționale a României. Noi ne jucăm aici și cu statul român și cu națiunea română și de aceea este important ca opinia publică să afle, dincolo de prostiile scrise în proiect, maniera, împinsă până la absurd, în legătură cu încălcările procedurilor parlamentare, în legătură cu faptul că nu se ia niciun fel de aviz și fiecare face ce-i trăznește prin cap. Asta s-a întâmplat, iar dovada faptului că PD-ul nu susține acest proiect de lege, deși, vă asigur că domnul Preda e un om normal la cap. Domnia sa n-a făcut-o pentru că nu ar fi normal la cap, a făcut-o dintr-o anumită sarcină, dintr-o anumită dispoziție, după părerea mea, ei nu au dorit să-și mai asume responsabilități pe această temă şi au pus un deputat să facă acest proiect de lege.

Dovada că așa stau lucrurile este că ieri, la Comisia de apărare, PD-ul a avut doi membri, iar astăzi, în parlament, PD-ul a avut 30 de membri în parlament. Singurul grup cvasi-total, cu excepția celor plecați în delegație în străinătate și bolnavi, a fost grupul Partidului Național Liberal.

Mă opresc deocamdată aici pentru că acest lucru am vrut, în principiu, să vi-l spun şi permiteţi-mi să îi dau cuvântul domnului general Dobriţoiu pe problematica foarte importantă pentru viitorul țării și pentru viitorul națiunii române, pentru Armata Română și, nu în ultimul rând, pentru securitatea națională în România.

Corneliu Dobriţoiu

Vă mulțumesc! Îngăduiți-mi, mai întâi de toate, să mă alătur și eu cuvântului de bun venit al domnului Stroe și mulţumirilor domniei sale adresate colegilor mei din sindicatul cadrelor disponibilizate şi în rezervă, de la care aşteptăm propuneri pe baza propunerii de text pe care noi o ridicăm dezbaterii publice, începând de astăzi.

Doamnelor şi domnilor,

Demersul nostru se încadrează atitudinii adoptate la nivelul comisiilor de lucru ale Partidului Național Liberal ca să avem întâlnire cu dumneavoastră pentru lansarea proiectelor pe care comisiile le propun pe agenda de lucru, pe agenda politică a partidului și, ulterior, pentru dezbatere în cadrul Uniunii Social Liberale.

Referitor la proiectul de viziune al Partidului Național Liberal în domeniul Apărării, doresc să vă spun că, înainte de toate, în cadrul comisiei, noi am făcut evaluări asupra modului în care a fost gestionat domeniul Securității și Apărării în tot acest timp, de douăzeci de ani încoace, concluziile acelor evaluări să știți că nu sunt deloc pozitive și ele denotă o gravă incultură de securitate. De ce spun acest lucru? Pentru că dumneavoastră aţi fost martorii atitudinilor politice prin care, până acum, fiecare s-a jucat cu bugetele instituţiilor cum a crezut de cuviință. Pe de altă parte, se omite un fapt simplu. România este stat membru NATO cu drepturi depline și membru al Uniunii Europene, ceea ce reclamă îndeplinirea unor responsabilităţi asumate de statul român pe dimensiunea clarificării Apărării în cadrul Alianței Nord Atlantice

La ora actuală ce putem spune? Modul în care această guvernare a gestionat domeniul Apărării creează evidente probleme de securitate statului român în perspectivă. Lipsa de viziune a actualilor guvernanţi pentru gestionarea coerentă a domeniul Apărării a determinat convulsii inclusiv la nivel social. Deci, după cum știți și dumneavoastră, niciodată până acum, cu excepția scurtei perioade staliniste din istoria României, categoriile socio-profesionale nu au fost antagonizate într-o asemenea măsură între ele și chiar corpurile de cadre ale armatei, active și în rezervă.

O altă problemă care generează pierderea credibilităţii noastre strategice ca aliat este determinată de atitudinea puterii executive vizavi de proiecția bugetului Apărării. După cum bine știți, la ora actuală sunt alocate 0,79 procente pentru satisfacerea cheltuielilor complexe ale instituției, mă refer la cheltuieli de personal, cheltuieli de operare și mentenanță, cheltuielile cu înzestrarea. Or această scădere dramatică a bugetului alocat Apărării va genera probleme strategice României în calitatea de aliat. E adevărat, ați putea spune, că România nu este singurul stat care în perioada de criză a scăzut bugetul Apărării, însă aici trebuie să fim cu toţii conştienţi de faptul că descreşterea bugetelor Apărării la nivelul statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice a determinat la ora actuală ca 75% din bugetul comun al Alianței să fie asigurat de către Statele Unite ale Americii, or, eu ştiu, la anul începe un an electoral în Statele Unite și mă întreb retoric care va fi oare atitudinea contribuabililor americani vizavi de candidații la preşedinţie.

Avem de-a face, practic, cu o erodare a credibilităţii strategice a Alianței, iar în ceea ce ne privește cu erodarea credibilității noastre strategice la graniţa de est a Alianței. La ora actuală doamnelor și domnilor, din cei 0,79% din buget, vă rog să rețineți că între 70 și 80% din acest buget se consumă pe cheltuieli de personal, ceea ce înseamnă că noi dezvoltăm o instituție care moare.

Falimentăm instituția, deoarece cheltuielile de operare şi mentenanţă, deci cele care trebuie să asigure, pregătirea trupelor, se cifrează undeva între 10 şi 15 %, iar dintre aceste procente, vă rog să reţineţi faptul că, aproximativ 70% din cheltuielile de operare și mentenanță sunt consumate pentru menţinerea participării noastre în teatrele de operaţii, iar pachetul angajat de România în teatrele de operații se situează undeva la 2% din structura de forțe. Deci, cu alte cuvinte, 2% din structura de forțe consumă 70, aproape 80% din bugetul operațional al Armatei. Gândiţi-vă ce se întâmplă cu marea majoritate a structurii de forțe, deci cu 98%. Cu alte cuvinte, uitați-vă că s-au creat premise serioase pentru falimentarea instituţiei. Dezvoltăm o Armată cu două viteze: una pentru export și o alta pentru consum intern. Or acest lucru nu poate să conducă decât la prăbuşirea credibilităţii noastre, ca să nu mai vorbesc de faptul că actualul buget după cum știți a compromis total orice modernizare a Armatei române în spiritul îndeplinirii obligaţiilor pe care noi ni le-am asumat la NATO.

Plecând de la aceste considerente, doamnelor și domnilor, noi am proiectat o viziune legată de creștere graduală a bugetului alocat Apărării, până la limita a 2%, limită acceptată şi susţinută politic de către şefii de state şi de guvern ai Alianței Nord-Atlantice, iar această creștere graduală propunem să se efectueze prin tranșe anuale de 0,30 din Produsul Intern Brut, în aşa fel încât la finele primului ciclu guvernamental să ajungem deja la o alocație de 2% din PIB.

Or o asemenea viziune ar permite restartarea programelor de modernizare, programelor de achiziție a Armatei în scopul creșterii capacității sale operaționale și implicit a relevanței noastre strategice la graniţa de est a Alianței. Mai mult decât atât, luăm în considerare atent suplimentarea acestor cheltuieli prin atragerea de fonduri suplimentare la bugetul de stat, ca urmare a stopării jafului înstrăinării în exces a infrastructurii Ministerului Apărării. Ca modalitate aceasta ar trebui trecută din domeniul public în domeniul privat al statului și administrarea Ministerului Apărării pentru a oferi o bază reală de susținere pe termen mediu și lung a costisitoarelor programe de înzestrare, absolut necesare în această perioadă pentru Armata noastră.

Ulterior găsiți în Program și  obiectivele politice de Apărare, care propun: creșterea capacității operaționale a forțelor, dezvoltarea unor capacități operaționale credibile, de asemenea ne propunem să continuăm participarea noastră în teatrele de operaţii în lupta împotriva terorismului și pentru stoparea proliferării armelor de nimicire în masă. Ne propunem, de asemenea, să conferimo nouă dimeniune controlului civil şi democratic în instituția militară, și în felul acesta să eliminăm efectele politizării excesive. Nu în ultimul rând, după cum observaţi, ne propunem creşterea relevanţei strategice a României, a rolului României, ca membru în cadrul Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene pe dimensiunea de Apărare.

Ultimul obiectiv inserat în acest proiect se referă la creşterea atractivităţii carierei militare pe piaţa forţei de muncă. Acesta este un subiect deosebit de sensibil, și vă rog chiar să parcurgeți elementele acelea, pentru că altfel, Armata Română nu va avea capacitatea să atragă în rândurile sale oameni cu capacități intelectuale și capacități fizice pe măsură, necesare pentru a opera echipamentele sofisticate şi foarte scumpe din dotarea Armatei.

Deci acest document reprezintă, în concluzie, un Pachet de idei pe care noi îl lansăm în dezbatere publice cu scopul ca în două săptămâni să îl întregim cu propunerile dumneavoastră (reprezentanții sindicatelor din domeniu - n.r.), ulterior să îl prezentăm aprobării Partidului Național Liberal, iar în baza aprobării să avem o bază de negociere cu partenerii noștri de Coaliție din USL.

Eu aș vrea să mă opresc aici și dacă sunt doritori să adâncim discuția pe tema culturii de securitate putem discuta oricând pentru că, ca o concluzie, incultura de securitate generează monștri. De ce spun această chestiune? O cultură de securitate fermă, fundamentată pe documente și instrumente operaționale în domeniul securităţii poate genera o viziune pe termen mediu şi lung a poziționării statului român ca un stat responsabil, în cadrul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, acestea urmând să atragă de la sine şi evoluţia unei linii bugetare multianuale, care este indispensabil legată de proiecția planificării în cadrul NATO. NATO nu își planifică Apărarea de la un an la altul, ci își planifică pe o perioadă de șase ani.

Eu vă mulțumesc pentru atenție și îngădui să mulțumesc cu anticipație tuturor celor care se alătură demersului nostru, pentru a închega un document care să cuprindă inclusiv expertiza din zona sindicală, iar în final doresc să mulțumesc încă o dată membrilor de sindicat, pentru că prin acest demers, noi dorim să întărim dialogul cu sindicatele în promovarea politicilor publice ale Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

sursa:http://www.pnl.ro/Public/art/6025/Transcrierea-conferin-ei-de-pres-sus-inute-de-pre-edintele-Comisiei-de-Ap-rare-i-securitate-a-PNL-Co.html

Transcrierea declaraţiilor de presă susţinute de preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, la finalul reuniunii CNEx 08.11.2011

Transcrierea declaraţiilor de presă susţinute de preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, la finalul reuniunii CNEx

Dat fiind că ședința acestui Consiliu Național Executiv a fost axată în mare parte pe chestiuni de natură organizatorică, pe chestiuni de natură a organiza la nivel teritorial comunicarea, lucruri care vă interesează mai puțin din punct de vedere politic, trebuie spus, ăsta este un lucru foarte important, că s-a reafirmat hotărârea Partidului Național Liberal  și a parlamentarilor săi de a se opune categoric proiectului de lege inițiat de Cezar Preda și care conferă ofițerilor SRI puteri speciale, de investigație, de anchetă,  știți subiectul foarte bine. Noi am avut o poziție foarte clară și la dezbaterile din Cameră, vom avea aceeași poziție și la dezbaterile din Senat și de asemenea, sunt convins că acolo, împreună cu aliații noștri din PSD, deci la nivelul întregului USL, și conservatorii care au senatori, vom avea o poziție foarte tranșantă în legătură cu acest proiect. Asta din punct de vedere politic.

Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție.

Jurnalist: Astăzi, coaliția de guvernământ a decis într-o ședință indexarea pensiilor și mărirea salariilor în cel de-al doilea trimestru al anului 2012. Cum vedeți acest lucru?

Crin Antonescu: Cum îl vedeți și dumneavoastră, cred, și cum îl vede toată lumea, o încercare disperată, de a promite încă o dată un lucru de care nu avem niciun fel de siguranță că va fi posibil și că va fi respectat. Dacă într-adevăr cei care guvernează, astăzi, ar fi avut respect și preocupare pentru cetățenii României, pentru toate aceste categorii de oameni afectate de așa-zisele lor reforme, ar fi respectat în primul rând legea, pentru că domnul Boc și toţi semianalfabeții care se învârt în jurul său sub denumirea de miniștrii au uitat să le spună tuturor cetățenilor români de ce nu respectă propria lor lege prin care tăiaseră cu 25% salariile temporar, până la o anumită dată. În al doilea rând este cred intenția electorală este vădită și cred că mai mult decât atât nu mai e de comentat. Mai este de comentat însă altceva, și anume că și oamenii din Guvern și primul ministru, și cei de la FMI, încearcă să vândă românilor gogoașa că acest acord cu FMI -ul și politica economică a Guvernului Boc, au întărit România, au securizat-o, și mă rog, au ferit-o de riscuri.

Nu, România este mai vulnerabilă din punct de vedere economic astăzi, și noi vom spune în acest an, cât a mai rămas, cel mult de guvernare pedelistă, vom spune toate aceste lucruri și le vom demonstra, pentru a le arăta românilor care este responsabilitatea PDL-ului, că de FMI, nu am ce să vorbesc, că acolo au vorbit colegii mei.

Jurnalist: S-a decis în partid, ce vor face parlamentarii, deputații PNL în ceea ce privește Legea asistenței sociale, a trecut tacit săptămâna trecută la Senat, iar premierul Emil Boc a venit în Parlament pentru a discuta acest subiect.

Crin Antonescu: Asta este o chestiune care se va discuta la Grupul parlamentar, poziția de principiu o știți, și este aceeași.

Jurnalist: Domnule Președinte, deocamdată nu este informație confirmată, însă PSD, a decis să îi retragă sprijinul domnului Mircea Geoană, de la funcția de președinte al Senatului, și se vehiculează informația că va fi înlocuit de domnul Titus Corlățean. Acum, dumneavoastră ați avut o declarație față de această chestiune ieri. Ce decizie va lua PNL, acum, după ce ați vorbit și într-o ședință a conducerii?

Crin Antonescu: Decizia PNL-ului nu poate fi decât una, și anume să luăm act de hotărârea PSD în această privință și să o susținem, senatorii PNL. Poziția de președinte al Senatului revine Grupului parlamentar, Grupului senatorial PSD. PSD-ul poate decide dacă domnul Mircea Geoană sau altcineva este reprezentantul PSD în această funcție și noi în calitate de aliați nu avem decât să susținem și prin vot dacă este nevoie hotărârea PSD-ului. Mai departe, nu fac comentarii la persoană, mai ales că deocamdată nu este vorba de o știre oficială, dar atunci când o asemenea știre va fi oficială, dacă va fi, nu am niciun fel de rezervă să o comentez. La revedere.

Sursa: http://www.pnl.ro/Public/art/6030/Transcrierea-declara-iilor-de-pres-sus-inute-de-pre-edintele-Partidului-Na-ional-Liberal-Crin-Antone.html

In meciul vizibilitatii pe Social Media Arena, Puterea conduce Opozitia cu 2-1

In anticiparea campionatului de anul viitor care va conta pentru Parlamentul Romaniei si pentru alegerile locale, ne-am gandit sa vedem cine conduce, momentan, pe terenul social media. Concluzia, in sezonul care a inceput in luna aprilie am aflat ca membrii partidelor aflate la putere conduc atat din punct de vedere al mentionarilor, cat si al viewership-ului.

Meciul inceput acum 3 ani a continuat anul acesta cu diferite acuze pentru faulturi imaginare sau reale, trageri de tricou si atacuri dure.

Puterea, mai putine mentionari in social media decat Opozitia

Partidele aflate in opozitie au inceput meciul marcand in poarta Puterii inca din primele minute de joc.

Pentru primul si unicul gol, cele trei partide aflate in opozitie PSD + PNL + PC si cu un mic ajutor din partea USL au strans mai multe mentionari si un viewership mai mare decat partidele aflate la putere: 160.740 mentionari (adica 50,86% din totalul mentionarilor partidelor politice incluse in studiu) versus 144.573 mentionari (adica 45,75% din totalul mentionarilor partidelor politice incluse in studiu) si un viewership de 300.835.000 vs 288.660.000.

Adica, fiecare internaut roman a vazut in timpul perioadei monitorizate aproximativ 40 de mentionari referitoare la partidele aflate in Opozitie fata de aproximativ 33 de mentionari ale puterii.

Membrii Puterii depasesc Opozitia

Partidele de la putere au recuperat scotand la inaintare atacantii si mijlocasii, reusind sa depaseasca de doua ori defensiva opozitiei. Activitatea rezervelor introduse in joc nu a reusit sa schimbe scorul de pe tabela.

Meciul este extrem de disputat, arbitrul (Traian Basescu) intervenind de 73.824 ori. Aceste interventii au cumulat un viewership de 188.727.000.

Elena Udrea, cea mai vizibila femeie din politica romaneasca

Cu aproape 25.000 de mentionari in ultimele 6 luni, Elena Udrea este cea mai vizibila femeie din politica romaneasca, depasind atat colegele de partid: Anca Boagiu, Roberta Anastase, Sulfina Barbu sau Monica Macovei, cat si colegele din Opozitie: Ecaterina Andronescu, Corina Cretu sau Norica Nicolai, echipa Puterii depasind cu un raport de 4:1 echipa Opozitiei.

Vom reveni cu detalii despre acest meci tensionat peste 6 luni, atunci cand se va apropia de final.

Pana atunci, va lasam in compania jucatorilor selectionabili din cadrul partidelor neparlamentare:

In celelalte meciuri disputate in liga conduce detasat Forumul Democrat al Germanilor din Romania, avand un numar dublu de mentionari fata de urmatorul clasat, Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania: 264 vs 104.

Se vorbeste mult sau putin despre partide, politica si politicieni in Romania?

Pentru a avea un termen de comparatie, am monitorizat si patru expresii, doua definitorii pentru acest domeniu: “politica” si “politician” si doua expresii cu vizibilitate foarte mare in mediul online: “auto” si “iPhone/iPad”.

Expresia “politician” insumeaza si mentionarile declinarilor: “politicianul”, “politicieni”, “politicienilor”, expresia “iPhone/iPad” insumeaza aparitiile celor doua expresii din care este compusa: “iPhone” si “iPad” iar expresia “Auto” insumeaza aparitiile expresiilor: “auto”, “autoturism” si “automobil”.

Expresia “iPhone/iPad” desi are un numar aproximativ egal ca numar de mentionari cu expresia “politica”, din punct de vedere al vizibilitatii aceasta este cu 64% mai putin vizibila decat expresia “politica”.

Mergand insa mai departe, tinand cont de toate aparitiile partidelor monitorizate si ale politicienilor inclusi in studiu, putem spune ca politica este un domeniu des abordat in social media din Romania.

Metodologie

In prima etapa a analizei a fost intocmita lista cu principalele partide din Romania. Din aceasta lista au fost selectate pentru monitorizare partidele parlamentare si grupurile minoritatilor nationale.
Din lista partidelor neparlamentare a fost selectat un numar de 7 partide cu o larga notorietate in randul publicului, notorietate oferita de prezenta constanta a liderilor acestor partide in mass-media. Lista finala a partidelor selectate pentru aceasta analiza a fost compusa din 13 partide romanesti si Uniunea Social Liberala.
In ceea ce priveste reprezentarea intereselor minoritatilor, au fost selectate cele 18 uniuni si asociatii ale celor mai mari comunitati etnice din Romania prezente in parlament.
In continuare au fost introdusi spre monitorizare membrii Birourilor Permanente Nationale/Biroul Politic Central, membrii guvernului si lideri ale partidelor neparlamentare, totalizand 140 de oameni politici.
In stabilirea topului final al celor mai vizibili politicieni au fost luati in considerare doar membrii BPN/BPC ale partidelor parlamentare, iar acesta poate fi vizualizat in infograficul alaturat.

Monitorizarea s-a efectuat dupa denumirea completa a partidelor, dar si dupa acronimul acestora. In cazul politicienilor, printr-un demers de tip exploratoriu au fost identificate initial cele mai utilizate forme de nominalizare in social media a politicienilor participanti la aceasta analiza.
De exemplu, in loc de numele complet al doamnei Anca Daniela Boagiu am utilizat Anca Boagiu, fapt ce a generat mult mai multe rezultate.
In functie de acestea, s-a efectuat si monitorizarea celor 140 de oameni politici.
De retinut faptul ca este posibil, insa, ca anumiti oameni politici sa fie mai vizibili decat membrii BPN ale partidelor parlamentare datorita activitatii politice, scandalurilor in care sunt implicati sau functiei pe care o ocupa, dar nefacand parte din BPN nu au fost inclusi in top.
Un exemplu in acest sens este cel al lui Radu Mazare, care este mentionat de 5.117 ori in perioada monitorizata, depasindu-i pe Dan Voiculescu, Mircea Geoana sau Marian Vanghelie. Viewership-ul estimat al mentionarilor este de 11.020.000

Perioada de monitorizare a fost 01.04.2011-31.09.2011.

Colectivitatea surselor investigate a fost compusa din 63.500 de bloguri, 51.182 de conturi romanesti de Twitter, 1.800 de feeduri ale principalelor publicatii online din Romania, 15.000 de pagini publice si peste 2.000 grupuri publice Facebook si principalele forumuri romanesti.

Viewership-ul masoara numarul de vizitatori potentiali care parcurg un mesaj. In termeni de Online Advertising, Viewership-ul este similar cu numarul de Impresii (pagini afisate in care se afla o reclama sau un mesaj).

De aceea, si in Zelist Monitor Viewership se masoara in Impresii.

Cum se estimeaza Viewership-ul pentru fiecare canal social media in parte?

Viewership-ul pentru fiecare canal social media se estimeaza ca suma a viewership-ului (estimat) pentru fiecare aparitie in parte din respectivele canale.

Fireste, cu cat numarul de surse si/sau perioada de monitorizare sunt mai mari, cu atat va creste duplicarea intre utilizatorii care au vazut respectivul mesaj, fie pe 2 sau mai multe surse, fie in 2 sau mai multe momente in cadrul aceleiasi surse.

Majoritatea pozelor utilizate pentru infografic provind de pe site-urile Senatului, Camerei Deputatilor, Guvernului si Presedintiei. Pozele domnilor Andrei Chiliman, Gheorghe Nichita provind de pe blogurile personale. Poza domnului Daniel Constantin provinde de pe site-ul Partidului Conservator. Pozele domnilor Marian Vanghelie, Liviu Dragnea si Gheorghe Flutur provin de pe Wikipedia.

Sursa: http://www.zelist.ro/blog/in-meciul-vizibilitatii-pe-social-media-arena-puterea-conduce-opozitia-cu-2-1/