07 aprilie 2011
Comunicat de presă
Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns că Emil Boc desconsideră instituţia Parlamentului, prin impunerea angajării răspunderii guvernului ca principală procedură de legiferare în România, constatăm că acesta şi-a pus în gând transformarea în piesă de decor şi a puterii judecătoreşti.
De câteva zile, Emil Boc şi guvernul pe care-l reprezintă la televizor caută obsesiv formula legislativă prin care să anuleze expres deciziile şi hotărârile judecătoreşti, cel mai concludent exemplu în acest sens fiind modul în care acţionează în privinţa legii privind creşterea salariilor cadrelor didactice. Primul pas în această direcţie a şi fost făcut, guvernul fiind mandatat de conducerea coaliţiei aflată la putere să-şi asume din nou răspunderea pe un proiect de lege, agramat şi plin de „copy-paste” cum bine remarca Cristian Preda, care practic desfiinţează Decizia ÎCCJ, din conţinutul acestuia rezultând faptul că în loc să crească, salariile cadrelor didactice vor fi plafonate anul acesta la nivelul lunii ianuarie 2011.
Drept justificare, primul ministru încearcă să motiveze acţiunea guvernului repetând că „nu sunt bani, România nu-şi permite să cheltuiască mai mult decât produce” şi, ca o noutate în mesaje, faptul că toate drepturile câştigate în instanţele judecătoreşti vor fi achitate eşalonat de către guvern începând cu anul 2012, conform „strategiei financiare la care guvernul lucrează acum pentru anii 2012-2014”. Se pune, pe drept cuvânt, întrebarea: de ce guvernul nu a luat în calcul la fundamentarea bugetului de stat pe anul 2011 posibilitatea ca instanţa supremă să dea câştig de cauză cadrelor didactice şi nu guvernului? Dar cum se face că tot în urma unei decizii judecătoreşti, de exemplu, pentru repararea nedreptăţii făcute pensionarilor militari în luna ianuarie 2011 - cărora li s-a tăiat din pensii după cum au vrut „calculele aiuristice” ale unora -, s-au găsit imediat fondurile necesare pentru ca aceştia să-şi primească drepturile financiare legale în luna februarie, inclusiv ce li s-a tăiat în ianuarie? Cu câte unităţi de măsură lucrează acest guvern?
Dacă guvernul şi Emil Boc chiar se iluzionează că îi mai crede cineva în legătură cu astfel de promisiuni, atunci se înşeală amarnic! Să ne aducem aminte doar de termenul de 31 decembrie 2010, când trebuia să se revină la cuantumul veniturilor din sistemul bugetar de dinaintea amputării din vara anului trecut? Ca să nu mai spunem despre modul dezastruos în care guvernul a pregătit şi pus în practică decizia de închidere a unor spitale, că s-a ajuns în situaţia fie puse lacătele pe porţi cu pacienţi uitaţi prin saloane.
Deputat Ionuţ STROE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu