Doar atât să poată regizorul?

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 februarie 2011

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.30	Ionuţ-Marian Stroe - declaraţie politică cu privire la "Arestările în vămi - un spectacol după o reţetă din vremuri de tristă amintire";
Domnul Ionuţ-Marian Stroe: "Arestările în vămi - un spectacol după o reţetă din vremuri de tristă amintire" Nimeni nu poate contesta faptul că în vămile din România sunt lucrători vamali şi poliţişti de frontieră corupţi. De asemenea, nimeni nu contestă faptul că trebuie luate măsuri pentru eradicarea corupţiei din vămi. Totuşi, modul în care s-au desfăşurat evenimentele din ultimele două săptămâni, mă refer la descinderile şi arestările din vămile Siret şi Moraviţa, mi se pare că seamănă izbitor cu o reţetă din timpul regimului comunist. Înainte de decembrie 1989, ori de câte ori regimul lua o (nouă) măsură nepopulară, în presă apăreau ample reportaje, de la descinderi ale miliţiei în pieţe, dar şi în alte locaţii, de unde erau ridicaţi bişniţarii, valutiştii şi/sau persoane fără ocupaţie. Inclusiv descinderile respective se făceau cu zgomotul de rigoare, adică cetăţenii aflaţi în zonele respective trebuiau să afle ce se întâmplă. Şi toate acestea se întâmplau într-o societate în care se evita pe cât posibil informarea opiniei publice în ceea ce priveşte activitatea infracţională, inclusiv filmele în care apăreau personaje negative fiind atent periate, pentru că, nu-i aşa, în statul comunist nu existau - decât arareori - infractori. Şi, evident, în presă, pe lângă reportajele pe larg ale acţiunilor miliţiei, mai apăreau şi "opinii" care justificau anumite lipsuri de pe piaţă tocmai din cauza bişniţarilor, valutiştilor sau paraziţilor. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult în zilele noastre. Sunt doar o serie de modificări de ordin "tehnic". Dacă înainte de 1989 se urmărea diminuarea şuşotelilor şi bombănelilor de pe la colţuri şi cozi şi implicit abaterea atenţiei populaţiei de la adevăratele realităţi ale zilei, acum se încearcă evitarea luărilor de poziţie şi a protestelor de pe canalele media. Şi, sigur, este mult mai captivant (pentru unii) să vadă la televizor mascaţi înarmaţi până în dinţi care dezarmează "în direct" poliţişti de frontieră, somează şi culcă la pământ cu mâinile la ceafă, ca în filmele americane de profil, pe vameşi (sau alţi interlopi de duzină), după care îi urcă în dube sau elicoptere, decât să asiste la proteste ale medicilor şi personalului sanitar privind desfiinţarea sau comasarea unor spitale sau să vadă bugetari care vin în faţa camerelor de luat vederi cu fluturaşii de salariu care nu corespund cu promisiunile guvernanţilor. În paralel, ca şi înainte de 1989, propagandiştii regimului vin şi spun că România este pe drumul cel bun şi că românii o duc şi o vor duce bine. Şi, tot ca înainte de 1989, românii nu vor afla finalitatea aşa-ziselor acţiuni de luptă împotriva corupţiei. Adică nu vor afla unde a ajuns şi cine a comercializat marfa de contrabandă pentru care s-au mituit lucrătorii vamali, nu vor afla la cine a ajuns grosul banilor colectaţi de "pionii" din vămi. Abia atunci când românii vor afla răspunsurile la aceste două întrebări, se va putea spune că nu este o reţetă preluată de la regimul comunist. Personal sunt însă sceptic. Aveţi dreptate, domnule deputat. Cât timp nu aflăm cine sunt "regele" şi "regina", totul nu va rămâne decât un spectacol mediatic de factură slabă, pus în scenă de un regizor despre care cam toată lumea ştie cât poate. Eu aş mai avea o întrebare: de ce această acţiune nu s-a desfăşurat simultan în toate vămile de pe teritoriul României? Pentru că unităţi de jandarmi şi procurori avem în toate judeţele!