Motivarea arestării lui Sorin Apostu este un roman poliţist cu intrigi şi întâlniri conspirative, cu schimbări de PC şi de telefoane, cu discuţii codificate. Păcat că Justiţia nu a putut edita o carte cu această Motivare. Ar fi fost un best seller garantat.
Motivaţia descrie cu lux de amănunte toate încrengăturile Famigliei portocalii, dezvăluind detalii incredibile despre modul în care opera primarul Sorin Apostu.
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECŢIA PENALĂ ŞI DE MINORI
DOSAR NR. 1502/33/2011
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 131/2011
Şedinţa Camerei de Consiliu din data de 10 noiembrie 2011
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE : IOANA CRISTINA MORAR
GREFIER : TEODORA GRINDEAN
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin
PROCUROR : ELENA BOTEZAN
S-a luat spre examinare propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpaţii A. S. şi S.C.M..
La apelul nominal făcut în cauză inculpatul A. S., aflat în stare de reţinere, asistat de apărători aleşi, av. Gheorghiţă Mateuţ şi Ban Tiberiu, cu delegaţii avocaţiale la dosar şi inculpatul S.C.M., aflat în stare de reţinere, asistat de apărători aleşi, av. Sergiu Bogdan, av. Chesteş Dan Sebastian, av. Trif Rareş şi av. Doris Şerban, toţi cu delegaţii avocaţiale la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a procedat la identificarea inculpaţilor A. S. şi S.C.M. şi la citirea propunerii de arestare preventivă a acestora, instanţa aducând la cunoştinţa celor doi obiectul cauzei şi motivul pentru care se solicită arestarea preventivă în cauză.
S-a adus la cunoştinţa inculpaţilor A. S. şi S.C.M. dispoziţiile art. 70 C.pr.pen., respectiv că au dreptul la un apărător, dreptul de a nu face nicio declaraţie şi că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.
Inculpatul A. S. arată că este de acord cu audierea sa la acest moment procesual.
Inculpatul S.C.M. arată că îşi menţine declaraţia dată la procuror însă doreşte să mai facă unele precizări.
Apărătorul inculpatului A. S., av. Gheorghiţă Mateuţ, solicită a se constata că în cauză au fost încălcate în mod flagrant dispoziţiile art. 149/1 alin. 1 C.pr.pen., şi art. 150 alin. 1 C.pr.pen., text ce prevede condiţia prealabilă a ascultării inculpatului de către procuror în vederea întocmirii referatului cu propunere de arestare. Astfel, din formularele de declaraţii de la dosar rezultă că la data de 9 noiembrie 2011 faţă de inculpatul S. A., care este adus pentru prima dată la procuror în mod silit, fiind emis pe numele acestuia mandat de aducere, se parcurg toate procedeele, respectiv i se aduce la cunoştinţă învinuirea adusă, se emit rezoluţia de începere a urmăririi penale, apoi ordonanţa de punere în mişcare a urmăririi penale, se dispune reţinerea inculpatului şi se întocmeşte referatul cu propunerea de arestare preventivă a acestuia. Conform dispoziţiilor art. 70 alin. 2 C.pr.pen., în prealabil inculpatul trebuie să fie încunoştinţat în mod detaliat, amănunţit, cu privire la faptele imputate. Solicită a se avea în vedere că din conţinutul procesului verbal de aducere la cunoştinţă a rezoluţiei şi apoi a ordonanţei de începere a urmăririi penale rezultă că se aduce la cunoştinţa inculpatului o prezentare succintă a faptei materiale imputate. Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art. 149/1 alin.1 C.pr.pen., când se propune luarea măsurii arestului preventiv ascultarea inculpatului se realizează cu privire la toate condiţiile de arestare, respectiv fapta materială care i se reproşează inculpatului şi cu privire la cazurile de arestare prev. de art. 148 C.pr.pen., pentru că se ştie că nu este suficient să există probe sau indicii temeinice din care să rezultă că a săvârşit o faptă penală, ci să fie prezent şi unul din cazurile de arestare prev, de art. 148 C.pr.pen.
Dacă inculpatul şi-a exprimat opţiunea de a nu face declaraţii, aceasta fiind interpretarea dată de procuror, dacă urmează întocmirea referatului cu propunere de arestare preventivă conform dispoziţiilor art. 149/1 C.pr.pen., procurorul are obligaţia de atenţionare a inculpatului cu privire la acest aspect şi cu privire la temeiurile de arestare preventivă, pentru că, conform dispoziţiilor art. 143 C.pr.pen. trebuie să existe date şi probe. În speţă în referatul cu propunerea de arestare consultat de către inculpaţi şi apărătorii acestora sunt prezentate trei cazuri distincte de arestare preventivă, respectiv art. 148 lit. b C.pr.pen., în sensul că există date că se încearcă să se zădărnicească aflarea adevărului, art. 148 lit. c C.pr.pen., respectiv că pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni, că ar fi avut o discuţie cu numita D. A. în legătură cu pregătirea unui pretins sprijin de asigurare a parcului auto pentru anul 2012 şi art. 148 lit. f C.pr.pen.. În opinia sa, atunci când arestarea preventivă a inculpatului face obiectului unei propunerii în cursul urmăririi penale obligaţia faţă de cerinţele art. 149 alin. 1, art. 150 alin. 1 C.pr.pen. privind ascultarea inculpatului trebuie să privească fapta materială imputată şi cazurile de arestare prev. de art. 148 C.pr.pen., deoarece trebuie întrebat inculpatul cu privire la aceste cazuri. Solicită a se avea în vedere că din procesele verbale de aducere la cunoştinţă inculpatului rezultă că aceste temeiuri nu figurează printre elementele de fapt aduse la cunoştinţa acestuia.
Pe cale de excepţie sau o dată cu fondul propunerii solicită a se constata că nu s-a îndeplinit condiţia prealabilă a ascultării inculpatului de către procuror faţă de dispoziţiile art. 150 C.pr.pen., ce stabilesc că arestarea preventivă nu poate fi luată decât dacă a fost ascultat de procuror şi apoi de judecător, cu menţiunea că ascultarea de judecător nu acoperă neascultarea de procuror, întrucât astfel inculpatul este privat de un drept esenţial, elementar şi fundamental, de a răspunde la toate acuzaţiile aduse.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea excepţiei, constatarea nulităţii absolute a referatului cu propunere de arestare, conform art. 197 C.pr.pen.. Dacă se apreciază că această excepţie poate fi soluţionată cu fondul propunerii, solicită a se ţine seama de aceasta.
Apărătorul inculpatului A. S., av. Ban Tiberiu, arată că achiesează concluziilor colegului său, av. Gheorghiţă Mateuţ cu privire la excepţia invocată.
Apărătorii inculpatului S.C.M. arată că achiesează concluziilor apărătorului inculpatului A. S. cu privire la excepţia invocată.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea excepţiei ridicate, întrucât din actele dosarului rezultă fără îndoială că procurorul a respectat dispoziţiile art. 140/1 C.pr.pen., art. 143 C.pr.pen. şi art. 70 C.pr.pen., referitoare la dreptul la apărare. În opinia sa dreptul la apărare nu poate fi transformat în abuz mai ales că nu este real că inculpatului A. S. nu i s-a dat dreptul de a-şi formula apărarea, i s-au adus la cunoştinţă în extenso şi nu succint învinuirile aduse, acesta având posibilitatea de a da o declaraţie, iar după inculpare a susţinut că nu este pregătit să dea declaraţie şi că solicită termen pentru pregătirea apărării. Solicită a se avea în vedere că împrejurarea că inculpatul A. S. nu s-a simţit pregătit să dea o declaraţie în cauză nu poate opri cursul anchetei şi urmăririi penale.
Pentru aceste motive solicită a se constata că inculpatului i s-au respectat toate drepturile procesuale, precum şi că este esenţial că în 24 de ore trebuie efectuate actele referitoare la reţinere şi sesizarea instanţei cu propunerea de arestare preventivă.
Curtea arată că se va pronunţa cu privire la excepţia ridicată de către apărătorul inculpatului A. S. odată cu soluţionarea pe fond a propunerii de arestare preventivă.
Nefiind alte cereri sau excepţii prealabile de formulat s-a procedat la ascultarea inculpaţilor A. S. şi S.C.M., declaraţiile acestora fiind consemnate conform proceselor verbale depuse la dosarul cauzei.
După ascultarea inculpatului S. A., apărătorul acestuia, av. Gheorghiţă Mateuţ, solicită în temeiul art. 140 lit. a C.pr.pen. a se constata încetarea măsurii reţinerii inculpatului.
Reprezentanta Parhetului, fiind reale cele solicitate, arată că nu se opune cerii formulate de apărătorul inculpatului S. A..
Apărătorul inculpatului S. A., av. Ban Tiberiu, arată că formulează aceeaşi cerere.
Curtea, având în vedere cererea formulată de apărătorul inculpatul A. S., în baza art. 140 lit. a C.pr.pen. constată că a încetat de drept măsura reţinerii luată de acest inculpat prin ordonanţa nr. 60/P/2011 din data de 9 noiembrie 2011 pentru 24 de ore de către DNA - Serviciul Teritorial Cluj, cu începere de la ora 20,50.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepţii de ridicat, Curtea acordă cuvântul părţilor în dezbaterea judiciară a propunerii.
Reprezentanta Parchetului arată că susţine propunerea de arestare preventivă a inculpatului S. A. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată şi arestarea preventivă a inculpatului S.C.M. pentru comiterea infracţiunii de dare de mită în formă continuată pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 10 noiembrie 2011.
Pe scurt, solicită a se constata că pentru inculpatul A. se reţine că a comis infracţiunea de corupţie relativ la relaţiile dintre societăţile G. F. reprezentată de învinuita D.A. şi SC T. T. C. condusă de inculpatul S.C.M., în sensul că prin exercitarea abuzivă a funcţiei de primar al mun. Cluj-Napoca, pe care o deţine a înţeles să beneficieze de foloase necuvenite acestei funcţii, în perioada 2009 până în prezent în ceea ce priveşte societatea reprezentată de D. A., iar pe T. T. în perioada 2010 - 2011, beneficiind conform actelor de la dosar în total de suma de 95.000 euro. Arată că după ce s-a primit extrasul de cont de la inculpat s-a stabilit că această sumă se ridică la 125.000 euro pe aceeaşi decadă, datele care au stat la baza sumei stabilite de către organele de urmărire penală fiind datele obţinute de la organele fiscale în baza declaraţiei 394. De asemenea, solicită a se avea în vedere că faţă de acelaşi inculpat se desfăşoară multe alte investigaţii şi cu privire la actele materiale şi alte date ce au rezultat în urma percheziţiilor.
Referitor la inculpatul S.C.M. învederează instanţei că în sarcina acestuia se reţine că în perioada 2010-2011 a remis inculpatului A. prin intermediul cabinetului de avocatură al soţiei acestuia din urmă o sumă echivalentă cu 45.000 euro pentru a proceda în favoarea societăţii B. V., în sensul încheierii şi derulării fără incidente a unui contract de salubrizare, contract ce a fost încheiat în 2010 pe o durată de 8 ani.
Totodată, în cauză s-a dovedit că pentru prestaţiile financiare de care beneficia cabinetul avocaţial al învinuitei A. M. U., aceasta nu desfăşura nicio activitate juridică, activitatea zilnică a învinuitei fiind în fapt o perpetuă vacanţă. Mai mult, nimic de ce întreprinde aceasta nu poate justifica un nivel minim al sumelor care intră în contul acesteia.
Raportat la această stare de fapt apreciază că sunt incidente prevederile art. 148 lit. b, c şi f C.pr.pen., existând date că inculpaţii încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că pregătesc săvârşirea de noi infracţiuni, iar pentru faptele săvârşite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, în ce priveşte pe inculpatul A. S. şi temeiul prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen., probatoriul cauzei arată că, în conivenţă cu soţia sa, învinuita A. M.U., inculpatul a încercat să disimuleze actele de corupţie săvârşite, prin crearea unei aparenţe de legalitate sub forma unor contracte de consultanţă juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. Conduita de disimulare, de încercare a ascunderii urmelor faptelor de corupţie, se regăseşte şi în discuţiile telefonice ale inculpatului, când, după luarea măsurii arestării vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul se credea vizat de eventuale cercetări penale şi lua măsuri suplimentare de prevedere.
Totodată, referitor la acelaşi inculpat în cauză este incident temeiul de arestare prevăzut de art. 148 lit. c C.pr.pen., din probatoriul dosarului rezultând că, la înţelegere cu învinuita D. A., inculpatul A. S. pregătea săvârşirea unei noi infracţiuni, prin înlesnirea obţinerii de către societatea acesteia, SC G. F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj-Napoca pentru anul 2012, urmărind obţinerea în continuare de foloase necuvenite urmare a faptelor sale de corupţie. Practic doar intervenţia organelor de urmărire penală a reuşit să curme activitatea infracţională a inculpatului.
În ce priveşte pericolul social, respectiv art. 148 lit. f C.pr.pen., solicită a se constata că acesta este întrunit în cauză şi rezidă din modul în care inculpatul a acţionat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă prin desconsiderarea a ceea ce înseamnă actul de management al instituţiei Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, din scopul urmărit, respectiv, obţinerea unor sume însemnate de bani. Mai mult, folosind într-un scop total neadecvat poziţia sa de primar al municipiului, inculpatul A. S. s-a prevalat de aceasta pentru obţinerea unor foloase materiale necuvenite, activitate în care s-a implicat, după cum rezultă din actele dosarului, pe întreaga perioadă a funcţiei, până în prezent.
Mai arată că, în cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi acte premergătoare cu privire la numeroase alte fapte de corupţie în care inculpatul A. S. este implicat, iar faţă de activitatea infracţională şi modalitatea în care a acţionat inculpatul, ţinând seama de relaţiile pe care şi le-a creat în decursul anilor în mediul profesional face posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoştinţă despre acele fapte, în a oferi relaţiile necesare organelor de anchetă.
Referitor la inculpatul S.C.M. solicită a se constata că şi cu privire la acesta sunt incidente dispoziţiile art. 148 lit. b, c şi f C.pr.pen. Astfel din probatoriul cauzei rezultă că în conivenţă cu inculpatul A. S. şi cu soţia acestuia, învinuita A. M.U., a încercat să disimuleze actele de corupţie săvârşite, prin crearea unei aparenţe de legalitate sub forma unor contracte de consultanţă juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. De asemenea solicită a se reţine că în cursul zilei de 9 noiembrie 2011, în contextul în care pe media au apărut date privind activităţile judiciare ce se derulau faţă de inculpatul A. S., inculpatul S.C.M. a făcut eforturi în a ascunde, de urgenţă, informaţii conţinute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ştergerea datelor conţinute în acesta de către o firmă de IT.
Totodată, din probatoriul dosarului rezultă date certe că inculpatul S.C.M., prevalându-se de buna relaţie pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizaţii şi în beneficiul unor apropiaţi ai săi, indicând în acest sens discuţiile purtate cu numitul B. H., căruia îi promite că va interveni la inculpatul A. pentru obţinerea de urgenţă a unei autorizaţii, intervenţie care a şi făcut-o la data de 10.10.2011. Din discuţiile purtate cu acest om de afaceri şi cu inculpatul A. rezultă că cele ce trebuiau rezolvate şi natura discuţiilor trebuia să fie una ascunsă, ce impunea ca aceştia să se întâlnească în mod nemijlocit.
Consideră că în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 148 lit. c C.pr.pen. existând date şi indicii că inculpatul S.C.M. pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni de corupţie, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcţii de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcţii de drumuri, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Astfel, în cadrul discuţiilor purtate cu numitul B. I., om de afaceri în judeţul Argeş, inculpatul S.C.M. îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul Guvernului României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al Guvernului, în favoarea unei societăţi de construcţii de drumuri. Pentru această intervenţie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la Guvern.
Apreciază că în cauză probele administrate până în acest moment procesual creează cu suficientă putere rezonabilitatea comiterii de către inculpaţii A. S. şi S.C.M. a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi. Protejarea libertăţii individuale împotriva ingerinţelor arbitrare ale autorităţilor nu trebuie să stânjenească însă eforturile autorităţilor judiciare în administrarea probelor, desfăşurarea procesului în bune condiţii.
În ceea ce priveşte condiţia pericolului concret pentru ordinea publică apreciem că şi aceasta este îndeplinită şi rezultă din analiza probelor de la dosar. Astfel, inculpatul A. S., în calitatea pe care o are, de persoană obligată să vegheze la respectarea şi aplicarea legii în instituţiile administraţiei publice, s-a folosit de funcţia sa pentru a obţine foloase materiale, iar inculpatul S.C.M., a profitat pe buna relaţie avută cu inculpatul A. S. pentru a urmări satisfacerea intereselor comerciale ale societăţilor pe care le conduce, prin acte de corupţie exercitate la nivel înalt al administraţiei locale, acesta relevând un comportament cu predispoziţie infracţională vădită, prin prisma probelor la care a făcut referire.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea propunerii şi arestarea preventivă a celor doi inculpaţi pe o durată de 29 de zile.
Apărătorul inculpatului A. S., av. Gheorghiţă Mateuţ, solicită a se constata că în cauză nu există probe sau indicii temeinice conform art. 143 C.pr.pen. din care să rezulte că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, iar propunerea de arestare nu are la bază nici probe în sensul art. 63 C.pr.pen. şi nici indicii temeinice în sensul art. 68/1 C.pr.pen.
Consideră că în cazul în care se propune arestarea preventivă a inculpatului măsura nu poate avea la bază decât probe, deoarece realizează obiectul procesului penal, ce reprezintă o tragere la răspundere penală a unei persoane cu privire la care există presupunerea că a săvârşit fapta. Ca această condiţie să fie îndeplinită nu este suficient să existe presupuneri ci trebuie să existe elemente de fapt ferme ce să confirme o asemenea presupunere, care în conformitate cu dispoziţiile art. 68/1 C.pr.pen. trebuie să fie rezonabil şi trebuie să rezulte din dosar.
Apreciază că propunerea de arestare preventivă este relativ motivată, arătându-se că există probe şi indicii temeinice în acest sens, respectiv declaraţia învinuitei D.A., înregistrările convorbirilor telefonice, procesele verbale de supraveghere operativă, de consemnare a activităţii învinuitei A. M. şi contractele de consultanţă juridică. Referitor la declaraţia învinuitei D.A. solicită a se reţine că faţă de aceasta s-a început urmărirea penală la data de 9 noiembrie 2011, aducându-i-se la cunoştinţă învinuirile aduse conform art. 70 alin. 2 C.pr.pen. În opinia sa declaraţia acestei învinuite are valoare probantă condiţionată doar dacă se coroborează cu alte probe din dosar, iar în cauza de faţă nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă. Constată că învinuita D.A. arată referitor la fapta materială pentru care se solicită arestarea preventivă a inculpaţilor că inculpatul A. i-a făcut cunoştinţă cu directorul RATUC şi în acest fel a sprijinit-o să obţină licitaţia organizată pentru acele contracte de asigurare. Chiar dacă aceste susţineri ar fi adevărate, raportat la textul incriminator nu poate fi vorba despre o faptă cu relevanţă penală, nefiind o faptă cu caracter penal. Dispoziţiile art. 143 C.pr.pen. stabilesc imperativ ca probele şi indiciile temeinice să privească o faptă materială prevăzută de legea penală. În declaraţia olografă de la fila 76 vol. I al dosarului de urmărire penală, reprodusă pe formular la fila 79, învinuita D.arată că inculpatul a trimis-o la RATUC să ia legătura cu numitul N. L. şi să discute cu acesta în numele său, dar nu ştie dacă inculpatul a discutat cu numitul N.. Aceeaşi învinuită arată că după o lună sau două de la începutul primei convenţii a putut discuta cu soţia inculpatului şi probabil şi cu inculpatul, oferindu-se să se revanşeze. Apreciază că declaraţia învinuitei D.A.nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă din dosar.
Constată că în susţinerea propunerii de arestare se invocă convorbirile telefonice, care demonstrează că inculpatul a fost monitorizat pentru o perioadă în permanenţă, aceste aspecte rezultând şi din supravegherea operativă. Solicită însă a se verifica conţinutul proceselor verbale de supraveghere operativă, interceptările convorbirilor telefonice şi procesele verbale de supraveghere operativă, din care nu rezultă vreo faptă materială cu caracter penal, care să fie justifice condiţia prealabilă a arestării. Constată că Parchetul extinde aprecierea cu privire la temeiurile arestării preventive pentru că se fac afirmaţii generale în implicarea cu anumite persoane chiar dacă judecătorul nu este sesizat cu această faptă. Apreciază că învinuirile şi probele administrate în cauză infirmă orice implicare a inculpatului în fapte penale, declaraţia martorului de la fila 85 dosar de urmărire penală infirmând în totalitate afirmaţiile Parchetului, acesta precizând că inculpatul A. nu a pretins, primit sau obţinut avantaje materiale. De asemenea, martorul S. M., a cărui declaraţie se află la fila 102 dosar de urmărire penală, audiat în procedura comisiei rogatorii, a arătat că nu a dat sume de bani sau articole pentru a fi predate primarului. Pentru considerentele arătate apreciază că în cauză lipsesc probele cu desăvârşire, neexistând nici măcar indicii privind săvârşirea unei fapte prevăzută de legea penală.
Referitor la contractele de consultanţă juridică încheiate de către soţia inculpatului S. A., care se reţin de acuzare a fi fictive şi ar ascunde acte de corupţie, arată că nu există probe în acest sens, nici indicii doar afirmaţii. Învederează instanţei că în cauză cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare s-a ridicat un calculator, pe care există documente, din care rezultă activitatea de avocat a soţiei inculpatului, care este normală. Mai mult, contractele există la dosar şi atestă o activitate legală, neexistând nicio prevedere expresă care să stabilească obligativitatea întocmirii unor acte materiale pentru dovedirea actelor. De asemenea, conform dispoziţiilor art. 100 lit. a din statutul profesiei de avocat coroborat cu Legea nr. 51/1995 rezultă că avocatul poate presta activităţi de consultanţă juridică.
Pe fond, pentru motivele învederate, solicită a se constata că nu există nici probe şi nici indicii temeinice în sensul prev. de art. 143 C.pr.pen., astfel că solicită respingerea propunerii de arestare, deoarece printr-o analiză a probelor şi datelor invocate aceste consecinţe nu sunt îndeplinite. Dacă se apreciază că nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 143 alin. 1 C.pr.pen., consideră că instanţa poate respinge propunerea de arestare fără a intra în analiza art. 148 C.pr.pen.
Solicită a se constata că în cauză nu sunt prezente niciunul din temeiurile prev. de art. 148 C.pr.pen. În ceea ce priveşte temeiul prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen. apreciază că aceste dispoziţii pot fi reţinute dacă există date că post delictum, pentru a ascunde fapta, inculpatul ar fi săvârşit acte distincte cu scopul de a ascunde săvârşirea faptei şi asta în modalitatea prevăzută de lege, însă în cauză înscrisurile existente în acest sens la dosar nu sunt în conformitate cu dispoziţiile art. 89 C.pr.pen., motiv pentru care solicită a se constata că nu există temeiul prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen.
Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen., respectiv că inculpatul pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni, o infracţiune intenţionată, consideră că acest temei nu are la bază probe sau indicii temeinice. Constată că în cauză se invocă declaraţia învinuitei D.A., ce relatează că în 2011 a apelat la sprijinul inculpatului, urmărind obţinerea unor contracte de asigurare pentru RATUC pentru anul 2012, inculpatul A., în calitatea sa de primar promiţând că totul va fi „ok, vom merge la fel şi ca şi până acum". Conform dispoziţiilor art. 69 C.pr.pen. această declaraţie trebuie să se coroboreze cu alte probe sau elemente de fapt, fiind în concret o declaraţie nedovedită a unei singure persoane implicată în dosar, cu interes de a face declaraţii împotriva inculpatului, pentru a fi cercetată în stare de libertate, cu menţiunea că faţă de aceasta nu s-a dispus nicio măsură preventivă. În aceste condiţii apreciază că temeiul prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen. este lipsit de orice suport probator.
Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen., consideră că propunerea de arestare preventivă se bazează pe simple afirmaţii cu caracter general, deşi legea prevede expres şi distinct că trebuie să existe probe din care să rezulte că în stare de libertate inculpatul este periculos pentru societate, pentru comunitate, care s-ar simţi nesigură. În ceea ce priveşte acest temei de arestare solicită a se avea în vedere jurisprudenţa CEDO, respectiv cazurile Letellier şi Tomassi contra Franţei şi Calmanovici, Jiga, Scudeanu, Irinel şi P. contra României. Arată că în baza dispoziţiilor art. 137 alin. 2 C.pr.pen., trebuie să existe temeiuri din care să rezulte dispoziţiile art. 148 C.pr.pen., respectiv să fie prezentă fapta materială concretă, din care să rezulte că inculpatul în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, art. 149/1 alin. 1 C.pr.pen prevede expres că măsura arestului preventiv poate fi dispusă dacă este necesară în interesul urmării penale, iar din conţinutul propunerii de arestare nu există nicio motivare în acest sens, respectiv să se indice care este interesul urmării penale ce justifică arestarea inculpatului.
Pe fondul propunerii de arestare preventivă a inculpatului solicită a se reţine că în conformitate cu prevederile art. 149/1 alin 1 C.pr.pen. nu există probe, indicii temeinice şi nici măcar indicii şi nu sunt prezente niciunul din motivele prev. de art. 148 C.pr.pen., astfel că solicită respingerea referatului cu propunere de arestare preventivă a inculpatului şi pentru motivul de nelegalitate invocat anterior, privind neascultarea prealabilă a inculpatului. Cererea unui inculpat de amânare pentru pregătirea apărării nu reprezintă un tertip avocăţesc, ci are temei legal, conform art. 6 alin. 3 C.pr.pen. Inculpatul are dreptul la apărare, la a-şi pregăti apărarea şi de a beneficia de timp în acest sens, iar organele de urmărire penală au dreptul de a asigura exercitarea acestui drept.
Apărătorul inculpatului A. S.., av. Ban Tiberiu, arată că achiesează la concluziile apărătorului inculpatului A. S., av. Gheorghiţă Mateuţ, care a prezentat argumente temeinice şi judicioase, ce corepsund realităţii şi probelor dosarului, infirmând totodată solicitarea DNA.
Consideră că în cauză o singură chestiune se mai pune în discuţie, respectiv dispoziţiile art.136 C.pr.pen., referitoare la buna derulare a procesului penal şi dacă există dovezi şi probe certe că lăsarea în libertatea inculpatului ar prezenta acesta stare de insecuritate nu pentru o viitoare soluţie care ar putea fi dată in cauză, ci asupra fondului şi dacă procesul penal în faza de urmărire îşi poate continua parcursul în mod normal. De asemenea, raportat la prevederile art.149/1 C.pr.pen. trebuia apreciat dacă starea de arest preventiv solicitată de acuzare este utilă şi necesară în cauza de faţă. Sesizarea trebuie justificată pe anumite argumente şi probe certe că lăsat in libertate inculpatul ar prezenta această situaţie care ar pune în pericol desfăşurarea procesului penal in faza de urmărire. A ascultat argumentele invocate de reprezentanta parchetului şi recunoaşte că a găsit doar referiri la faptă, referiri şi consideraţii, care se situează în sfera unor chestiuni de ordin general şi puţine referiri la elemente concrete, la probe că într-adevăr cazurile în care art.148 C.pr.pen. invocate ar fi îndeplinite. Astfel, s-a arătat că aceste situaţii care constituie temeiuri ale arestării preventive sunt împrejurări care trebuie să subziste după săvârşirea faptei supusă anchetei penale şi procesului penal. Într-adevăr trebuie dovedite aceste împrejurări şi situaţii cu argumente concrete care în situaţia de faţă se situează doar in sfera posibilei realităţi, sens în care dă citire susţinerilor acuzării că este „posibil ca lăsarea sa în liberate să provoace temere", însăşi Parchetul persistând în această nesiguranţă. Pentru aceste motive, apreciază că la dosar nu există probele, care să convingă un observator imparţial că lăsat în libertate inculpatul ar prezenta acele riscuri pe care Curtea europeană le-a statuat şi stabilit în cauzele contra România, că există pericolul de comitere a unor altor infracţiuni, pericolul de alterare a probelor sau pericolul de influenţarea martorilor, ce reprezintă temeiuri solide, ce ar justifica arestarea.
Solicită a se reţine că nu s-au făcut referiri la persoana inculpatului. Astfel, învederează că este vorba de edilul municipiului Cluj-Napoca, care şi-a subordonat întreaga activitate bunului mers al acestui oraş. De asemenea, inculpatul se bucură de o carieră profesională de excepţie şi de aceea nu crede că lăsat în libertate s-ar cauza acea stare de puternică temere, că ar prezenta acea nesiguranţă pentru liniştea şi ordinea publică. Totodată, trebuie reţinută şi situaţia personală a inculpatului, care este căsătorit, are 2 copii minori, nu are antecedente penale, prezumţia de nevinovăţie operând şi în favoarea sa.
Pentru aceste considerente, în baza art.149/1 al.9 C.pr.pen., solicită respingerea sesizării DNA – Serviciul teritorial Cluj privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul A. S. întrucât niciunul dintre argumentele invocate de Parchet nu pot convinge spre justeţea unei asemenea soluţii.
Apărătorul inculpatului S.C.M., av. Sergiu Bogdan, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului.
Solicită a se constata că indiciile temeinice că inculpatul ar fi săvârşit o infracţiune, respectiv cea de dare de mită în definiţia clasică presupune ca aceasta să fie în legătură cu atribuţiile de serviciu ale unui funcţionar. Inculpatul A. însă în calitatea sa de primar nu a avut atribuţii de serviciu cu licitaţia contractului de salubritate, pe care de altfel nici nu l-a semnat, simpla afirmaţie generală că se comit fapte de corupţie este o afirmaţie, iar acuzaţia trebuie să fie punctuală. A primit şi a luat mită în legătură cu ce? În aceste condiţii, cât timp primarul nu avea atribuţii privitoare la acel contract nu se poate vorbi despre infracţiunea de dare de mită. Orice alte discuţi referitoare la împrejurarea că inculpatul avea sau nu mai multe telefoane mobile sau că cei doi se întâlneau la restaurantul T. nu are importanţă.
Referitor la susţinerea că contractul de asistenţă juridică era unul disimulat, constată că această pretinsă disimulare rezultă din împrejurarea că nu s-au efectuat prestaţii de avocat. Dar în opinia sa nu se poate acuza faptul negativ că cineva nu a făcut ceva. Nu este niciun element probator în acest sens, este o speculaţie, o bănuială. În acest sens, arată că există mai multe tipuri de consultanţă juridică, respectiv orală, verbală, scrisă, iar aşa cum a arătat dl. primar acel calculator nici nu s-a verificat încă. S-a susţinut totodată că acel contract de asistenţă juridică este disimulat având în vedere şi suma stabilită, dar în opinia sa este vorba de o sumă rezonabilă, raportată la calibrul firmei, stabilită de comun acord, chiar inculpatul S.arătând că are contracte cu alte societăţi de avocatură pe sume mult mai însemnate. În opinia sa acele prestaţii juridice nu s-au dovedit că nu s-au realizat şi nici nu se referă la aşa ceva. Învederează instanţei că personal are contracte de permanenţă, în baza cărora în fiecare lună primeşte o sumă de bani, chiar dacă nu au nevoie de consultanţă juridică efectivă.
De asemenea, solicită a se reţine şi faptul că s-au emis nişte facturi în baza contractului de asistenţă juridică, contractul a fost înregistrat în contabilitatea firmelor, s-au achitat taxele aferente, iar restul sunt simple afirmaţii generice ale DNA, deoarece în dosar s-a probat existenţa contractului juridic pe care nu l-a negat niciuna dintre părţi. Apreciază că în cauză pentru a se reţine infracţiunile imputate celor doi inculpaţi trebuie dovedit că sumele încasate erau în legătură cu atribuţiile primarului.
Întâlnirile şi aspectele legate de cartele telefonice sunt simple bănuieli, ce nu pot sta la baza unei propuneri de arestare.
Totodată, solicită a se avea în vedere şi declaraţia inculpatului A., care a arătat că nu discută cu soţia sa problemele legate de natura serviciului său, precum şi că inculpatul S.a arătat că contractul de salubrizare încheiat cu Primăria municipiului prejudiciază firma reprezentată de inculpatul S..
Cu privire la temeiurile prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen., referitor la care se reţine că inculpatul a încercat să disimuleze activitatea infracţională pentru încheierea acestui contract, însă solicită a se avea în vedere în aceasta constă infracţiunea presupus a fi comisă de inculpat, astfel că nu poate fi considerată temei de arestare, fiind evident neserioasă o astfel de abordare.
Constată că în cauză pentru reţinerea temeiului prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen. s-a făcut referire la calculatorul inculpatului, dar solicită a se reţine că există un contract cu privire la schimbarea calculatorului încheiat în urmă cu 2 săptămâni, iar DNA poate face expertize informatice cu privire la acel hard.
În legătură cu supoziţia că inculpatul ar încerca să ascundă probe cu privire la săvârşirea infracţiunii imputate, raportat la dispoziţiile şi practica CEDO, solicită a se avea în vedere că la luarea măsurii arestului preventiv nu trebuie avute în vedere suspiciuni. Apreciază că, cât timp inculpatul A. nu are atribuţii de serviciu în legătură cu contractul de salubritate, contract care există de altfel în continuare şi care a fost încheiat în baza unei hotărâri judecătoreşti, nu rezultă ce anume se încearcă a se ascunde. Pentru aceste considerente, apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite temeiurile prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen.
Referitor la temeiul de arestare preventivă prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen., constată că reţinerea acestuia se bazează pe interceptările convorbirilor telefonice, dar în opinia sa trebuie să existe probe certe în acest sens, iar interceptările invocate de către DNA nu demonstrează care este acea infracţiune care s-ar putea comite şi nu poate fi vorba de un indiciu ci trebuie să existe o certitudine. Consideră că interceptările sunt invocate pentru a se inventa motive de arestare, iar bănuilele se pot extinde la orice faptă penală şi atunci orice persoană ar putea fi arestată în baza art. 148 lit. c C.pr.pen. Pentru toate aceste motive, consideră că nu este îndeplinit nici temeiul prev. de art. 148 lit. c C.pr.pen..
Cu privire la temeiul prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen. învederează instanţei că pericolul pentru ordinea publică trebuie raportat la persoana făptuitorului, la care nu s-a făcut referire. În cauză există speculaţii şi interceptări din care ar rezulta gravitatea presupusei infracţiuni, infracţiune ce este gravă, dar nu există porbe că inculpatul a săvârşit-o. În acelaşi context solicită a se avea în vedere şi echitatea procesuală, respectiv că în cauză, în care se discută despre fapte atât de grave de corupţie, există învinuiţi cu aceaşi situaţie ca şi a clientului său, faţă de care, cu excepţia unuia faţă de care s-a luat o măsură neprivativă de libertate, nu s-a dispus luarea niciunei măsuri preventive. În aceste condiţii, cel puţin pentru echitate procesuală nici faţă de inculpatul S.nu se poate dispune arestarea preventivă, nefiind indicat care este elementul particular al inculpatului care impune luarea măsurii preventive faţă de acesta.
Faţă de aceste aspecte apreciază că în cauză s-a mers pe o analiză globală a pericolului concret pentru ordinea publică, raţionamentul DNA fiind acela că orice persoană care are încheiat contract de asistenţă juridică cu soţia inculpatului A. în mod evident va da mită primarului. Nu s-a avut în vedere că între cei doi inculpaţi există şi relaţii de prietenie.
Raportat la aceste aspecte consideră că temeiurile de arestare invocate nu există mai ales că infracţiunea pentru care inculpatul este cercetat este pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. În acest moment în opinia sa nu se poate desfăşura procesul penal în continuare cu inculpatul în stare de arest preventiv şi deoarece motivul de arestare trebuie să aibă legătură cu interesul urmării penale, ce nu a fost invocat în cauză. De asemenea, consideră că nu se poate justifica cercetarea şi mai ales arestarea inculpatului pe simple bănuieli, opinii şi păreri, DNA trebuie să prezinte probe certe în acest sens.
Pentru toate aceste motive solicită respingerea propunerii de arestare preventivă şi punerea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul inculpatului S.C.M., av. Trif Rareş, arată că susţine concluziile complete ale colegului său. În plus, susţine că nu există nicio legătură logică clară şi evidentă pentru a se oferi mită inculpatului A.. Contractul de asistenţă juridică a avut un caracter evident, public, era atât în contabilitatea societăţii pe care o reprezintă inculpatul S.n cât şi în cea a cabinetului avocaţial al soţiei inculpatului A., putându-se oricând verifica actele în acest sens. Mai mult, taxele plătite în baza acestor contracte sunt reale, acestea neputând avea scopul de dare de mită, nefiind dovedită această relaţie. Pentru motivele invocate solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului S.C.M..
Apărătorii inculpatului S.C.M., av. Chertes Dan Sebastian şi av. Doris Şerban, arată că achiesează concluziilor colegilor.
Inculpatul A. S., având ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că nu a cerut şi nu a primit nici un folos material. Se consideră nevinovat şi solicită respingerea propunerii de arestare, achiesând concluziilor apărătorilor săi.
De asemenea, solicită a se reţine că de 14, 15 ani lunea mănâncă peşte şi de acea în fiecare zi de luni merge la restaurantul T..
Inculpatul S.C.M., având ultimul având, arată că nu este vinovat de acuzaţiile aduse, fiind foarte conştient ce ar însemna pentru el şi compania sa o asemenea infracţiune, ce ar pune un semn de îndoială asupra activităţii firmei, solicitând a se reţine că este singurul din dosar cercetat pentru comiterea infracţiunii de dare de mită care a fost prezentat instanţei cu propunere de arestare. De asemenea, învederează că se obligă să se prezinte la orice solicitare a instanţei, nu este un pericol pentru ordinea publică şi este un om respectabil. Experienţa trăită nu doreşte să o repete, mai ales că la momentul la care a fost ridicat de organele de anchetă era împreună cu fetiţa sa de 8 ani, pe care a trebuit să o lase în grija unei persoane străine.
CURTEA
Deliberând reţine că prin propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA- Serviciul Teritorial Cluj se solicită luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor:
1. A. S., fiul lui ..., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,
2. S.C.M., administrator al SC C. de S. B. V. S.A, fiul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. 41 alin. 2 Cod penal,
- pentru o durată de 29 de zile, cu începere din data de 10 noiembrie 2011.
În motivarea propunerii de arestare preventivă se arată că în fapt s-a reţinut că, în perioada 2009-2011, în calitatea sa de primar al municipiului Cluj Napoca, având toate pârghiile necesare pentru condiţionarea eliberării unor documente, avize, autorizaţii, semnarea de contracte, emiterea ordinelor de începere a lucrărilor privind reabilitări de drumuri, avizarea emiterii ordinelor pentru plăţi către societăţile aflate în parteneriat cu instituţia pe care o conduce, inculpatul A. S. a înţeles să exercite această funcţie în folosul său, în urmărirea obţinerii de foloase necuvenite, sub forma unor sume de bani, bunuri de orice fel, vacanţe, bilete de avion, cazări la diverse hoteluri.
Învinuirea adusă inculpatului A. S. până la acest moment în prezentul dosar reţine, obţinerea de către acesta, de la reprezentanţii unor societăţi comerciale care au în derulare contrate cu Primăria municipiului Cluj Napoca, cu titlu de mită, bani în sumă de aproximativ 95.000 de euro.
De asemenea, se arătă că, pentru a disimula caracterul ilicit al primirii foloaselor necuvenite, inculpatul A. S. a angrenat-o în activităţile sale şi pe soţia sa, învinuita A. M.U., avocat în cadrul Baroului Cluj. Astfel, banii pretinşi cu titlu de mită au fost primiţi de inculpatul A. S. prin intermediul Cabinetului de avocatură al soţiei sale, sub falsa justificare a unor contracte de consultanţă.
În sarcina inculpatului S.C.M. se reţine că, în perioada 2010-2011, a remis inculpatului A. S., primar al municipiului Cluj Napoca, prin intermediul Cabinetului de avocatură al soţiei acestuia, învinuita A. M.U., suma totală de 188.760 lei, echivalent a 45.000 euro, pentru ca acesta să procedeze la favorizarea societăţii B. V. SA Cluj Napoca în obţinerea contractului de salubrizare a municipiului, contract care a şi fost încheiat cu Primăria Cluj Napoca la data de 28.10.2010, pentru o perioadă de 8 ani, precum şi pentru derularea ulterioară, fără incidente, a acestui contract.
1. În mod concret, s-a reţinut în cauză că, pentru încheierea şi derularea în bune condiţii a contractului de asigurare al parcului auto al unei regii aflate în subordinea Primăriei, RATUC Cluj Napoca, contract anual încheiat cu SC G. F. A. de A. S.R.L. Cluj Napoca reprezentat de învinuita D.A., inculpatul A. S. a pretins acesteia remiterea unor sume de bani, disimulate prin încheierea unui contract de consultanţă cu Cabinetul avocaţial al soţiei sale, învinuita A. M.U..
În perioada imediat următoare de la încheierea primului contract (survenit în anul 2009), societatea G.e F. a început să plătească, lunar, sume de bani în contul Cabinetului de avocatură A. M.U.. Astfel, în perioada aprilie 2009–noiembrie 2011, societatea a efectuat plăţi în valoare totală de 208.936 lei, echivalent a cca. 50.000 euro, această prestaţie având la bază supraevaluarea poliţelor de asigurare RCA şi CASCO. Spre exemplu, prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011, se ridică, în medie, pe piaţa asigurărilor, la suma de 550 lei. În cazul unui autoturism identic, asigurat de Primăria municipiului Cluj Napoca, pentru anul 2011, prin societatea G. F., prima de asigurare se ridică la suma de 1.008 lei (deşi plata este efectuată integral şi în avans).
Semnificativ din punct de vedere penal este faptul că, deşi învinuita A. M. prin Cabinetul său de avocatură obţine constant venituri substanţiale, din analiza activităţii zilnice a acesteia rezultă că nu are nicio activitate juridică şi nicio altă îndeletnicire lucrativă de natură să-i justifice veniturile, nici măcar la un nivel minim.
O altă împrejurare la fel de semnificativă din punct de vedere penal o reprezintă faptul că singurele contacte dintre învinuita A. M.U. şi învinuita D.A. sunt cele din zilele în care se realizează transmiterea facturilor pentru plată, activitate care durează câteva minute şi are loc pe fugă, întotdeauna la domiciliul învinuitei A. M.U., sau cele în care, prin intermediul învinuitei A. M. se stabilesc întâlniri cu inculpatul A. S., ce sunt derulate tot la domiciliul celor doi soţi. Intervalele dintre aceste contacte sunt lipsite cu desăvârşire de vreo relaţie între părţi.
S-a reţinut, de asemenea, în sprijinul acuzării, declaraţia dată de învinuita D.A. care a arătat că, pentru încheierea contractului de asigurare a parcului auto RATUC Cluj Napoca, pentru anii 2009-2010-2011, a apelat la sprijinul şi influenţa inculpatului A. S. care, pentru ajutorul dat i-a pretins remiterea unor sume de bani. De asemenea, învinuita D.A. a arătat că, la înţelegere cu inculpatul A. S. şi învinuita A. M.U., a convenit ca remiterea acestor foloase să se facă prin mascarea lor în contracte de consultanţă juridică încheiate între Cabinetul de avocatură A. M.U. şi societate sa G. F., contracte în baza cărora, în perioada 2009-2011 a virat în contul cabinetului suma de peste 200.000 lei. Învinuita a subliniat faptul că, în schimbul acestor bani nu a primit nicio consultanţă juridică şi nici nu a fost cazul, banii reprezentând în realitate obiect al infracţiunii de corupţie. De asemenea potrivit susţinerilor învinuitei D.A. în situaţia în care pe parcursul anilor 2010-2011 societatea sa a avut nevoie de serviciile unui avocat, a apelat la alte cabinete de avocatură.
Tot astfel, învinuita D.A. a arătat că, în cursul lunii octombrie 2011, a apelat din nou la sprijinul inculpatului A. S. 2012 urmărind obţinerea contractului de asigurare cu RATUC pentru anul 2012, inculpatul promiţându-i „că totul va fi ok, vom merge în continuare ca şi până acum".
2. În cursul anului 2010, Primăria municipiului Cluj Napoca a organizat licitaţie pentru încheierea contractului de salubrizare a oraşului. Societatea care şi-a adjudecat contractul de concesionare a acestor servicii pentru partea de est a oraşului, este SC C. de S. B. V. SA, administrată de inculpatul S.C.M., care a şi semnat cu primăria contractul la data de 28.10.2010, pentru o perioadă de 8 ani (după ce, la data de 28.07.2010 a fost încheiat contract de delegare a aceloraşi servicii, cu aceeaşi societate).
Exact ca şi în situaţia mai sus expusă, în perioada anterioară şi ulterioară semnării contractului, în contul Cabinetului de avocatură al învinuitei A. M.U. au început să intre, sistematic, sume de bani provenind de la reprezentanţii acestei societăţi. Astfel, în perioada aprilie 2010–octombrie 2011, în contul cabinetului de avocatură a intrat suma totală de 188.760 lei, echivalent a cca. 45.000 euro, plătită de SC T. T.C.SRL Cluj Napoca (persoană juridică ce are calitatea de administrator al SC Compania de Salubrizare B. V. SA, condusă de inculpatul S.M. C.).
Din probatoriul realizat în cauză rezultă fără excepţie, că învinuita A. M.U. nu are nicio relaţie profesională cu inculpatul S.C.M. sau cu societatea reprezentată de acesta care să justifice prestaţiile financiare de care aceasta beneficiază. Dimpotrivă, actele cauzei au stabilit că, în fapt, inculpatul S.C.M. se află în relaţii extrem de strânse, cu inculpatul A. S., cei doi întâlnindu-se periodic şi folosind pentru comunicare cartele telefonice anume dedicate comunicaţiilor dintre ei.
În acest sens de exemplu , deşi în cursul acestui an, în perioada iulie-noiembrie 2011, în contul cabinetului de avocatură al învinuitei A. M.a intrat în 4 tranşe suma de 56.640 lei de la SC T. T. C., învinuita a avut un singur contact cu inculpatul S. C., în data de 16 septembrie 2011, când inculpatul S. a trecut pe la domiciliul acesteia, pentru câteva minute, cel mai probabil să mai ridice o nouă factură pentru plată. Aşadar, un singur contact în patru luni, o singură discuţie de 3 minute a stat la baza unei remuneraţii de 56.640 lei, comparabilă cu salariul unui profesor pentru mai bine de 3 ani. Ce calităţi profesionale nebănuite poate să deţină învinuita A. M.U. pentru a primi astfel de remuneraţii, alta decât aceea că este soţia primarului municipiului Cluj Napoca, de care aproape orice om de afaceri are nevoie.
Deosebit de relevant este faptul că, probatoriul cauzei a stabilit că inculpatul A. S. este cel care mediază şi determină plăţile lunare către cabinetul de avocatură al soţiei sale. Astfel, în data de 3 august 2011, după revenirea dintr-un concediu, la solicitarea inculpatului A. S., învinuita A. M. l-a contactat pe inculpatul S.C. căruia i-a cerut să se întâlnească cât mai curând „pentru ca totul să fie OK". Pe parcursul dialogului, învinuita îi spune că l-a apelat pentru că „i-a spus şeful că e în zonă şi să-l sune", referirea fiind evidentă la inculpatul A. S., cel cu care, anterior, inculpatul S.C.M. a avut mai multe contacte telefonice.
Conţinutul acestor contacte anterioare dintre inculpaţii A. S. şi S.C.M. (cu referire la cele din data de 2 august 2011) vine să arate relaţia de subordonare existentă între aceştia, primarul fiind cel care îl ia la rost pe interlocutor pentru că nu s-a prezentat la întâlnire cu o săptămână în urmă, aşa cum au convenit. Întâlnirea respectivă presupunea şi remiterea sumei de bani lunare, aşa cum rezultă din mişcările existente în conturile Cabinetului de avocatură.
Din analiza extrasului de cont reiese că inculpatul S.C.M. (prin SC T. T.C.SRL) virează lunar în conturile cabinetului suma de 14.880 lei. Pentru luna iulie 2011 însă, a virat numai suma de 5.000 lei, ceea ce însemna că, la începutul lunii august când a avut discuţiile cu soţii A., el era „restant" la plată. Această restanţă este recunoscută şi de inculpatul S.C.M. care s-a scuzat în faţa învinuitei A. M., spunându-i că a lipsit în ultima lună, a fost plecat şi a promis că o va căuta în zilele următoare.
(.................................................................................
AMU: Să treci să mă vezi un pic.
SCM S.C.M.: Da' am lipsit ultima lună, drăguţă.
AMU: Mersi mult. Eu mă gândesc că-i O.K. totu', da' să fiu şi eu O.K., că eu îs în urmă şi vreau să fiu O.K.
SCM: S.C.M. ..... c-am fost plecat.
AMU: M-am gândit şi l-am întrebat pe şefu' şi mi-o zis că eşti prin zonă şi să te sun şi no...
SCM: Am venit eu, m-am întors efectiv, efectiv din ţări străine luni...
AMU: Da, da, da, atuncea l-am întrebat.
SCM: Ieri am bolit, că eram bolnav şi astăzi am venit am venit până la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu prăvălii şi vineri îs acasă.
AMU: Bine, drăguţule, deci când ai chef şi timp mă suni, eu îs prin zonă până-n data de 16, dup-aia nu mai sunt......................................)
(AS: Da? Ai zis că vii săptămâna trecută.
SCM: N-am zis că vin săptămâna trecută. Ai zis tu ne vedem săptămâna trecută, da' pân' să răspund ai închis.
AS: Da?
SCM: Eu am venit, adică am fost în săptămâna trecută duminică acasă şi te-am sunat, da' aveai amândouă telefoanele închise.
AS: Aha.
SCM: Am venit sâmbătă, am stat un pic acasă şi luni...
AS: Ne vedem mâine? ... Vineri, ne vedem vineri.
SCM: Eşti vineri?
AS: Da, da, da. Dă-mi un semnal.
SCM: Bine, te sun eu dimineaţă, da?...)
După aceste contacte telefonice, inculpaţii A. S. şi S.C.s-au întâlnit în cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din Cluj Napoca, întâlnire surprinsă de activitatea de supraveghere operativă, ce a fost urmată de virarea în contul Cabinetului de avocatură A. M.U., a sumei de 19.880 lei din partea SC T.T..SRL (viramente din datele de 9 şi 12 august 2011). Este de remarcat faptul că, deşi în contactele sale cu învinuita A. M., inculpatul S.C.M. îi spune acesteia că o va căuta, întâlnirile au loc în realitate numai cu inculpatul A. S. şi, imediat după aceste întâlniri, se fac plăţi în contul cabinetului avocaţial.
Analiza activităţii zilnice a învinuitei A. M.U., aşa cum rezultă ea din probaţiunea dosarului, cu referire la interceptări şi supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie – noiembrie 2011 cu autorizarea Curţii de Apel Cluj duce la concluzia clară că aceasta nu a desfăşurat nicio activitate specifică domeniului consultanţei juridice. Se arată că, pe parcursul a 4 luni de zile, învinuita a fost prezentă o singură dată la cabinetul său avocaţial şi doar pentru câteva minute la o discuţie cu colega sa, avocat P. E. C.. De asemenea, învinuita A. M.U. nu a avut întâlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor.
De asemenea, din actele Cabinetului de avocatură al învinuitei A. M. rezultă că, singurii „clienţi" ai acesteia sunt societăţi comerciale aflate în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj Napoca.
Astfel, din fişa fiscală 394 depusă de învinuita A. M.U. la organele fiscale rezultă că, în perioada 2008-2011, aceasta a încasat sume de bani de societăţile: D. (societate care, în cursul anului 2010 a obţinut de la Primăria municipiului Cluj Napoca autorizaţia de construire, în acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme), V. C.SRL Galaţi (dezvoltator imobiliar care a obţinut de la Primăria municipiului Cluj Napoca autorizaţii de construire), A. C. (un alt dezvoltator imobiliar).
Se mai arătă faptul că, investigaţiile efectuate în cauză au relevat că utilizarea Cabinetului de avocatură al învinuitei A. M.U. a reprezentat o variantă nouă utilizată de inculpatul A. S. pentru mascarea folosului ilicit. Anterior, acesta înfiinţase societatea comercială T. SRL, cu sediul la domiciliul său – ...- având ca unic asociat pe numitul S. V., tatăl învinuitei A. M.U., societate la care învinuita avea calitatea de jurist. De remarcat este faptul că, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienţi ai firmei au fost societăţile O. P România, SC C. România SA, M. F. P., firme care, în perioada 2008-2009 au virat, lunar, sume de bani în conturile societăţii T.. Aceste plăţi, totalizând 200.000 lei, au coincis calendaristic, cu perioada în care au intrat pe piaţa clujeană, O. cu înfiinţarea a 4 staţii de vânzare carburanţi, iar C. cu deschiderea primului hipermarket, pentru care au fost necesare eliberarea de avize şi autorizaţii din partea Primăriei municipiului Cluj Napoca.
Toate aceste relaţii vin să întărească suspiciunile de corupţie care există în ce priveşte modul de exercitare a funcţiei de către inculpatul A. S., fiind cel puţin bizar că, marile societăţi care au intrat pe piaţa clujeană, O., C. , B., D., au avut brusc nevoie „de consultanţă juridică" din partea soţiei primarului, învinuita A. M.U..
În contextul acestei lipse totale şi vădite de activitate juridică, care să stea la baza contractelor de consultanţă, corelate cu faptul că, societăţile „plătitoare", F. şi B. V., au încheiate contracte cu Primăria municipiului Cluj Napoca sau cu regii din subordinea acesteia, că persoanele care administrează respectivele societăţi au nevoie de contacte cu inculpatul A. S., pe care-l caută, îl accesează în condiţii de conspirativitate minuţios stabilită cu acesta, duc la concluzia că, sumele de bani virate în conturi sunt, în realitate, obiect al infracţiunilor de corupţie.
În susţinerea acuzaţiei se arătă că, măsurile luate în cauză privind interceptarea convorbirilor telefonice şi de supraveghere operativă, au condus la creionarea unui comportament al inculpatului A. S. care nu are nicio legătură cu funcţia deţinută de acesta, cu statutul său de ales local într-un municipiu de calibrul Clujului.
Astfel punctual se arătă că inculpatul A. S.:
utilizează un număr impresionant de aparate telefonice mobile, la care schimbă cartelele cu mare frecvenţă, la domiciliul şi biroul acestuia fiind identificate, cu ocazia percheziţiilor efectuate la data de 9 noiembrie 2011, un număr de 17 telefoane mobile;
stabileşte întâlniri conspirative cu învinuiţii din dosar, care au loc în parking-ul Primăriei municipiului Cluj Napoca, la etajul 5, locaţie aflată în afara oricărui control al autorităţilor;
pentru emiterea ordinelor de începere a lucrărilor de reabilitări de drumuri, solicită prezenţa administratorului societăţii K. (cea care realizează lucrările în baza contractului încheiat cu Primăria Cluj Napoca) la domiciliul său, întâlniri la fel de conspirate;
se deplasează în vacanţe exotice împreună cu oameni de afaceri care au în derulare contracte cu primăria, deplasări pe care încearcă să le ascundă, luând măsuri de deplasare separată a lui faţă de membrii familiei sale, cu avI.e diferite, fără bagaje, pentru a nu atrage atenţia (ca de ex, vacanţa din Dubai din perioada 20-25.10.2011 petrecută cu familia învinuitului M. S., patronul E. SA, societate care derulează cu Primăria un contract încheiat în anul 2010 în valoare de 1.000.000 de euro);
se contactează şi ţine legătura cu unii oameni de afaceri, învinuiţi şi ei în acest dosar, numai pe anumite cartele telefonice, toţi având interese legate de Primăria municipiului Cluj Napoca;
încearcă, prin soţia sa, să ascundă urmele faptelor ilicite;
Astfel,se subliniază faptul că, pentru contactele cu inculpatul S.C.M. şi cu învinuiţii din dosar (M. S. A., administrator al SC E. SA, B. M., administrator al K. SA), inculpatul A. S. foloseşte cartele telefonice dedicate, în sensul că, legăturile cu ei le ţine doar prin acest mijloc de comunicare, iar învinuiţii, la rândul lor, comunică pe acele cartele numai cu inculpatul A. S.. Este evident că, tot acest efort de conspirativitate, a fost făcut tocmai pentru a ascunde natura relaţiilor existente între ei, şi nu pentru că cineva ar fi oripilat că inculpatul se cunoaşte cu învinuiţii (doar toţi au contracte în derulare cu primăria, deci este de presupus că se cunosc) ci pentru că, relaţiile lor reale sunt cointeresate material, sunt esenţialmente ilicite, iar ascunderea acestui ilicit s-a făcut cu foarte multă minuţiozitate. Dacă activităţile lor ar fi unele oneste, transparente, este evident că tot acest efort de ascundere nu ar mai avea loc.
De altfel, discuţiile telefonice purtate de inculpat şi de învinuiţi sunt grăitoare sub aspectul modului în care, protejarea contactelor dintre ei este dusă la extrem, ei evitând să intre în contact sub altă formă.
Spre exemplu, în mod frecvent, inculpatul A. S. se foloseşte de serviciile numitului P. L. pentru „upgradarea" telefonului său, pentru schimbarea IMEI-ului acestuia, urmărind în mod evident să nu poată fi interceptat.
La fel, într-una din discuţiile sale, inculpatul S.C. ţine să-i precizeze unui cunoscut de-al său că el foloseşte numai cartele telefonice preplătite, că are mai multe telefoane, foloseşte o cartelă câteva zile după care o aruncă, înlocuind-o cu o alta, pentru a se asigura că nu este supravegheat:
„S.C.M.: Ba, soluţii ar fi. Îmi dai tu un număr şi te sun eu de pe alt număr. Aş putea vorbi, ştii?
B.: Da. Îţi trimit eu pe facebook.
S.C.M.: Numai mâine, că eu am acasă vreo 3 telefoane din astea cu cartelă, ştii? Le iau, le arunc. Folosesc cartele şi o arunc.
B.: OK.
S.C.M.: Îmi dai un număr de telefon şi te sun eu de pe un număr de acolo şi putem vorbi. ...."(discuţie purtată la data de 25.08.2011)
O altă convorbire purtată de inculpatul S.M. C. devoalează parte din mecanismul de protecţie instituit de inculpatul A. S. pentru ascunderea activităţii sale ilicite, anume faptul că, deşi ţine legătura cu persoanele din anturajul său penal numai pe telefoane dedicate, această măsură este luată doar pentru a nu se face nicio legătură între persoana sa şi oamenii de afaceri cu care primăria are contracte în derulare, deoarece prin acest mijloc de comunicare stabileşte doar datele şi punctele de întâlnire, face comunicări succinte, singura variantă apreciată ca „sigură" este discuţia personală, în locuri considerate apte în protejarea confidenţialităţii. Astfel că, după ce în cursul lunii septembrie 2011, omul de afaceri B. H. i-a cerut inculpatului S.M. C. să intervină la primarul A. S. pentru a „obţine cu urgenţă" o autorizaţie şi „nu pe cale normală", S. îi împărtăşeşte interlocutorului că astfel de discuţii trebuie purtate personal, pentru că „aşa funcţionează sistemul...nu se pot vorbi prin telefon acest gen de probleme":
„....................................................................
S.C.M.: Nu, nu pot, eu pe telefon cu el nu pot vorbi.
B. H.: Nu, nu, nu să vorbeşti, da' îi trimiţi un SMS cu un număr.
S.C.M.: Nu există, nu există. Crede-mă, că nu vreau să... aşa îi, aşa funcţionează...
B. H.: Am înţeles, eu te-am întrebat m-am gândit la o variantă.
S.C.M.: Dacă... deci singura variantă care funcţionează în afară de mine dacă mă duc la el este să te duci tu, căci te cunoaşte, ştie că eşti prietenul meu, ştie cine eşti şi dacă tu te duci şi-i spui domnule, acolo, frumos. Îţi spune vino la 10:30, te primeşte instantaneu, deci nu există să stai, maxim 5 minute...
B. H.: Da.
S.C.M.: Da. Intri frumos, îi spui bună ziua, domnu' X, am o problemă pe care nu ştiu cum s-o rezolv........................................."
La fel, în data de 2 august 2011, după ce a schimbat din nou cartela telefonică, pentru a putea intra în contact cu inculpatul A. S., inculpatul S.C.M. i-a trimis acestuia un mesaj cu conţinutul „salut sunt C.", menit să-l recunoască ca „aparţinând grupului" şi să-i răspundă la viitoarele apeluri, ceea ce s-a şi întâmplat.
O altă împrejurare la fel de importantă în sublinierea comportamentului infracţional al inculpatului A. S. în relaţiile sale interesate material este surprinsă în modalitatea în care acesta îşi stabileşte întâlnirile cu învinuiţii, comunicând şi acest aspect eliptic, însă fiecare din interlocutori înţelege exact sensul comunicării, locul de întâlnire.
Astfel, în doar câteva secunde vorbite cu inculpatul S.C.îi cere acestuia să se întâlnească „sus" sau „acolo", locaţia fiind aceeaşi, Restaurantul „T." din Cluj Napoca, locul unde „au multe de vorbit şi de cunoscut", după cum ne arată însuşi inculpatul S.C.. Este de domeniul evidenţei că, cele necesar a fi discutate nu se pot vorbi la biroul din primărie, locul unde un primar onest ar trebui să trateze problemele urbei pe care o conduce.
Un loc şi mai nepotrivit, dar deloc surprinzător pentru profilul infracţional care dovedeşte să-l aibă inculpatul A. S., este fixarea unor întâlniri pentru discuţii, cu învinuiţi din dosar, la etajul 5 al parking-ului primăriei, locaţie aflată în afara oricărui control al organelor judiciare, apreciată aşadar ca extrem de sigură de către inculpat, locaţie perfectă pentru a purta discuţii relativ la faptele ilicite în care este implicat. Ce altă natură pot să aibă discuţiile purtate la ceas de seară într-o astfel de locaţie, dacă nu una totalmente ilicită. Acest gen de întâlniri le are inculpatul A. S. cu învinuitul M. S., administrator al SC E. SA, evident, o altă societate care derulează contracte cu primăria municipiului Cluj Napoca.
Cu acelaşi învinuit inculpatul A. S. a stabilit de altfel mai multe întâlniri „cu caracter urgent", la ore târzii, în diverse parcări din municipiul Cluj Napoca. Urgenţa era de fiecare dată datorată unor acte de care învinuitul M. S. avea nevoie la societatea sa şi care trebuiau să fie eliberate de primăria municipiului Cluj Napoca, sub „oblăduirea" inculpatului A. S..
Din interceptările realizate în cauză rezultă faptul că inculpatul A. S. şi învinuita A. M. fac demersuri pentru a ascunde natura ilicită a foloaselor primite. Astfel, într-o discuţie purtată la data de 30 septembrie 2011 între învinuita A. M. şi colega sa, avocata P. E. C. (cele două având sediul cabinetului avocaţial la aceeaşi adresă), s-a surprins că învinuita îi solicită acesteia să fie de acord să declare, în caz de nevoie, că a primit un anumit bun ca „onorariu de succes" şi că, neavând ce să facă cu el şi i l-a făcut cadou învinuitei A. M..
Se mai arătă că, după ce, la data de 1 noiembrie 2011, într-o altă cauză a DNA ST Cluj (disjunsă din prezenta cauză), s-a luat măsura arestului preventiv faţă de inculpatul B.R. V., vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, devenind astfel publică informaţia că, în aceeaşi cauză este cercetată şi D.A., între inculpaţii şi învinuiţii din prezenta cauză a survenit o stare de maximă agitaţie, ce se regăseşte în convorbirile dintre aceştia.
Din contactele telefonice purtate în zilele de 1 şi 2 noiembrie 2011 rezultă că A. M.U. a convenit cu numita P. E. C., ca aceasta din urmă să-i redacteze nişte documente (contracte) pe care să le ducă la anumite persoane, la indicaţia expresă a învinuitei A. M..
„.......P. E. C.: Na tu puiule, eu ţi-am pregătit dosa... eu ţi-am pregătit contrac... mi-am pregătit... şi-o pregătit fata asta dosare de sponsorizare, numa' să-mi spui când să mă duc şi unde.
A. M.U.: Na bine las' că-ţi spun eu.
P. E. C.: Să mă programezi.
A. M.U.: Eu te programez. Eu am dat bileţelul şi hârtia şi..............."
În contextul acestor discuţii, există indicii că, prin respectivele documente, învinuita A. M.U. încearcă să „acopere" urmele faptelor de corupţie şi că se foloseşte de serviciile numitei P. E. pentru a evita contactul direct cu ceilalţi învinuiţi în dosar. Pentru lămurirea acestor împrejurări, în cauză a fost ridicat calculatorul utilizat de numita P. E. C. în vederea percheziţionării în sistem informatic.
Cu prilejul audierii sale, inculpatul A. S. a arătat că nu doreşte să dea o declaraţie la momentul aducerii la cunoştinţă a învinuirii, solicitând un termen pentru pregătirea apărării, aceeaşi poziţie fiind adoptată şi după inculparea sa, aşa cum rezultă din actele procedurale de audiere.
Inculpatul S.C.M., audiat fiind, a arătat că nu recunoaşte învinuirea adusă, că nu a solicitat nici un favor din partea inculpatului A. S. privitor la atribuţiile acestuia în cadrul Primăriei Cluj Napoca şi că, sensul contractului de consultanţă încheiat între firma sa, T.T..C. şi Cabinetul avocaţial al învinutei A. M.U. este unul exclusiv juridic.
Apărarea formulată de inculpatul S.C.M. se arată de către parchet că nu poate fi avută în vedere, ea nefiind coroborată cu nici un alt mijoc de probă din cauză. Astfel, inculpatul nu a putut furniza nicio informaţie legat de natura activităţilor juridice prestate de învinuita A. M.U., nici un reper privind ultima astfel de prestaţie sau actele în care s-ar fi concretizat consultanţa juridică. Mai mult, inculpatul a arătat că, de executarea acestui contract s-a ocupat martora I. O., administrator împuternicit al societăţii T.T..C., fiind de presupus că aceasta cunoaşte mai multe amănunte. Declaraţia acestei martore, care a arătat că nu există nici un act de consiliere juridică din partea învinuitei A. M., învinuită pe care nu a întâlnit-o niciodată, ea ocupându-se exclusiv de plata facturilor aduse de inculpatul S.C., vine să arate nesinceritatea acestui inculpat.
Există probe şi indicii temeinice că inculpaţii a săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi penal şi anume: declaraţiile învinuitei D.A. – care a arătat că, în virtutea relaţiilor amicale pe care le-a avut de-a lungul anilor cu inculpatul A. S. a apelat la acesta ca, prin funcţia pe care o deţine, să o ajute în obţinerea contractului de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj Napoca; de asemenea, învinuita a arătat că, prin ajutorul dat de inculpatul A. S., care i-a făcut legătura cu directorul RATUC, numitul N. L., a reuşit să câştige licitaţiile organizate pentru anii 2009-2010-2011, parcul auto astfel asigurat crescând considerabil, în sensul că s-a dublat faţă de anii anteriori. Finalmente, învinuita a arătat că, pentru ajutorul pe care inculpatul A. S. i l-a dat, a convenit cu acesta şi cu soţia acestuia, învinuita A. M.U., să procedeze la încheierea unor contracte de consultanţă juridică între societatea sa şi Cabinetul de avocatură al învinuitei, în baza cărora să poată vira sume de bani, modalitate prin care „s-a revanşat" faţă de ajutorul primit. Învinuita a precizat că, prin încheierea contractului nu s-a urmărit decât remiterea foloaselor, niciodată nefiind vorba de existenţa unei prestaţii juridice din partea învinuitei A. M.U.; convorbirile telefonice interceptate în cauză care surprind relaţiile strânse şi minuţios ascunse dintre inculpatul A. S. şi învinuiţii din dosar, completate cu procesele verbale de supraveghere operativă, procesele verbale de consemnare a activităţii învinuitei A. M.U., actele contabile, contractele de consultanţă, extrasele de cont, declaraţiile 394.
Din actele ridicate de la domiciliul inculpatului, de la sediul firmei de contabilitate şi de la sediul Cabinetului de avocatură, rezultă fără dubiu faptul că, relativ la contractele de consultanţă încheiate învinuita A. M.U. nu a încheiat/redactat nici un act, de nicio natură. Mai mult, la sediul Cabinetului avocaţial, percheziţionat la data de 9 noiembrie 2011, nu a fost identificat nici un document sau bun care să aparţină învinuitei A. M.. Practic s-a constatat că la sediul cabinetului, în biroul acesteia, îşi desfăşoară activitatea alte două avocate.
Tot de la domiciliul inculpatului A. S., au fost ridicate 2 carduri de alimentare cu carburanţi, emise pe numele SC R., o altă societate aflată în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj Napoca pe servicii de salubrizare. Este de presupus că, folosind aceste carduri, inculpatul alimentează autoturismul său şi al soţiei sale, contravaloarea carburanţilor fiind plătită din contul societăţii pe numele căreia cardul a fost emis. Aceste împrejurări, alături de celelalte fapte descrise, vor face obiectul investigaţiilor viitoare.
Raportat la această stare de fapt s-a apreciat de către parchet că sunt incidente prevederile art. 148 lit. b, c şi f Cod proc. pen., existând date că inculpaţii încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că pregătesc săvârşirea de noi infracţiuni, iar pentru faptele săvârşite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
I. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A. S., probatoriul cauzei arată că, în conivenţă cu soţia sa, învinuita A. M.U., inculpatul a încercat să disimuleze actele de corupţie săvârşite, prin crearea unei aparenţe de legalitate sub forma unor contracte de consultanţă juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului. Conduita de disimulare, de încercare a ascunderii urmelor faptelor de corupţie, o regăsim şi în discuţiile la care s-a făcut referire anterior, când, după luarea măsurii arestării vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul se credea vizat de eventuale cercetări penale şi lua măsuri suplimentare de prevedere.
Este incident temeiul de arestare prevăzut de art. 148 lit „c" Cod procedură penală, din probatoriul dosarului rezultând că, la înţelegere cu învinuita D.A., inculpatul A. S. pregătea săvârşirea unei noi infracţiuni, prin înlesnirea obţinerii de către societatea acesteia, SC G. F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj Napoca pentru anul 2012, urmărind obţinerea în continuare de foloase necuvenite urmare a faptelor sale de corupţie şi doar intervenţia organelor de urmărire penală a reuşit să curme activitatea infracţională a inculpatului.
În ce priveşte pericolul social, ca temei de arestare, el este prezent şi rezidă din modul în care inculpatul a acţionat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă prin desconsiderarea a ceea ce înseamnă actul de management al instituţiei Primăriei Municipiului Cluj Napoca, din scopul urmărit, respectiv, obţinerea unor sume însemnate de bani.
Folosind într-un scop total neadecvat poziţia sa de primar al municipiului, inculpatul A. S. s-a prevalat de aceasta pentru obţinerea unor foloase materiale necuvenite, activitate în care s-a implicat, după cum rezultă din actele dosarului, pe întreaga perioadă a funcţiei, până în prezent.
În acest sens se arătă că, în cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi acte premergătoare cu privire la numeroase alte fapte de corupţie în care inculpatul A. S. este implicat, iar faţă de activitatea infracţională şi modalitatea în care a acţionat inculpatul, ţinând seama de relaţiile pe care şi le-a creat în decursul anilor în mediul profesional face posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoştinţă despre acele fapte, în a oferi relaţiile necesare organelor de anchetă.
II. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul S.C.M. se arătă că, probatoriul cauzei relevă că, în conivenţă cu inculpatul A. S. şi cu soţia acestuia, învinuita A. M.U., a încercat să disimuleze actele de corupţie săvârşite, prin crearea unei aparenţe de legalitate sub forma unor contracte de consultanţă juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului.
De asemenea, în cursul zilei de ieri, 9 noiembrie 2011, în contextul în care pe media au apărut date privind activităţile judiciare ce se derulau faţă de inculpatul A. S., inculpatul S.C.M. a făcut eforturi în a ascunde, de urgenţă, informaţii conţinute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ştergerea datelor conţinute în acesta de către o firmă de IT. Aceste împrejurări rezultă din discuţiile telefonice purtate de inculpat în cursul zilei de 9.11.2011, consemnate în procesul verbal de certificare din data de 10.11.2011, aflat la dosar.
Se mai reţine că, din probatoriul dosarului rezultă date certe că inculpatul S.C.M., prevalându-se de buna relaţie pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizaţii şi în beneficiul unor apropiaţi ai săi. Aceste date rezultă din discuţiile purtate de inculpat în perioada 17 septembrie - 10 octombrie 2011, când îi promite numitului B. H. că va interveni la A. S. pentru obţinerea de urgenţă a unei autorizaţii, intervenţie care a şi făcut-o la data de 10.10.2011.
S–a reţinut că, din probatoriului dosarului rezultă incidenţa temeiului de arestare prevăzut de art. 148 lit „c" Cod procedură penală, că inculpatul S.C.M. pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni de corupţie, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcţii de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcţii de drumuri, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Astfel, în cadrul discuţiilor purtate la datele 25 şi 28 august 2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din judeţul Argeş, inculpatul S.C.M. îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul Guvernului României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al Guvernului, în favoarea unei societăţi de construcţii de drumuri. Pentru această intervenţie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la Guvern:
„S.C.M.: Hai zi cumetre.
B.: Fii atent cum e treaba, deci e totul OK, legal, frumos, e adresă făcută de prefect preşedintelui Consiliului Judeţean, înţelegi? E lucrarea din 2009 la nişte drumuri, când au fost calamităţile alea, înţelegi?
S.C.M.: Da.
B.: Şi de, oamenii au un milion de euro de recuperat, şi acuma, în prima tranşă, e făcut scrisoarea de ăştia, ţi-am zis...
S.C.M.: De firma care o făcut lucrările?
B.: Da, dar pe primărie, e făcută adresa pe primăria respectivă.
S.C.M.: Deci primăria o avut contract, firma respectivă cu primăria.
B.: Da, deci nu apare firma, ştii? Doar primăria apare.
S.C.M.: Am înţeles.
B.: Înţelegi? Şi în prima tranşă ar fi vrut 500.000 euro, 540.000...
S.C.M.: Stai puţin, e foarte important cine trebuie să plătească banii ăştia. Primăria care trebuie să-i primească de unde?
B.: De la Guvern.
S.C.M.: De la Guvern ce? De la Fondul de rezervă?
B.: Da, Fondul de rezervă.
S.C.M.: Ăla-i la dispoziţia primului ministru.
B.: Da, păi asta ţi-am zis, că ăla merge...
S.C.M.: Şi de ce nu-i dă?
B.: Păi se face o listă acuma, că de aia e urgenţă, cică se face o listă acuma în care să se dea la mai mulţi şi ştii cum e, care intră pe listă. Asta ne trebuie.
......
S.C.M.: Măi frate, îţi spun sincer şi să nu mă înţelegi greşit, dar suma e prea mică ca să pot să declanşez o chestie de genul ăsta, bă, haide, daţi-le la ăia un milion de euro. Înţelegi? Adică eu am nişte mecanisme prin care pot să declanşez o operaţiune de genul ăsta, dar toate astea au nişte costuri.
B.: Păi normal că oamenii...
S.C.M.: Îs oameni serioşi, dacă spun ajutaţi-mă şi pe mine să ia ăla un milion ...pentru o sută de mii nu mă dau jos din pat.
B.: Da, da, atunci da, prima tranşă e de 500 mii, următoarea e de 500, înţelegi?
S.C.M.: Înţeleg, de asta încerc să-ţi spun, ca să ajungi acolo în preajma lu number one trebuie să ajungi prin nişte oameni care au şi ei anumite valori, înţelegi? Şi ăsta vine şi spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate.
B.: Da.
S.C.M.: Cam aşa funcţionează. Adică afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i ...
B.: Dar normal, e normal. Deci nu e pe ochi frumoşi.
S.C.M.: Am înţeles. Dar sunt nişte costuri, asta încerc eu să-ţi explic ţie, că-s nişte sume la care băieţii care-i ştiu eu, care pot să influenţeze chestia asta nu se deranjează.
B.: Da, asta e.
S.C.M.: Eu o să pun o întrebare.
B.: Pune-i o întrebare şi zi care ar fi costul. Ca să ştim.
S.C.M.: Îţi spun acuma, 10% e întotdeauna. Ăsta-i costul.
...........................
B.: Da, un 10% asta e, dar no, ştiu eu, nu e o problemă, dar problema............................"
Se apreciază de către parchet că pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte şi informaţii care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existenţa indiciilor temeinice că s-a săvârşit o infracţiune. Acest aspect nu presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii încă din momentul arestării (cauzele Brogan şi Murray c/a Regatului Unit).
În prezenta cauză, probele administrate până în acest moment procesual creează cu suficientă putere rezonabilitatea comiterii de către inculpaţii A. S. şi S.C.M. a infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi. Se cunoaşte că, proclamând dreptul la libertate, scopul textelor din Codul de procedură penală român cât şi cel al art.5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este asigurarea că nici o persoană nu va fi lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franţei).
Protejarea libertăţii individuale împotriva ingerinţelor arbitrare ale autorităţilor nu trebuie să stânjenească însă eforturile autorităţilor judiciare în administrarea probelor, desfăşurarea procesului în bune condiţii.
În ceea ce priveşte condiţia pericolului concret pentru ordinea publică se apreciază de către parchet că şi aceasta este îndeplinită şi rezultă din analiza probelor de la dosar, după cum urmează: inculpatul A. S., în calitatea pe care o are, de persoană obligată să vegheze la respectarea şi aplicarea legii în instituţiile administraţiei publice, s-a folosit de funcţia sa pentru a obţine foloase materiale. La rândul său, inculpatul S.C.M., a profitat pe buna relaţie avută cu inculpatul A. S. pentru a urmări satisfacerea intereselor comerciale ale societăţilor pe care le conduce, prin acte de corupţie exercitate la nivel înalt al administraţiei locale, acesta relevând un comportament cu predispoziţie infracţională vădită, prin prisma probelor la care s-a făcut referire.
Starea de pericol pentru ordinea publică în cazul acestor inculpaţi presupune o rezonanţă socială a unor fapte grave, atât în rândul comunităţii locale asupra căreia şi-au exercitat influenţa negativă, dar şi la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care imaginea instituţiilor statului este afectată de acuzaţiile de corupţie tot mai frecvente, în legătură cu care se aşteaptă o reacţie cât mai promptă şi eficientă a organelor judiciare.
Acţiunea penală a fost pusă în mişcare prin ordonanţele procurorului din datele de 9 noiembrie 2011 şi 10 noiembrie 2011.
Inculpatul A. S. a fost reţinut în baza ordonanţei nr. 60/P/2011 din data de 9.11.2011 pentru 24 de ore cu începere de la ora 20,50, iar inculpatul S.C.M. a fost reţinut în baza ordonanţei nr. 60/P/2011 din data de 10.11.2011 pentru 24 de ore cu începere de la ora 00,30.
Pentru toate aceste considerente, se solicită să se admită propunerea de arestare preventivă şi să se dispună faţă de inculpaţii A. S. şi S.C.M. luarea măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de azi, 10 noiembrie 2011.
EXAMINÂND PROPUNEREA DE ARESTARE FORMULATĂ DE CĂTRE PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE - DNA –SERVICIUL TERITORIAL CLUJ PRIN PRISMA PROBELOR DE LA DOSAR CURTEA VA CONSTATA CĂ ACEASTA ESTE FONDATA PENTRU URMĂTOARELE CONSIDERENTE :
Inculpatul A. S. este cercetat în dosarul nr. 60 /P/2011 a PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE - DNA –SERVICIUL TERITORIAL CLUJ alături de inculpatul S.C.M. şi învinuiţii A. M.U. ,D.A., M. S. A., B. M. şi S. M..
Prin Rezoluţia din data de 08.11.2011, ora 8,10 a PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE - DNA –SERVICIUL TERITORIAL CLUJ (filele 469-475 dos. u.p. vol.I) în temeiul art. 228 alin 1 Cod procedură penală, s-a dispus începerea urmăririi penale penale faţă de numiţii: A. S., primar al municipiului Cluj Napoca pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,( un număr de 8 acte materiale), A. M.U. , soţia acestuia, avocat în cadrul Baroului Cluj pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 254 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal( un număr 5 acte materiale), D.A., asociat al SC G. F. Agenţie de Asigurare S.R.L. Cluj Napoca, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, (3 acte materiale),S.C.M., administrator al SC C. de S. B. V. S.A pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale),M. S. A., asociat al SC E. SRL Cluj Napoca pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000, B. M., asociat al SC K. G. C. S.R.L Bucureşti (... pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 şi S. M., asociat al S.C. C. A. A. I. E. SRL D., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000.
În fapt s-a reţinut că :
1. Pentru anii 2009, 2010 şi 2011, primarul municipiului Cluj Napoca - A. S. a dispus asigurarea întregului parc auto propriu, precum şi autovehiculele din cadrul regiilor primăriei (R.A.T.U.C., R.A.D.P., R.A.J.A.C.), prin încheierea unui contract cu acelaşi agent de asigurări, S.C. G. F. A. de A. S.R.L. Cluj Napoca, reprezentată de făptuitoarea D.A..
În perioada imediat următoare de la încheierea primului contract, societatea G. F. a început să plătească, lunar sau aproape lunar, sume de bani, în contul Cabinetului de avocatură A. M.U.. Astfel, în perioada aprilie 2009–octombrie 2011, societatea a efectuat plăţi în valoare totală de 208.936 lei (echivalent a cca. 50.000 euro), această prestaţie având la bază supraevaluarea poliţelor de asigurare RCA şi CASCO. Spre exemplu, prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011, se ridică, în medie, pe piaţa asigurărilor, la suma de 550 lei. În cazul unui autoturism identic, asigurat de Primăria municipiului Cluj Napoca, pentru anul 2011, prin societatea F., prima de asigurare se ridică la suma de 1.008 lei (deşi plata este efectuată integral şi în avans).
Esenţial este faptul că, pentru aceste sume de bani, făptuitoarea A. M.U. nu a desfăşurat nicio activitate juridică sau de altă natură, care să justifice prestaţiile financiare primite.
2. În cursul anului 2010, Primăria municipiului Cluj Napoca a organizat licitaţie pentru încheierea contractului de salubrizare a oraşului. Societatea care şi-a adjudecat contractul de concesionare a acestor servicii pentru partea de est a oraşului, este S.C. C. de C. B. V. S.A., şi administrată de făptuitorul S.C.M. (prin intermediul societăţii T. T.C.S.R.L. Cluj Napoca), care a şi semnat cu primăria contractul la data de 28.07.2010, pentru o perioadă de 8 ani.
Exact ca şi în situaţia mai sus expusă, în perioada anterioară şi ulterioară semnării contractului, în contul Cabinetului de avocatură A. M.U. au intrat, sistematic, sume de bani provenind de la reprezentanţii acestei societăţi, fără nicio contraprestaţie din partea făptuitoarei. Astfel, în perioada aprilie 2010–august 2011, în contul cabinetului de avocatură a intrat suma totală de 188.760 lei (echivalent a cca. 45.000 euro), plătită de S.C. T. T.C.S.R.L. Cluj Napoca (persoană juridică ce are calitatea de administrator al S.C. C. de S. B. V. S.A.). În schimbul acestor sume de bani, societatea de salubrizare are asigurată, din partea făptuitorului A. S., derularea fără probleme a contractului încheiat cu Primăria Cluj Napoca.
3. La data de 9 iunie 2010, societatea E. SA Cluj Napoca, reprezentată de făptuitorul M. S., a câştigat o licitaţie publică organizată de Primăria municipiului Cluj Napoca, având ca obiect închirierea unui număr de 300 de camere video de supraveghere a traficului rutier şi a obiectivelor de interes ale municipiului. Contractul, încheiat pentru o perioadă de 7 ani, se ridică la suma totală de 1.000.000 euro.
De asemenea, numai în anul 2011, societatea E. SA a obţinut de la Primăria municipiului Cluj Napoca, cu sprijinul făptuitorului A. S., un număr de 11 autorizaţii, avize, certificate de urbanism necesare în activitatea societăţii.
Actele premergătoare efectuate în cauză au stabilit că, între făptuitorii A. S. şi M. S. există relaţii foarte apropiate, familiile acestora petrecând frecvent concediile împreună, concedii care sunt achitate de către făptuitorul M. S. personal sau prin intermediul societăţii sale, E. SA. Astfel, din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că, în cursul lunii august 2011, familia A. S. a „beneficiat" din partea SC E. de o vacanţă în Grecia petrecută la vila din Halkidiki, aparţinând făptuitorului M. S. (în perioada 16-27 august 2011), inclusiv contravaloarea biletelor de avion pe ruta Cluj – Bucureşti – Salonic şi retur, cazare la Hotel H. în Bucureşti în noaptea de 16/17 august 2011; în cursul lunii septembrie 2011, M. S. prin societatea sa a achitat făptuitorilor A. S. şi A. M.U. contravaloarea unui weekend la Viena, (în perioada 14-16 octombrie 2011), însemnând contravaloarea cazării pentru 2 nopţi în Austria; în cursul lunii octombrie 2011, M. S. a mai achitat o vacanţă pentru familia A. S. pe care aceştia, împreună cu copiii lor au petrecut-o în Dubai, în perioada 20-25 octombrie 2011, incluzând bilete de avion pe ruta Cluj Napoca - Bucureşti – Dubai şi retur, cazare cu servicii complete. Valoarea celor trei vacanţe de care au beneficiat făptuitorii A. S. şi A. M.U. se ridică la suma de aproximativ 5.000 euro, constând în bilete de avion, cazare, masă în străinătate.
S-a mai reţinut că, un alt folos material primit de făptuitorul A. S. a constat în plata contravalorii unei deplasări cu avionul la Bucureşti şi cazare pentru datele de 1 şi 2 august 2011, respectiv plata contravalorii biletului de avion pentru cei doi copii ai săi pe ruta Cluj Napoca – Bucureşti, precum şi cazare pentru el şi cei doi copii la hotel M. – Bucureşti în noaptea de 1/2 august 2011.
Valoarea totală a folosului primit de A. S. pentru sine sau membrii familiei sale, constând în plata celor trei vacanţe de care au beneficiat, contravaloarea biletelor de avion, cazare cu servicii complete în ţară şi străinătate, este estimată la suma de 5.300 euro.
4. La debutul lunii martie 2010, Primăria municipiului Cluj Napoca a derulat licitaţia pentru realizarea proiectului ,,Reparaţie, întreţinere, construire a drumurilor şi proiectare pentru acestea, de pe raza municipiului Cluj Napoca". Printre societăţile înscrise la licitaţie (14 în total), s-a aflat şi S.C. K. G. C. S.R.L. Bucureşti, reprezentată de B. M. şi C. L., societate care finalmente a fost declarată câştigătoare.
Exact în aceeaşi perioadă, potrivit listingului telefonic al numitei A. M.U., aceasta a avut numeroase contacte cu reprezentanţi ai societăţii K. G. C. S.R.L. (01.04–23.07.2010), cabinetul de avocatură A. M.U. fiind chiar „angajat" să reprezinte interesele firmei în ce priveşte relaţia cu terţii, inclusiv cu Primăria municipiului Cluj Napoca.
La data de 14.05.2010, comisia de licitaţie a dispus atribuirea contractului către S.C. K. G. C. S.R.L. (asociată cu S.C. Diferit S.R.L.), iar la data de 13.12.2010, contractul a fost semnat de ambele părţi.
Între foloasele primite de A. S. din partea reprezentanţilor societăţii K. G. C. SRL, a fost stabilită şi achitarea contravalorii unui bilet de avion pe ruta Bucureşti – Târgu Mureş, la data de 15.05.2011, precum şi două nopţi de cazare în Bucureşti, la Hotel M. (13/14 şi 14/15 mai 2011), toate în valoare de aproximativ 350 euro.
De asemenea, la data de 9 octombrie 2011, reprezentanţii SC K., prin persoana numitei C.L., au achitat contravaloarea cumpărăturilor realizate de făptuitoarea A. M.U. din magazine de îmbrăcăminte/încălţăminte din I.M. Cluj Napoca, a cărora valoare nu este încă stabilită.
5. În cursul anului 2011, Primăria municipiului Cluj Napoca, prin persoana făptuitorului A. S., a emis autorizaţii de comercializare stradală a producătorilor agricoli. Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că, pentru emiterea acestor autorizaţii, făptuitorul A. S. percepe ,,taxe" în bani şi produse de la făptuitorul S. M., asociat al S.C. C. A. A. I. E. SRL D., jud. Dolj, liderul/reprezentantul producătorilor agricoli. Astfel, s-a stabilit că acesta din urmă colectează de la fiecare producător suma de 4.000 de euro pentru fiecare locaţie pentru care i se alocă autorizaţie, sumele colectate, alături de produse agricole, fiind remise lui A. S..
În acest sens, se arătă că, la data de 16.06.2011, Primăria municipiului Cluj Napoca sub semnătura lui A. S., a eliberat, pentru anul 2011, un număr de 26 autorizaţii de comercializare stradală (în principal pentru pepeni). Înainte de emiterea acestor autorizaţii, cât şi în perioada următoare, făptuitorul S. M. l-a contactat pe A. S. telefonic, în repetate rânduri şi s-a deplasat la locuinţa acestuia din ..... Suspiciunile privind existenţa faptelor de corupţie sunt întărite de faptul că ,,vizitele" lui S. M. sunt la ore foarte târzii, întotdeauna în intervalul 23:30 – 24:30, noaptea, când acesta intră cu maşina proprie în curtea şi garajul primarului, în timp ce primarul supraveghează din maşina sa, parcată pe stradă, derularea ,,vizitei". De asemenea, actele premergătoare efectuate în cauză au surprins deplasări nocturne ale făptuitorului A. S. la locaţia unde făptuitorul S. M. comercializează în Cluj Napoca produse agricole (IRA), deplasări care au avut loc invariabil la ore foarte târzii, spre miezul nopţii. Astfel, A. S. l-a contactat pe S. M. în seara de 27.08.2011 la ora 23,22 după care i-a făcut o vizită la locul unde acesta vindea marfa agricolă, precum şi în seara de 7.09.2011, la ora 23,09, discuţie urmată de o altă vizită.
Din evaluarea sumelor colectate de către făptuitorul S. M. raportat la numărul de autorizaţii emise de Primăria Cluj Napoca numai pentru acest an ar rezulta suma de 50.000 euro remisă în acest context ilicit făptuitorului A. S..
Conform procesului verbal de percheziţie domiciliară efectuată la domiciliul învinuiţilor A. S. şi A. M.U. (f.141-145 din vol I dosar urmărire penală) rezultă că a fost identificată suma de 10.000 euro şi suma de 50.000 RON a cărei provenienţă a justificat-o inculpatul A. S. ca rezultat al economiilor soţiei iar cu ocazia audierii sale în instanţă acesta a precizat că, aceste sume de bani care au fost scoase din bancă şi urmau să fie utilizate pentru efectuarea deplasării sale în Germania în vederea efectuării unor lucrări stomatologice precum şi pentru plata impozitului ca urmare regularizării impozitului pe venit , de către soţia sa. Tot de la domiciliul inculpatului A. S., au fost ridicate 2 carduri de alimentare cu carburanţi, emise pe numele SC R., o altă societate aflată în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj Napoca pe servicii de salubrizare, fiind de presupus că, folosind aceste carduri, inculpatul alimentează autoturismul său şi al soţiei sale, contravaloarea carburanţilor fiind plătită din contul societăţii pe numele căreia cardul a fost emis, ]ns[ aceste împrejurări, alături de celelalte fapte descrise, vor face obiectul investigaţiilor viitoare.
Cu ocazia percheziţiei efectuată atât la domiciliul inculpatului A. S. , cât şi la biroul său din incinta Primăriei Municipiului Cluj-Napoca a fost găsit un număr total de 17 telefoane mobile personale , precum şi mai multe cartele telefonice. (f.179-183 vol I dosar urmărire penală).
De asemenea, cu ocazia percheziţiei domiciliare şi de la cabinetul de avocat al învinuitei A. M.au fost ridicate mai multe documente.
Conform declaraţiei învinuitei D.A. (f.77-81 vol I dosar urmărire penală) aceasta a arătat că, în esenţă că în anul 2008 sau la începutul anului 2009 a purtat o discuţie cu inculpatul A. S. la biroul acestuia din primărie şi l-a rugat să o ajute să asigure maşinile de la RATUC deoarece aceasta era administrator la SC G.E F. SRL - o societate de asigurare .După ce învinuita reuşit să obţină primul contract cu RATUC CLUJ, aceasta a purtat discuţii cu A. M. şi cu A. S. despre modul în care s-ar putea revanşa şi toţi au convenit că este o variantă foarte bună de a încheia un contract de consultanţă juridică între societatea de asigurare a învinuitei A. D. şi cabinetul de avocatură al învinuitei A. M., acel contract era anual însă nu era prevăzut în el nici o sumă de bani ce trebuia plătită , fiind redactat de învinuita A. M. şi fiind reînnoit după anul 2009, şi în 2010 şi în 2011 prin acte pregătite tot de către învinuita A. M. adică noi contracte, ori acte adiţionale la contractul iniţial.
De asemenea, învinuita D. mai arată că, învinuita A. M. în baza acestor contracte emitea facturi pe sume pe care i le comunica învinuita D. care şi-a calculat cât poate plăti la un moment dat.
De asemenea, învinuita D. a menţionat în mod expres că învinuita A. M. nu a prestat nici un serviciu juridic pentru aceasta personal, sau pentru societatea de asigurări şi nici nu a fost cazul deoarece sumele virate în contul cabinetului acesteia reprezentau modul în care învinuita D răsplătea ajutorul pe care i l-a dat inculpatul A. S. iar dacă avea nevoie de serviciile unui avocat a apelat la un alt avocat.
De asemenea, mai arată aceast învinuită că în luna octombrie 2011 l-a căutat pe inculpatul A. S. pentru a-l ruga să o ajute în continuare ca Parcul Auto RATUC să încheie contract de asigurare şi pentru anul 2012 reuşind să discute cu acesta la domiciliul său, iar inculpatul A. S. a asigurat-o că totul este în ordine şi că vor merge mai departe tot aşa.
Din declaraţia martorei I. O. - care este angajată în calitate de director economic la S.C. T. T.C.SRL (f.126-127 vol I dosar urmărire penală) rezultă că inculpatul S.C.– care este angajat la SC T.T..C.SRL în calitate de director general - i-a prezentat contractul de asistenţă juridică nr. 14 din 2 aprilie 2010 ce urma să se încheie între cabinetul învinuitei A. M.şi SC T. T.C.SRL cu precizarea că acesta era deja redactat şi semnat de învinuitul A. M.. Inculpatul S.C. i-a spus martorei că de acest contract se va ocupa personal fără să-i dea alte detalii ,iar martora urmând să se ocupe de toate aspectele ce ţin de contract, respectiv aceasta îşi desfăşura activitatea de control financiar-contabil şi achita facturile emise de către cabinetul învinuitei A. M. facturi care erau prezentate personal de inculpatul S.C.. De asemenea, menţionează martora că nu a văzut nici un document întocmit de învinuita A. M. legat de acel contract de asistenţă juridică.
Aceeaşi martoră, I. O. menţionează că în ceea ce priveşte litigiile pe care SC T.T..C.SRL sau grupul de firme B. V. le are în instanţele de judecată au fost încheiate contracte de asistenţă juridice cu alte firme de avocatură precum S., P. şi asociaţii, Ş., Ţ., Z. şi asociaţii, avocat T. R., avocat T. L..
Conform contractului de prestări servicii de salubrizare nr. 5515 A din 28 octombrie 2010 (f.281-286 vol I dosar urmărire penală) acesta a fost încheiat între compania de salubritate B.-V. SA reprezentat de d-l E.V. în calitate de director general şi Municipiul Cluj-Napoca reprezentată de S. A. în calitate de primar pe o durată de 8 ani însă în instanţă inculpatul A. S. a precizat că nu a semnat acest contract- fiindu-i prezentat spre vedere de către instanţă –ci a fost semnat de către viceprimarul R.M..
Atât inculpatul A. S. cât şi inculpatul S.C.cu ocazia audierii acestora în instanţă au precizat că, a fost concesionat un serviciu public şi că primăria nu achită nici o sumă de bani firmei de salubrizare menţionată mai sus, iar inculpatul S.C.a şi precizat că încheierea acestui contract nu a adus beneficii societăţii de salubrizare fiind în deficit deoarece, a rămas cu mai puţin de jumătate dintre clienţi. Ambii inculpaţi au declarat că se încheie direct contracte cu agenţii economici, persoane fizice, juridice şi asociaţiile de proprietari cu societatea de salubrizare menţionată.
De asemenea din procesele –verbale de supraveghere operative întocmite în cauză rezultă următoarele aspecte în esenţă:
- învinuita A. M.nu desfăşoară nicio activitate juridică
- la domiciliul inculpatului A. S. şi a învinuitei A. M. efectuau vizite , printre alţii, învinuita A. D., învinuitul M. S. A. , învinuitul B. M., învinuitul S. M., toţi cercetaţi în prezentul dosar
- inculpatul A. S. se întâlnea frecvent cu inculpatul S.C.M. la restaurantul T. din mun. Cluj-Napoca( după ce în prealabil aveau discuţii reduse la telefon).
Şi din cuprinsul proceselor –verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultă pe lângă frecvenţa apelurilor şi relaţiile de prietenie sau după caz de subordonare între toate persoanele cercetate în acest dosar, ceea ce conturează în mod nemijlocit starea de fapt reţinută de către procuror.
Prin Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale din data de 09.11.2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva învinuitului A. S. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, ( un număr de 8 acte materiale) ( filele 21-24 dos. u.p. vol.I).
Prin Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale din data de 09.11.2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva învinuitului ( filele 60-61 dos. u.p. vol.I). S.C.M., administrator al SC Compania de Salubrizare B. V. S.A pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale),
În cuprinsul motivării acestor ordonanţe s-a reţinut în esenţă aceeaşi stare de fapt ca şi cea expusă în cuprinsul rezoluţiei de începere a urmăririi penale .
În prealabil se impune a se preciza că propunerea de arestare preventivă are la bază doar faptele pentru care sunt cercetaţi inculpaţii la punctele 1 şi 2 expuse în cuprinsul rezoluţiei menţionate.
Inculpaţii A. S. şi S.C.M., audiaţi în faţa instanţei nu au recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina acestora menţionând că sunt nevinovaţi.
Parchetul şi-a fundamentat propunerea de arestare preventivă vizând pe ambii inculpaţi pe incidenţa temeiurilor prev de art. 148 lit b,c, f Cod procedură penală.
În prealabil, Curtea va constata că este nefondată excepţia invocată de către apărătorii inculpatului A. S. în sensul de a se constata că în cauză au fost încălcate în mod flagrant dispoziţiile art. 149 ind.1 alin.1 Cod procedură penală şi art. 150 alin.1 Cod procedură penală, text ce prevede condiţia prealabilă a ascultării inculpatului de către procuror în vederea întocmirii referatului cu propunere de arestare şi în consecinţă că ar fi incidente dispoziţiile art. 197 alin 2 Cod procedură penală privind nulitatea absolută.
Potrivit art. 150 alin.1 Cod procedură penală măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia de către procuror şi de către judecător, afară de cazul când inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situaţiile prevăzute de art. 149 indice 1 alin.6 Cod procedură penală.
Din actele dosarului rezultă că, după începerea urmăririi penale dispusă de către procuror prin rezoluţia din data de 08.11.2011 ora 08.10 (filele 469-475 dosar urmărire penală vol I.), la data de 9 noiembrie 2011 în prezenţa apărătorului ales cu delegaţia la dosar fila 17 dosar urmărire penală vol I.) inculpatului A. S. i s-a adus la cunoştinţă in extenso conţinutul învinuirii, încadrarea juridică a faptei, limitele de pedeapsă ale infracţiunii prevăzute de lege, drepturile şi obligaţiile procesuale, astfel cum apare consemnat şi pe declaraţia pe care a semnat-o inculpatul (fila 18) sens în care a fost încheiat procesul-verbal din data de 9 noiembrie 2011 ora 20,06 (fila 14 dosar urmărire penală vol I.).
Cu acea ocazie i s-a dat posibilitatea inculpatului de a lua legătura cu apărătorul său ales, inculpatul arătând că înţelege să nu dea vreo declaraţie la acel moment procesual deoarece doreşte un timp mai îndelungat pentru pregătirea apărării (fila 14-16 dosar urmărire penală vol I.).
Aceeaşi poziţie procesuală a adoptat-o inculpatul A. S. şi după punerea în mişcare a acţiunii penale respectiv conform declaraţiei de la fila 19 dosar urmărire penală vol I. că nu va da vreo declaraţie deoarece doreşte să i se acorde un termen în vederea pregătirii apărării, declaraţie dată tot în prezenţa apărătorului ales (filele 19-20 dosar urmărire penală vol I.).
Poziţia procesuală adoptată de către inculpat reflectă că acesta a înţeles să îşi valorifice drepturile sale procesuale respectiv pregătirea apărării, ceea ce însă nu echivalează cu o omisiune de a fi ascultat inculpatul care să atragă nulitatea absolută a propunerii de arestare preventivă conform art. 197 alin 2 Cod procedură penală şi nici nu îi poate fi imputabil procurorului că în acest context i-ar fi încălcat dreptul la apărare.
Nulitatea absolută prevăzută de art. 197 alin.2 Cod procedură penală se referă printre altele şi la prezenţa inculpatului sau învinuitului şi asistarea de către apărător când sunt obligatorii potrivit legii, însă în speţă inculpatul a fost asistat de apărător ales, i s-a luat declaraţie în care s-a consemnat atât conţinutul învinuirii, încadrarea juridică a faptei, limitele de pedeapsă, drepturile şi obligaţiile procesuale, însă acesta şi-a manifestat D.ţa de a-şi pregăti apărarea astfel că, nu i s-a eludat dreptul la apărare.
Tot în data de 9 noiembrie 2011 ora 20,50 a fost emisă şi ordonanţa de reţinere împotriva inculpatului A. S. în baza art. 136, 143, 144, raportat la art. 148 lit. b, c, f Cod procedură penală iar în cuprinsul ordonanţei (filele 25-28 dosar urmărire penală vol I.) se menţionează motivele pentru care s-a dispus reţinerea sa prin prisma textelor legale invocate iar împotriva acestei ordonanţe de reţinere inculpatul a formulat plângere care prin rezoluţia din 10 noiembrie 2011 a procurorului şef secţie de combatere a corupţiei din cadrul DNA (filele 31-39 dosar urmărire penală vol I.) a fost respinsă ca neîntemeiată.
Cu ocazia audierii în instanţă a inculpatului A. S. precum şi a inculpatului S.C.aceştia au invocat că nu li s-a adus la cunoştinţă conţinutul referatului privind arestarea preventivă precum şi cazurile de arestare.
Sunt superflue aceste susţineri ale inculpaţilor deoarece dispoziţiile Codului de procedură penală nu prevăd în mod expres obligaţia procurorului de a aduce la cunoştinţă inculpatului conţinutul referatului propunerii de arestare preventivă şi implicit a cazurilor de arestare, această abilitate procesuală îi revine instanţei sesizată cu propunerea de arestare preventivă cum de altfel şi în speţă s-a procedat de către Curte, aşa cum rezultă din practicaua prezentei încheieri penale.
În raport cu art. 5 din CEDO şi art. 23 din Constituţia României măsura arestării unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni fiind necesară astfel apărarea ordinii publice a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.
În jurisprudenţa sa,CEDO (cauza Calmanovici contra României Hotărârea nr.42250-02 din data de 10.06.2008 ), a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracţiune: pericolul ca acuzatul să fugă ( Stogmuller împotriva Austriei , Hotărârea din 10.11.1969), riscul ca acuzatul odată repus în libertate, să împiedice aplicarea justiţiei ( Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27.06.1968) ,să comită noi infracţiuni ( Matzenetter împotriva Austriei, hotărârea din 10.11.1969 ) sau să tulbure liniştea publică (Letellier împotriva Franţei, Hotărârea nr.43701-04, din 05.07.2007).
Aceste motive au fost preluate şi în legislaţia română, cu ocazia reglementării cazurilor de arestare preventivă prevăzute de art. 148 Cod procedură penală, mai exact în cuprinsul art. 148 lit. a), art. 148 lit. b), art. 148 lit.c) şi art. 148 lit f) Cod procedură penală.
I. Referitor la incidenţa temeiurilor de arestare în privinţa inculpatului A. S., Curtea va reţine următoarele:
Pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte şi informaţii care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existenţa indiciilor temeinice că s-a săvârşit o infracţiune. Acest aspect nu presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii încă din momentul arestării (cauzele Brogan şi Murray c/a Regatului Unit) tocmai pentru ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franţei).
Arestarea preventivă a inculpatului A. S. se circumscrie disp art. 143 Cod procedură penală , adică există indicii şi probe că acesta a săvârşit o faptă în formă continuată, prevăzută de legea penală fundamentate pe procesele –verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţilor emise de către judecător (filele 225-251, filele 253-292, filele 293-434 dosar urmărire penală vol III), procesele verbale de supraveghere operativă şi planşe fotografice (f.1-8 dosar urmărire penală vol II) procesele verbale de consemnare a activităţii şi a înviuitului A. S. învinuitei A. M.U. (fila 9-25, filele 32-51, filele 52-65, filele 66-75, filele 88-94, filele 104-110 vol II dosar urmărire penală filele 418-454), procese-verbale de supraveghere şi planşă fotografică a învinuitei A. D.(f.26-31, filele 76-87, filele 111-117, filele 127-128, filele 129-131 vol II dosar urmărire penală) actele contabile, contractele de consultanţă, extrasele de cont, declaraţiile 394, declaraţia învinuitei A. M.( fila 69 dosar urmărire penală) declaraţia inculpatului A. S.( filele 25-27 dosar nr. 1502/33/2011, filele 18-20 vol I dosar urmărire penală), declaraţiile inculpatului S.C.M. (filele 44-52, vol I dosar urmărire penală filele 28-30 din dosar nr.1502/33/2011) declaraţiile învinuitei A. D.( filele 77-81 vol I dosar urmărire penală), declaraţiile martorei I. O., (filele 126-127) procesele-verbale de percheziţie (percheziţii efectuate în baza autorizaţiilor emise de către judecător)( filele 141-145 vol II dosar urmărire penală , filele 165-170 din acelaşi volum de urmărire penală, filele 185-187, filele 200-204, filele 221- 230) şi planşe fotografice (f.148-165 vol II dosar urmărire penală, filele 179-183) contractul de prestări de servicii de salubrizare nr. 5515A din data de 28.10.2010 încheiat între C. de S. B.-V. SA şi Municipiul Cluj-Napoca (filele 281-286, vol I dosar urmărire penală), autorizaţie de funcţionare emisă de Municipiul Cluj-Napoca la data de 8 octombrie 2010 pentru C. de C. B.-V. SA (fila 293), hotărârea emisă de Consiliul Local al Municipiului Cluj emisă la data de 30 noiembrie 2010 privind exclusivitatea prestării serviciilor de salubrizare menajeră pe raza municipiului Cluj de către SC R. Grup SRL pe sectorul 1 şi respectiv Compania de Salubritate B.-V. SA pe sectorul 2 (fila 294 vol I dosar urmărire penală), acte şi caietul de sarcini, ce au fost depuse cu ocazia organizării licitaţiei pentru stabilirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor specifice serviciului de salubrizare pentru Municipiul Cluj-Napoca (filele 292-417 vol I dosar urmărire penală), contracte de asistenţă juridice încheiate între cabinetul de avocatură al învinuitei A. M.şi diferite firme (filele 241-251 vol I dosar urmărire penală.
Aceste indicii şi probe conturează fără echivoc starea de fapt reţinută de către procuror în privinţa inculpatului A. S. şi care a fost expusă mai sus.
Potrivit art. 148 alin 1 Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite prevăzute în art. 143 şi există vreunul dintre cazurile reglementate de art. 148 Cod procedură penală.
A. Art. 148 lit b Cod procedură penală prevede existenţa datelor că inculpatul a încercat să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi , a unui martor sau expert ori prin distrugerea şi alterarea mijloacelor de probă .
Din cuprinsul dosarului nr.60/P/2011 rezultă că inculpatul A. S. este cercetat alături de soţia sa învinuita A. M. U. – avocat în cadrul Baroului de avocaţi Cluj , inculpatul S.C.M., învinuiţii M. S., A. D., B. M. şi S. M. .
Până în acest moment procesual învinuita A. M.nu a dat declaraţii, ( deşi i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, respectiv faptele, încadrarea juridică , drepturile sale procesuale) solicitând un termen pentru pregătirea apărării la învinuirile care i s-au adus la cunoştinţă in extenso, de către procuror, iar în virtutea calităţii de soţie a inculpatului şi având domiciliul comun cu al inculpatului A. S. există în mod evident zădărnicirea în mod direct a aflării adevărului de către inculpat prin influenţarea acestei învinuite.
Aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul a disimulat comiterea actelor de corupţie, respectiv de luare de mită, în perioada 2009-2011, printr-o metodă ingenioasă al cărei scop era crearea unei aparenţe de legalitate prin încheierea unor contracte de consultanţă juridică între cabinetul de avocatură al soţiei sale învinuita A. M. U. – avocat în cadrul Baroului de avocaţi Cluj, care nu desfaşura nicio activitate juridică şi diferite societăţi comerciale, inclusiv SC G.E F. administrată de către învinuita D.A. S.C. Compania de Salubrizare B. Vereţ S.A. administrată de inculpatul S.C.M., care derulau sau urmau să deruleze diverse contracte cu Primăria municipiului Cluj –Napoca sau să beneficieze de diverse servicii cum ar fi eliberarea autorizaţiilor de construcţie, avize, eliberarea de documente, inculpatul redirecţionându-i în acest sens în schimbul facilitării serviciilor de care aceştia aveau nevoie.
Astfel sunt relevate atât actele care au fost ridicate cu ocazia efectuării percheziţiilor de la domiciliul inculpatului A. S. şi a învinuitei A. M.U., de la cabinetul de avocatură al acesteia, de la societatea care se ocupa de contabilitatea cabinetului de avocatură menţionat, de la primărie, declaraţia martorei I. O., procesele verbale de supraveghere operativă, declaraţia învinuitei A. D. extrasele de cont, declaraţia 396, declaraţia inculpatului S.C.M. procesele–verbale ce redau conţinutul convorbirilor telefonice .
Inculpatul A. S. a declarat în faţa instanţei că a cunoscut-o pe învinuita D.A. în urmă cu circa 10 ani când aceasta lucra în presa şi ca fost membră PD.
Învinuita A. D.a efectuat vizite la domiciliul inculpatului aşa cum rezultă din procesele–verbale de supraveghere operativa , dar şi din declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei cu menţiunea expresă a acestuia că nu cunoştea conţinutul discuţiilor dintre cele două învinuite (respectiv soţia sa şi D.A.).
Conform declaraţiei învinuitei D.A. (filele 77-81 vol I dosar u.p.) în virtutea relaţiilor amicale pe care le-a avut de-a lungul anilor cu inculpatul A. S. a apelat la acesta ca, prin funcţia pe care o deţine, să o ajute în obţinerea contractului de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj Napoca; de asemenea, învinuita a arătat că, prin ajutorul dat de inculpatul A. S., care i-a făcut legătura cu directorul RATUC, numitul N. L., a reuşit să câştige licitaţiile organizate pentru anii 2009-2010-2011, parcul auto astfel asigurat crescând considerabil, în sensul că s-a dublat faţă de anii anteriori. Finalmente, învinuita a arătat că, pentru ajutorul pe care inculpatul A. S. i l-a dat, a convenit cu acesta şi cu soţia acestuia, învinuita A. M.U., să procedeze la încheierea unor contracte de consultanţă juridică între societatea sa şi Cabinetul de avocatură al învinuitei, în baza cărora să poată vira sume de bani, modalitate prin care „s-a revanşat" faţă de ajutorul primit. Învinuita a precizat că, prin încheierea contractului nu s-a urmărit decât remiterea foloaselor, niciodată nefiind vorba de existenţa unei prestaţii juridice din partea învinuitei A. M.U.; convorbirile telefonice interceptate în cauză care surprind relaţiile strânse şi minuţios ascunse dintre inculpatul A. S. şi învinuiţii din dosar, completate cu procesele verbale de supraveghere operativă, procesele verbale de consemnare a activităţii învinuitei A. M.U., actele contabile, contractele de consultanţă, extrasele de cont, declaraţiile 394.
Nu se poate face abstracţie nici de relaţiile de prietenie existente între inculpatul A. S. şi inculpatul S., deşi ambii N.ă că au comis faptele imputate, însă din conţinutul convorbirilor telefonice interceptate, ar rezulta mai degrabă o relaţie de subordonare dintre cei doi inculpaţi care utilizau mai multe telefoane şi cartele telefonice, iar cu ocazia percheziţiilor au fost găsite un număr de 17 telefoane mobile si mai multe cartele ce aparţineau inculpatului A. S., utilizate tocmai pentru a ascunde conţinutul acestor convorbiri şi a fi depistaţi ca utilizatori de telefonie mobilă.
Şi inculpatul S.C.M. utiliza mai mute cartele telefonice şi a recunoscut acest lucru, aşa cum rezultă din redarea conţinutului unei convorbiri telefonice, astfel că cu ocazia unei discuţii , inculpatul S.C.ţine să-i precizeze unui cunoscut de-al său că el foloseşte numai cartele telefonice preplătite, că are mai multe telefoane, foloseşte o cartelă câteva zile după care o aruncă, înlocuind-o cu o alta, pentru a se asigura că nu este supravegheat:
„S.C.M.: Ba, soluţii ar fi. Îmi dai tu un număr şi te sun eu de pe alt număr. Aş putea vorbi, ştii?
B.: Da. Îţi trimit eu pe facebook.
S.C.M.: Numai mâine, că eu am acasă vreo 3 telefoane din astea cu cartelă, ştii? Le iau, le arunc. Folosesc cartele şi o arunc.
B.: OK.
S.C.M.: Îmi dai un număr de telefon şi te sun eu de pe un număr de acolo şi putem vorbi. ...."(discuţie purtată la data de 25.08.2011)
Din declaraţia martorei I. O. (filele 126-127 dosar u.p vol I) în calitate de administrator împuternicit al societăţii T.T..C., rezultă că nu a existat şi nu există nici un act de consiliere juridică din partea învinuitei A. M., ea ocupându-se exclusiv de plata facturilor aduse de inculpatul S.C..
De asemenea, declaraţiile inculpatului S.M. C. atât cele date în faţa procurorului cât şi în faţa instanţei de judecată relevă că, acesta nici nu cunoştea unde se află cabinetul de avocatură al învinuitei A. M.U., a aflat doar cu ocazia efectuării percheziţiei din mass-media ,iar facturile care erau emise de învinuită în baza contractului de asistenţă juridică încheiat între cabinetul de avocatură al acesteia şi SC T. T. C.societate la care sunt asociaţi mama inculpatului şi I. O., aceasta din urmă având şi calitate de administrator împuternicit, le lua inculpatul de la aceasta şi le ducea la firmă ori mergea acasă la învinuita A. M. ori se întâlnea cu aceasta în oraş (filele 44-52 dos. u.p vol I şi filele 28-30 dosar instanţă de fond).
Din analiza extrasului de cont ( filele 185-208 , vol.I, dos. u.p.)reiese că inculpatul S.C.M. (prin SC T. T.C.SRL) virează lunar în conturile cabinetului suma de 14.880 lei. Pentru luna iulie 2011 însă, a virat numai suma de 5.000 lei, ceea ce însemna că, la începutul lunii august când a avut discuţiile cu soţii A., el era „restant" la plată. Această restanţă este recunoscută şi de inculpatul S.C.M. care s-a scuzat în faţa învinuitei A. M., spunându-i că a lipsit în ultima lună, a fost plecat şi a promis că o va căuta în zilele următoare.
(.................................................................................
AMU: Să treci să mă vezi un pic.
SCM S.C.M.: Da' am lipsit ultima lună, drăguţă.
AMU: Mersi mult. Eu mă gândesc că-i O.K. totu', da' să fiu şi eu O.K., că eu îs în urmă şi vreau să fiu O.K.
SCM: S.C.M. ..... c-am fost plecat.
AMU: M-am gândit şi l-am întrebat pe şefu' şi mi-o zis că eşti prin zonă şi să te sun şi no...
SCM: Am venit eu, m-am întors efectiv, efectiv din ţări străine luni...
AMU: Da, da, da, atuncea l-am întrebat.
SCM: Ieri am bolit, că eram bolnav şi astăzi am venit am venit până la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu prăvălii şi vineri îs acasă.
AMU: Bine, drăguţule, deci când ai chef şi timp mă suni, eu îs prin zonă până-n data de 16, dup-aia nu mai sunt......................................)
(AS: Da? Ai zis că vii săptămâna trecută.
SCM: N-am zis că vin săptămâna trecută. Ai zis tu ne vedem săptămâna trecută, da' pân' să răspund ai închis.
AS: Da?
SCM: Eu am venit, adică am fost în săptămâna trecută duminică acasă şi te-am sunat, da' aveai amândouă telefoanele închise.
AS: Aha.
SCM: Am venit sâmbătă, am stat un pic acasă şi luni...
AS: Ne vedem mâine? ... Vineri, ne vedem vineri.
SCM: Eşti vineri?
AS: Da, da, da. Dă-mi un semnal.
SCM: Bine, te sun eu dimineaţă, da?...)
După aceste contacte telefonice, inculpaţii A. S. şi S.C.s-au întâlnit în cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din Cluj Napoca, întâlnire surprinsă de activitatea de supraveghere operativă, ce a fost urmată de virarea în contul Cabinetului de avocatură A. M.U., a sumei de 19.880 lei din partea SC T.T..SRL (viramente din datele de 9 şi 12 august 2011). Este de remarcat faptul că, deşi în contactele sale cu învinuita A. M., inculpatul S.C.M. îi spune acesteia că o va căuta, întâlnirile au loc în realitate numai cu inculpatul A. S. şi, imediat după aceste întâlniri, se fac plăţi în contul cabinetului avocaţial.
Analiza activităţii zilnice a învinuitei A. M.U., aşa cum rezultă ea din probaţiunea dosarului, cu referire la interceptări şi supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie – noiembrie 2011 cu autorizarea Curţii de Apel Cluj duce la concluzia clară că aceasta nu a desfăşurat nicio activitate specifică domeniului consultanţei juridice. Astfel pe parcursul a 4 luni de zile, învinuita a fost prezentă o singură dată la cabinetul său avocaţial şi doar pentru câteva minute la o discuţie cu colega sa, avocat P. E. C.. De asemenea, învinuita A. M.U. nu a avut întâlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor.
Aşadar deşi nu efectua vreo activitate juridică în schimb învinuita discuta cu contabila sa –G. E. despre sumele de bani pe care le--a încasat şi chiar ţinea personal o evidenţă după cum rezultă din convorbirea telefonică din ziua de 26.09.2011, la ora 12:49:41, redată mai jos:
(............................................................................................................)
A. M.U. este contactată de G. E. (L.
A. M.U.: Da?
G. E.: Ultima zi este 16.08.
A. M.U.: 16.08 ultima zi care-o avem, da?
G. E.: Da. Şi numărul 16. Deci 17...
A. M.U.: Deci urmează 17 începând cu 16.08.
G. E.: Deci 17.08 sau 16, dac-ai mai avut operaţiuni.
A. M.U.: 16.08 pe august şi-n septembrie la zi, da, bine.
G. E.: Da.
A. M.U.: Să te uiţi un pic la tine, dacă eşti drăguţă...
G. E.: Da.
A. M.U.: Dacă poţi şi eşti cu ele-n faţă.
G. E.: Imediat îs cu ele-n faţă. Da.
A. M.U.: Da, aştept. Dacă cumva îs sumele pe august, să mi le spui tu, eu le am notate, da' vreau să le verific. Înţelegi ce-ntreb.
G. E.: Da, da, da.
A. M.U.: Eu le am notate, mi-am făcut calculul, mi-am făcut totalul, da' vreau să le verific dacă-s ălea.
G. E.: Acuma, c-acuma intru-n birou...
A. M.U.: Aştept.
G. E.: Că prin telefon am vorbit. Ai ajuns? Ai ajuns la bancă?
A. M.U.: Da, da' stai liniştită, că nu-i nici o problemă, că uite-acuma am luat extrasele şi eu le am în faţă pe... stai că m-am pus aici la măsuţă, ştii?
G. E.: Da.
A. M.U.: Eu le am în faţă, eu îl am pe ăstalalt cu sfârşit de august, ştii?
G. E.: Da.
A. M.U.: Pe mine mă interesează partea de la început, de la întâi până în 16.
G. E.: Şi eu îţi spun din 16... stai c-acuma am intrat în birou...
A. M.U.: Da' nu te grăbi, liniştită, nu te agita. L., stai liniştită.
G. E.: Da.
A. M.U.: Că nu-i concurs. Am avut noroc, dragă, că nu era nimeni, de obicei îi coadă aicea.
G. E.: Ua, da' mare lucru.
A. M.U.: Mai ales aicea-n centru, tu-ţi dai seama?
G. E.: Da. În centru eşti?
A. M.U.: În centru aici lângă Tribunal.
G. E.: Ai... ştii ce ai, ai aşa: în 1.08... să-ţi zic sumele?
A. M.U.: Zi-mi sumele, că...
G. E.: 26.195...
A. M.U.: Numa' un pic, stai să-mi scot biletul şi eu...
G. E.: Da, da, da.
A. M.U.: Stai, c-acuma nu mi-am scos eu biletul.
G. E.: Nu-i nimic.
A. M.U.: Acuma nu-s eu pregătită. Tu zi-mi-le numa'. Zi.
G. E.: Ai scos biletul?
A. M.U.: Am scos biletul, da.
G. E.: 26.195. Să-ţi zic şi de la cine sau bifezi?
A. M.U.: Nu, nu, da' să-mi spui... tu spune-mi suma...
G. E.: 26.195...
A. M.U.: Deci 26.195, asta în întâi august?
G. E.: Da.
A. M.U.: Da. Trebe' să-mi zici dup-aia fără TVA, ştii, îmi faci tu socoteala. Dup-aia?
G. E.: Da. În 9 august 5.000. Îi factura din 1.07.
A. M.U.: Da.
G. E.: În 12 august... da' tu pe august plăteşti acuma?
A. M.U.: Păi eu sunt în septembrie acuma.
G. E.: Da.
A. M.U.: Ştii? Şi eu plătesc luna august, cu o lună în urmă.
G. E.: A, da, da, da.
A. M.U.: Ştii ce zic? Înţelegi?
G. E.: Ştiu, ştiu, deci cu o lună în urmă. Ţi-am mai spus în 12 august...
A. M.U.: Mi-ai spus, deci mi-ai spus 26.195, mi-ai spus 5.000...
G. E.: Şi 14.880.
A. M.U.: Aia da.
G. E.: Şi eu atâta am la mine.
A. M.U.: 880, da?
G. E.: Da.
A. M.U.: 880, da.
G. E.: 14.880.
A. M.U.: Asta ai tu la tine, da?
G. E.: Da, da.
A. M.U.: No, bun şi eu am ceva? Stai să văd.
G. E.: Să vedem dacă ai tu şi să facem calculul.
A. M.U.: Şi să-mi faci socoteala, totalul şi să-mi scoţi TVA-ul.
G. E.: Da, da, da.
A. M.U.: Apăi eu nu ştiu ce-am avut, eu am avut alte sume aicea tu, eu cred că asta o lună care am plătit-o deja. Eu am avut alte sume, bine că n-am mers cu asta. Eu am altceva, nu ştiu-s cu ăstea.
G. E.: Ce sume ai, să ne uităm pe iulie?
A. M.U.: Eu am... te uiţi? Eu am 15.407...
G. E.: Ne uităm pe iulie.
A. M.U.: Uită-te să văd, că le-am plătit? Da' le-am plătit sigur. Nu-s normală nici eu, că nu mi-am scris luna.
G. E.: Ne uităm pe iulie ce ai. Ce sume ai pe iulie?
A. M.U.: Stai să termin... vrei să terminăm cu ăstea sau ne uităm pe iulie?
G. E.: Hai să terminăm cu astea şi pe urmă... ai un 5.000 pe iulie, ai... toată luna iulie. 14.880 ai de pe iulie, 5.000 şi... şi-atâta ai avut.
A. M.U.: Da' oare unde am eu 15.407 şi 10.788?
G. E.: 15.000 o fi fără TVA.
A. M.U.: Nu, ăla-i fără TVA îi 12.425...
G. E.: 12.425, ne uităm la facturi.
A. M.U.: Am 12.400... eu aşa-mi amintesc, am 4 sume. 12.425, 8.700, 4.032,26 şi 12.000. Ce dracu-i...
G. E.: E altă lună? 15.407 ai zis una?
A. M.U.: Da, o factură, da.
G. E.: Îi din 30.07. 10.788 din 14.07 şi 9.880 din 1.07, deci era luna iulie.
A. M.U.: Deci asta-i luna iulie înseamnă?
G. E.: Da, da' nu ţi-s încasate.
A. M.U.: Nu mi-s încasate, nu?
G. E.: Nu ţi-s încasate.
A. M.U.: Aaaaaa, ştiu ce-am făcut! Vai, ce proastă îs! Stai, că mi-am amintit, L.. Ştii ce-am făcut? Vai, nu mi-s încasate. Ştii ce-am făcut? Mi-am amintit. Vezi, o trecut timpul. Mi le-am notat eu când am făcut facturile sumele fără TVA.
G. E.: Ca să ştii, da.
A. M.U.: Ca să ştiu, da' nu mi-s încasate. Deci aia-i, nu mi-s încasate deci, aşa-i? Nu.
G. E.: Şi 26.195 îi suma la 10.700, la factura din 14.07 şi 30.07.
A. M.U.: Am înţeles.
G. E.: Acuma ţi-s încasate în 1 august.
A. M.U.: Da, ai zis 1, 12 şi nu mai ştiu cât, alea 3.
G. E.: 5.000 în 9 august şi 14.880 în 12 august.
A. M.U.: Bun, eu din 16 august nu mai am nimic aici la mine.
G. E.: Nu mai ai nimic, atunci să scot valoarea...
A. M.U.: Deci poţi să-mi faci... Te rog.
G. E.: Fără TVA.
A. M.U.: Să-mi faci totalul şi să-mi scoţi valoarea fără TVA, să mi-o dictezi şi aia-i tot.
G. E.: Da, de la total.
A. M.U.: Ioi, ce figură îs, doamne.
G. E.: Trece timpul.
A. M.U.: O trecut timpul şi eu... când vin la tine ştii ce trebe' să fac? Să facem o... să văd ce nu-i încasat, trebe' să ne uităm un pic împreună.
G. E.: Da.
A. M.U.: Să vedem, să trag un pic de urechi, că văd că nu mi-s încasate unele şi nu-mi convine.
G. E.: Mi se pare normal.
A. M.U.: Nu?
G. E.: Stai să iau ceva de scris.
A. M.U.: Da, da, da, aştept, stai liniştită. Vai, ce bine că te-am sunat, vezi?
G. E.: Păi trebuie de fiecare dată.
A. M.U.: Mai bine verifici, vezi?
G. E.: Ai ceva de scris?
A. M.U.: Da.
G. E.: 37...
A. M.U.: Cât?
G. E.: 37.157, 26.
A. M.U.: 36...
G. E.: 7, după 6.
A. M.U.: 37 ai zis?
G. E.: Da. 157, 26. Da' cred că numa' 157 trebuie să raportezi.
A. M.U.: Nu, că eu pun de obicei şi virgulă.
G. E.: Pui şi virgula? Atunci 37.157,26.
A. M.U.: Deci 37.157, 26, da?
G. E.: Da, da.
A. M.U.: No, bine, draga mea.
G. E.: Mâine definitivez un control, miercuri poţi să vii, miercuri dimineaţa cu documentele? Că mâine nu ştiu cât... sau dacă vii mâine la prima oră, că la 10 trebuie să fiu la control.
A. M.U.: Mai bine miercuri, dacă nu te deranjează.
G. E.: Ca să nu ne stresăm. Nu mă deranjează.
A. M.U.: Bine, bine.
G. E.: Nu te mai sun. Sau să te sun miercuri dimineaţa să-ţi amintesc?
A. M.U.: Păi nu.
G. E.: Rămâne pe miercuri dimineaţa.
A. M.U.: Da' sigur.
G. E.: Bine, o zi bună.
A. M.U.: Mersi. Te pup. Mersi.
G. E.: Şi eu. Servus.
A. M.U.: Pusi, pa, pa, pa.
De asemenea, din actele Cabinetului de avocatură al învinuitei A. M. rezultă că, singurii „clienţi" ai acesteia sunt societăţi comerciale aflate în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj Napoca.
Astfel, din fişa fiscală 394 depusă de învinuita A. M.U. la organele fiscale rezultă că, în perioada 2008-2011, aceasta a încasat sume de bani de societăţile: D. (societate care, în cursul anului 2010 a obţinut de la Primăria municipiului Cluj Napoca autorizaţia de construire, în acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme), V. C.SRL Galaţi (dezvoltator imobiliar care a obţinut de la Primăria municipiului Cluj Napoca autorizaţii de construire), A.C. (un alt dezvoltator imobiliar).
Investigaţiile efectuate în cauză au relevat că utilizarea Cabinetului de avocatură al învinuitei A. M.U. a reprezentat o variantă nouă utilizată de inculpatul A. S. pentru mascarea folosului ilicit. Anterior, acesta înfiinţase societatea comercială T. SRL, cu sediul la domiciliul său – ....- având ca unic asociat pe numitul S. V., tatăl învinuitei A. M.U., societate la care învinuita avea calitatea de jurist. De remarcat este faptul că, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienţi ai firmei au fost societăţile O. P România, SC C. România SA, M. F. P., firme care, în perioada 2008-2009 au virat, lunar, sume de bani în conturile societăţii T.. Aceste plăţi, totalizând 200.000 lei, au coincis calendaristic, cu perioada în care au intrat pe piaţa clujeană, O. cu înfiinţarea a 4 staţii de vânzare carburanţi, iar C. cu deschiderea primului hipermarket, pentru care au fost necesare eliberarea de avize şi autorizaţii din partea Primăriei municipiului Cluj Napoca.
Cu ocazia continuării efectuării urmăririi penale în acest context există posibilitatea ca procurorul să se sesizeze şi cu privire la comiterea infracţiunii de conflict de interese prev. şi ped. 253 indice 1 C.p., existând indicii şi probe în acest sens.
De asemenea din interceptările realizate în cauză rezultă faptul că inculpatul A. S. şi învinuita A. M. fac demersuri pentru a ascunde natura ilicită a foloaselor primite. Astfel, într-o discuţie purtată la data de 30 septembrie 2011 între învinuita A. M. şi colega sa, avocata P. E. C. (cele două având sediul cabinetului avocaţial la aceeaşi adresă), s-a surprins că învinuita îi solicită acesteia să fie de acord să declare, în caz de nevoie, că a primit un anumit bun ca „onorariu de succes" şi că, neavând ce să facă cu el şi i l-a făcut cadou învinuitei A. M..
La data de 1 noiembrie 2011, într-o altă cauză a DNA ST Cluj (disjunsă din prezenta cauză), s-a luat măsura arestului preventiv faţă de inculpatul B.R. V., vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, devenind astfel publică informaţia că, în aceeaşi cauză este cercetată şi D.A.
Din contactele telefonice purtate în zilele de 1 şi 2 noiembrie 2011 rezultă că A. M.U. a convenit cu numita P. E. C., ca aceasta din urmă să-i redacteze nişte documente (contracte) pe care să le ducă la anumite persoane, la indicaţia expresă a învinuitei A. M..
„.......P. E. C.: Na tu puiule, eu ţi-am pregătit dosa... eu ţi-am pregătit contrac... mi-am pregătit... şi-o pregătit fata asta dosare de sponsorizare, numa' să-mi spui când să mă duc şi unde.
A. M.U.: Na bine las' că-ţi spun eu.
P. E. C.: Să mă programezi.
A. M.U.: Eu te programez. Eu am dat bileţelul şi hârtia şi..............."
De asemenea, deşi inculpatul A. S. şi învinuitul M. S. îşi petreceau cu familiile concediile sau timpul liber împreună, totuşi stabileau să se întâlnească la ore târzii din noapte în incinta parking-ului Primăriei Cluj –Napoca, la etajul 5, etaj care nu este prevăzut cu sistem de supraveghere video, aşa cum rezultă din interceptarea convorbirile telefonice şi a proceselor verbale de supraveghere operativă, aflate la dosarul cauzei.
Învinuitul B.M., patronul firmei S.C. K. G. C. SRL îl vizita de asemenea pe inculpatul A. S. la domiciul acestuia , aşa cum rezultă procese verbale de supraveghere operativă, fotografii depuse la dosar în acest sens, precum şi interceptări telefonice, mai mult îi punea la dispoziţie şi pe şoferul său numitul D. pentru ca să îl transporte pe inculpatul A. S. în diverse locuri, (cu titlu exemplificativ să îşi cumpere pantofi inculpatul de la un anume magazin aşa cum rezultă din procesul – verbal de redare al convorbirilor).
Nu este lipsit de relevanţă că pentru contactele cu inculpatul S.C.M. şi cu învinuiţii din dosar, respectiv M. S. A., administrator al SC E. SA, B. M., administrator al K. SA, inculpatul A. S. foloseşte cartele telefonice dedicate, în sensul că, legăturile cu ei le ţine doar prin acest mijloc de comunicare, iar învinuiţii, la rândul lor, comunică pe acele cartele numai cu inculpatul A. S..
Conduita de disimulare, de încercare a ascunderii urmelor faptelor de corupţie, rezultă şi din conţinutul discuţiilor la care s-a făcut referire anterior, când, după luarea măsurii arestării vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, R. B., inculpatul A. S. se credea vizat de eventuale cercetări penale şi şi- a luat măsuri suplimentare de prevedere.
De asemenea, în mod frecvent, inculpatul A. S. se foloseşte de serviciile numitului P. L. pentru „upgradarea" telefonului său, pentru schimbarea IMEI-ului acestuia, urmărind în mod evident să nu poată fi interceptat.
Toate aceste aspecte conduc fără echivoc la conturarea unor elemente de clandestinitatea, ascundere, disimulare specifice comiterii infracţiunilor de corupţie şi tocmai în acest scop pentru depistare se folosesc tehnici speciale de investigare, inclusiv de supraveghere operativă .
Calitatea funcţiei de primar al Clujului implicit conferă şi notorietate publică astfel că, totodată această funcţie i-a permis şi i-a facilitat să intre în contact cu mai multe persoane din diverse medii, inclusiv de afaceri, aşa cum s-a arătat mai sus, astfel că lăsarea sa în libertate poate avea consecinţa pericolului influenţării acestor persoane, precum şi a altora , în ipoteza solicitării lor în calitate de martori în sensul descurajării acestora de a oferi relaţiile necesare organelor judiciare.
Ca atare, este incident cazul de arestare prev . de art. 148 lit b) C.p.p. faţă de inculpatul A. S. .
B. Este incident şi art. 148 lit c Cod procedură penală în sensul că există date că inculpatul pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.
Astfel în baza unei înţelegeri prealabile cu învinuita D.A., inculpatul A. S. pregătea săvârşirea unei noi infracţiuni, prin înlesnirea obţinerii de către societatea acesteia, SC G. F. SRL a unui nou contract de asigurare al parcului auto al RATUC Cluj Napoca pentru anul 2012, astfel inculpatul i-a spus telefonic învinuitei „că totul va fi ok, vom merge în continuare ca şi până acum", desi inculpatul a declarat în faţa instanţei ca avea discuţii cu aceasta doar pe teme de sănătate sau în legătură cu activităţile copiilor, aspecte ce rezultă din convorbirile telefonice şi procesele –verbale de supraveghere operativă.
Prin prisma activităţii infracţionale pentru care este cercetat inculpatul A. S. în prezentul dosar, aceste aspecte menţionate mai sus relevă riscul comiterii de noi infracţiuni de luare de mită similare cu cele desfăşurate de către acesta având în vedere şi durata de timp care a trecut de la demararea activităţii sale infracţionale (2009, deci de circa 2 ani).
C. Subzistă şi condiţiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedură penală, ce implică îndeplinirea cumulativă a două condiţii, astfel că fapta pentru care este cercetat inculpatul A. S., respectiv cea de luare de mită în formă continuată prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, ( limitele de pedeapsă fiind între 3 şi 15 ani de închisoare), iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura şi gravitatea infracţiunilor comise, urmările acestora şi rezonanţa socială negativă produsă în comunitate.
Deşi pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esenţială a infracţiunii - totuşi acestea prezintă puncte de interferenţă astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât şi de datele referitoare la faptă, adică natura şi gravitatea infracţiunii comise şi rezonanţa socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârşirii acesteia.
Ca urmare a derulării activităţii infracţionale a inculpatului A. S. în virtutea funcţiei publice pe care o deţine , cea de primar al municipiului Cluj-Napoca un important oraş din România s-a adus atingere implicit nu numai imaginii instituţiei pe care acesta o conduce şi o reprezintă, ci şi o perturbare a activităţii Primăriei, existând indicii şi probe temeinice - care deja au fost menţionate ca aceste activităţi nu s-au derulat în concordanţă cu dispoziţiile legale în speţă, încheierea şi derularea unor contracte de licitaţii.
Mai mult, pentru obţinerea unor asemenea contracte s-a recurs la remiterea ilegală către inculpatul A. S. prin intermediul firmei de avocatura al soţiei sale a unor sume de bani, în speţă suma totală de 95.000 de euro, ceea ce denota un pericol social concret sporit care periclitează negativ în mod evident derularea raporturilor juridice şi sociale, încălcând drepturile şi libertăţile cetăţenilor din municipiul Cluj-Napoca , şi care generează în final o gravă perturbare a ordinii publice , fiind deci îndeplinita cerinţa atât a textului art. 148 lit. f C.p.p. cât şi a jurisprudenţei CEDO în acest sens. ( Letellier contra Franţei ).
Nu se poate face abstracţie nici de forma continuată a comiterii faptei, iar etapa investigativă desfăşurată pe durata unui anumit interval de timp, derivă din chiar faptul că era necesar în prealabil să se obţină informaţii care ulterior să conducă la obţinerea probelor utile pertinente si concludente pentru dovedirea comiterii infracţiunii de luare de mită prin raportare şi la modalitatea ingenioasa la care a recurs inculpatul A. S. , adică prin excluderea sa directă de a participa la remiterea sumelor de bani de la cei doi învinuiţi, în speţa, D. A. şi S.C.M. prin disimularea unei activităţi aparent legale concretizată prin încheierea unor contracte de consultanţă prin intermediul cabinetului de avocatură al soţiei sale în calitate de avocat în cadrul Baroului Cluj şi firmele învinuiţilor A. şi S., exploatând totodată şi faptul că avocatura este o profesia liberală, fără restricţii privind câştigurile realizate de către un avocat, deci de a nu provoca nici măcar o simplă bănuială.
Pe de altă parte luarea unei masuri are si un scop preventiv în sensul de descuraja alte persoane cu funcţii publice similare de a comite fapte de corupţie.
Referitor la existenţa unor circumstanţe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situaţie juridice a inculpatului respectiv absenţa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situaţia sa profesională, socială şi familială, urmează să fie relevante într-un moment procesual ulterior.
De asemenea, susţinerea nevinovăţiei de către inculpatul A. S. nu constituie un element determinant şi suficient pentru respingerea propunerii de arestare, acesta beneficiind de prezumţia de nevinovăţie în virtutea art. 5 2 Cod procedură penală până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare.
De altfel ,aşa cum ÎCCJ s-a pronunţat prin dec.pen.nr.4284-2009, în cursul procesului penal, forţa prezumţiei de nevinovăţie scade sau creşte în funcţie de probatoriul efectuat, ajungând în final, la stadiul de certitudine a nevinovăţiei sau, dimpotrivă, la negarea sa completă, iar art. 5 lit, c) din CEDO, condiţionează legalitatea privării de libertate de existenţa unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârşit sau că se va săvârşi o infracţiune sau autorul va fugi după săvârşirea unei infracţiuni.
Chiar daca în apărare nu s-a solicitat în mod expres luarea unei alte măsuri preventive cum ar fi obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea conform art 145 indice 1 , C.p.p., respectiv art. 145 c.p.p., Curtea are obligaţia de a analiza şi aceste două măsuri alternative la arestare pentru a nu se eluda jurisprudenta CEDO în acest sens, chiar într-o faza preliminara a procesului penal, ( cauza Khudoyorov contra Rusiei , hotărârea 6847/02/08.11.2005), deoarece art.5 din CEDO prevede nu numai dreptul de a fi judecat într-un interval rezonabil ci şi de a fi eliberat în cursul procesului, ci şi ca eliberarea poate fi condiţionată de existenta unor garanţii ca acuzatul se va prezenta la proces (cauza Sualaoja contra Estoniei hot. 55939/00/15.12.2005, Jblonski contra Poloniei , hot. 33492 96/21.11.2000).
Până în acest moment inculpatul nu a precizat care ar fi garanţiile de care s-ar putea prevala că îi poate asigura prezenţa la procesul penal, proces care se află în faza de urmărire penală.
Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei inculpatul A. S. a declarat că, în cursul zilei de joi (10 noiembrie 2011) când s-a soluţionat propunerea de arestare preventivă, urma să se deplaseze în Germania pentru a beneficia de servicii medicale stomatologice, deci există riscul părăsirii ţării şi implicit şi riscul că inculpatul nu se va mai prezenta la cercetările penale în derulare.
De asemenea, cum s-a menţionat deja cu ocazia analizării temeiului de arestare prev de art. 148 lit b Cod procedură penală, există riscul de a influenţa părţile din dosar sau martorii pentru considerentele expuse deja la punctul I lit. A şi care nu se mai impun a fi reiterate.
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 145 Cod procedură penală sau dispoziţiile art. 145 ind.1 Cod procedură penală, după caz, prevăd ca obligaţie facultativă ca inculpatul să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experţi, ori alte persoane stabilite de organul judiciar şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, deci de obicei cu persoanele implicate în derularea procesului penal. Ar fi chiar paradoxal ca inculpatului A. S. să i se interzică să ia legătura cu soţia sa în mod direct sau indirect având în vedere că aceştia au domiciliul comun şi ar fi şi greu de verificat îndeplinirea unei asemenea obligaţii pentru că s-ar încălca atât relaţiile de familie cât şi dreptul de intimitate al persoanei.
Ca atare, luarea faţă de inculpatul A. S. a măsurii obligării de a nu părăsi ţara sau localitatea sunt excluse nefiind îndeplinite condiţiile în acest sens.
În concluzie, Curtea va constata că propunerea parchetului este fondata pentru toate cele temeiuri de arestare, tocmai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal.
II. Referitor la incidenţa temeiurilor de arestare în privinţa inculpatului S.C.M., Curtea va reţine următoarele:
Ca şi în cazul inculpatului A. S. şi în privinţa inculpatului S.C.M. pentru a dispune arestarea unei persoane, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte şi informaţii care să convingă un observator obiectiv (judecător) cu privire la existenţa indiciilor temeinice că s-a săvârşit o infracţiune. Acest aspect nu presupune ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii încă din momentul arestării (cauzele Brogan şi Murray c/a Regatului Unit) tocmai scopul ca nici o persoană să nu fie lipsită de libertatea sa în mod arbitrar. (cauza Amuur c/a Franţei).
Arestarea preventivă a inculpatului S. C. se circumscrie disp art. 143 Cod procedură penală , adică există indicii şi probe că acesta a săvârşit o faptă în formă continuată, prevăzută de legea penală fundamentate pe procesele–verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţilor emise de către judecător (filele 225-251, filele 253-292, filele 293-434 dosar urmărire penală vol III), procesele verbale de supraveghere operativă a inculpatului S.C.(fila 64-74 vol II dosar urmărire penală), declaraţia învinuitei A. M.( fila 69 dosar urmărire penală) declaraţia inculpatului A. S.( filele 25-27 dosar nr. 1502/33/2011, filele 18-20 vol I dosar urmărire penală), declaraţiile inculpatului S.C.M. (filele 44-52, vol I dosar urmărire penală filele 28-30 din dosar nr.1502/33/2011), declaraţiile martorei I. O., (filele 126-127) procesele-verbale de percheziţie (percheziţii efectuate în baza autorizaţiilor emise de către judecător)( filele 141-145 vol II dosar urmărire penală , filele 165-170 din acelaşi volum de urmărire penală, filele 185-187, filele 200-204, filele 221- 230) şi planşe fotografice (f.148-165 vol II dosar urmărire penală, filele 179-183) contractul de prestări de servicii de salubrizare nr. 5515A din data de 28.10.2010 încheiat între C. de S. B.-V. SA şi Municipiul Cluj-Napoca (filele 281-286, vol I dosar urmărire penală), autorizaţie de funcţionare emisă de Municipiul Cluj-Napoca la data de 8 octombrie 2010 pentru C. de S. B.-V. SA (fila 293), hotărârea emisă de Consiliul Local al Municipiului Cluj emisă la data de 30 noiembrie 2010 privind exclusivitatea prestării serviciilor de salubrizare menajeră pe raza municipiului Cluj de către SC R. Grup SRL pe sectorul 1 şi respectiv C. de S. B.-V. SA pe sectorul 2 (fila 294 vol I dosar urmărire penală), acte şi caietul de sarcini, ce au fost depuse cu ocazia organizării licitaţiei pentru stabilirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor specifice serviciului de salubrizare pentru Municipiul Cluj-Napoca (filele 292-417 vol I dosar urmărire penală), contracte de asistenţă juridice încheiate între cabinetul de avocatură al învinuitei A. M.şi diferite firme (filele 241-251 vol I dosar urmărire penală.
Aceste indicii şi probe conturează fără echivoc starea de fapt reţinută de către procuror şi în privinţa inculpatului S.C. M. şi care a fost expusă mai sus.
Potrivit art. 148 alin 1 Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite prevăzute în art. 143 şi există vreunul dintre cazurile reglementate de art. 148 Cod procedură penală.
A. Art. 148 lit. b Cod procedură penală prevede existenţa datelor că inculpatul a încercat să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi , a unui martor sau expert ori prin distrugerea şi alterarea mijloacelor de probă .
Din cuprinsul dosarului nr.60/P/2011 rezultă că inculpatul S.C.M. este cercetat împreuna cu inculpatul A. S. , învinuita A. M. U. , învinuitul M. S., învinita A. D.şi învinuitul B. M..
Inculpatul S.C.M. împreună cu inculpatul A. S. şi cu soţia acestuia, învinuita A. M.U., a încercat să disimuleze actele de corupţie săvârşite, în speţă infracţiunea de dare de mită, prin crearea unei aparenţe de legalitate sub forma unor contracte de consultanţă juridică, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului.
Astfel, inculpatul A. S. a disimulat comiterea actelor de corupţie , respectiv de luare de mită, în perioada 2009-2011, printr-o metodă ingenioasă al cărei scop era crearea unei aparenţe de legalitate prin încheierea unor contracte de consultanţă juridică între cabinetul de avocatură al soţiei sale învinuita a A. M. U. care nu desfaşura nicio activitate juridică şi diferite societăţi comerciale, inclusiv S.C. Compania de Salubrizare B. V. S.A. administrată de inculpatul S.C.M., care derulau sau urmau să deruleze diverse contracte cu Primăria municipiului Cluj –Napoca sau să beneficieze de diverse servicii cum ar fi eliberarea autorizaţiilor de construcţie, avize,eliberarea de documente , inculpatul redirecţionându-i în acest sens în schimbul facilitării servicii de care acestea aveau nevoie.
În acest sens sunt relevante atât actele care au fost ridicate cu ocazia efectuării percheziţiilor de la domiciliul inculpatului A. S. şi a învinuitei A. M. de la cabinetul de avocatură al acesteia, de la societatea care se ocupa de contabilitatea cabinetului de avocatură menţionat,de la biroul inculpatului A. S. de la primărie, declaraţia martorei I. O., procesele verbale de supraghere operativă, extrasele de cont, declaraţia 394, declaraţia inculpatului S.C. M. declaraţia inculpatului A. S. şi din procesele–verbale ce redau convorbirilor telefonice după cum urmează :
Inculpatul A. S., deşi a declarat în faţa instanţei că nu avea cunoştinţă de contractele de consultanţă juridică încheiate de soţia sa, că a aflat de existenţa lor abia cu prilejul percheziţiei din data de 9 noiembrie 2011 şi învinuirii sale, din actele de urmărire penală rezultă că acesta era cel care intermedia şi determina plăţile către cabinetul de avocatură al soţiei sale.
Astfel, din discuţiile telefonice purtate între cei doi inculpaţi la datele de 2-5 august 2011, rezultă că, inculpatul A. S. îi cere explicaţii inculpatului S.C.pentru că „nu s-a prezentat la întâlnire", reacţia imediată a inculpatului S.C., a fost aceea de a efectua , succesiv, două plăţi către Cabinetul de avocatură A. M.(în datele de 5 şi 12 august 2011.
Din actele dosarului mai rezultă că, la aceeaşi dată, contactându-l telefonic pe inculpatul S.C.M., învinuita A. M. îi precizează acestuia că „i-a spus şeful că e în zonă şi să-l caute", referirea fiind la inculpatul A. S., cel cu care S.C.tocmai avusese contactul telefonic.
De asemenea o altă tranşă de plată, cea din luna septembrie 2011, s-a efectuat tot într-un context determinat de inculpatul A. S.. Astfel, la data de 15 septembrie 2011, inculpatul S.C.este anunţat de o angajată a SC B. V. despre faptul că, deşi au depus la Primăria Cluj Napoca documentele necesare pentru obţinerea unei recomandări necesare în activitatea societăţii, inculpatul A. S. e refuzat semnarea actului. Aflând această împrejurare, inculpatul S.A cerut angajatei să-l lase pe el să se ocupe de problemă a doua zi, când s-a deplasat mai întâi la domiciliului învinuitei A. M., a efectuat o plată bancară a tranşei de plată aferente lunii septembrie 2011, după care l-a contactat telefonice pe inculpatul A. S. şi a stabili o întâlnire la biroul acestuia din Primărie. În aceeaşi zi, Primăria municipiului Cluj Napoca, sub semnătura inculpatului A. S., a emis recomandarea solicitată de SC B. V., exact în forma cerută de reprezentanţii societăţii (fila 294, volI, dos. u.p.)
Nu se poate face abstracţie deci de relaţiile de prietenie existente între inculpatul A. S. şi inculpatul S., deşi ambii N.ă că au comis faptele imputate, însă din conţinutul convorbirilor telefonice interceptate, ar rezulta mai degrabă o relaţie de subordonare dintre cei doi inculpaţi care utilizau mai multe telefoane şi cartele telefonice, iar cu ocazia percheziţiilor au fost găsite un număr de 17 telefoane mobile si mai multe cartele ce aparţineau inculpatului A. S., utilizate tocmai pentru a ascunde conţinutul acestor convorbiri şi a fi depistaţi ca utilizatori de telefonie mobilă.
Şi inculpatul S.C.M. utiliza mai mute cartele telefonice şi a recunoscut acest lucru, aşa cum rezultă din redarea conţinutului unei convorbiri telefonice, astfel că cu ocazia unei discuţii , inculpatul S.C.ţine să-i precizeze unui cunoscut de-al său că el foloseşte numai cartele telefonice preplătite, că are mai multe telefoane, foloseşte o cartelă câteva zile după care o aruncă, înlocuind-o cu o alta, pentru a se asigura că nu este supravegheat:
„S.C.M.: Ba, soluţii ar fi. Îmi dai tu un număr şi te sun eu de pe alt număr. Aş putea vorbi, ştii?
B.: Da. Îţi trimit eu pe facebook.
S.C.M.: Numai mâine, că eu am acasă vreo 3 telefoane din astea cu cartelă, ştii? Le iau, le arunc. Folosesc cartele şi o arunc.
B.: OK.
S.C.M.: Îmi dai un număr de telefon şi te sun eu de pe un număr de acolo şi putem vorbi. ...."(discuţie purtată la data de 25.08.2011)
Din declaraţia martorei I. O. (filele 126-127 dosar u.p vol I) în calitate de administrator împuternicit al societăţii T. T.C., rezultă că nu a existat şi nu există nici un act de consiliere juridică din partea învinuitei A. M., ea ocupându-se exclusiv de plata facturilor aduse de inculpatul S.C..
De asemenea, declaraţiile inculpatului S.M. C.atât cele date în faţa procurorului cât şi în faţa instanţei de judecată relevă că, acesta nici nu cunoştea unde se află cabinetul de avocatură al învinuitei A. M.U., a aflat doar cu ocazia efectuării percheziţiei din mass-media ,iar facturile care erau emise de învinuită în baza contractului de asistenţă juridică încheiat între cabinetul de avocatură al acesteia şi SC T.T..C.societate la care sunt asociaţi mama inculpatului şi I. O., aceasta din urmă având şi calitate de administrator împuternicit, le lua inculpatul de la aceasta şi le ducea la firmă ori mergea acasă la învinuita A. M. ori se întâlnea cu aceasta în oraş (filele 44-52 dos. u.p vol I şi filele 28-30 dosar instanţă de fond).
Din analiza extrasului de cont ( filele 185-208 , vol.I, dos. u.p.)reiese că inculpatul S.C.M. (prin SC T.T..C.SRL) virează lunar în conturile cabinetului suma de 14.880 lei. Pentru luna iulie 2011 însă, a virat numai suma de 5.000 lei, ceea ce însemna că, la începutul lunii august când a avut discuţiile cu soţii A., el era „restant" la plată. Această restanţă este recunoscută şi de inculpatul S.C.M. care s-a scuzat în faţa învinuitei A. M., spunându-i că a lipsit în ultima lună, a fost plecat şi a promis că o va căuta în zilele următoare.
(.................................................................................
AMU: Să treci să mă vezi un pic.
SCM S.C.M.: Da' am lipsit ultima lună, drăguţă.
AMU: Mersi mult. Eu mă gândesc că-i O.K. totu', da' să fiu şi eu O.K., că eu îs în urmă şi vreau să fiu O.K.
SCM: S.C.M. ..... c-am fost plecat.
AMU: M-am gândit şi l-am întrebat pe şefu' şi mi-o zis că eşti prin zonă şi să te sun şi no...
SCM: Am venit eu, m-am întors efectiv, efectiv din ţări străine luni...
AMU: Da, da, da, atuncea l-am întrebat.
SCM: Ieri am bolit, că eram bolnav şi astăzi am venit am venit până la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu prăvălii şi vineri îs acasă.
AMU: Bine, drăguţule, deci când ai chef şi timp mă suni, eu îs prin zonă până-n data de 16, dup-aia nu mai sunt......................................)
(AS: Da? Ai zis că vii săptămâna trecută.
SCM: N-am zis că vin săptămâna trecută. Ai zis tu ne vedem săptămâna trecută, da' pân' să răspund ai închis.
AS: Da?
SCM: Eu am venit, adică am fost în săptămâna trecută duminică acasă şi te-am sunat, da' aveai amândouă telefoanele închise.
AS: Aha.
SCM: Am venit sâmbătă, am stat un pic acasă şi luni...
AS: Ne vedem mâine? ... Vineri, ne vedem vineri.
SCM: Eşti vineri?
AS: Da, da, da. Dă-mi un semnal.
SCM: Bine, te sun eu dimineaţă, da?...)
După aceste contacte telefonice, inculpaţii A. S. şi S.C.s-au întâlnit în cursul zilei de 5 august 2011 la restaurantul T. din Cluj Napoca, întâlnire surprinsă de activitatea de supraveghere operativă, ce a fost urmată de virarea în contul Cabinetului de avocatură A. M.U., a sumei de 19.880 lei din partea SC T.T..SRL (viramente din datele de 9 şi 12 august 2011). Este de remarcat faptul că, deşi în contactele sale cu învinuita A. M., inculpatul S.C.M. îi spune acesteia că o va căuta, întâlnirile au loc în realitate numai cu inculpatul A. S. şi, imediat după aceste întâlniri, se fac plăţi în contul cabinetului avocaţial.
Pe de altă parte în cursul zilei de 9 noiembrie 2011, în contextul în care pe media au apărut date privind activităţile judiciare ce se derulau faţă de inculpatul A. S., inculpatul S.C.M. a făcut eforturi în a ascunde, de urgenţă, informaţii conţinute în calculatorul său de la birou, luând măsuri privind schimbarea hardului calculatorului sau ştergerea datelor conţinute în acesta de către o firmă de IT, împrejurări care rezultă din discuţiile telefonice purtate de inculpat în cursul zilei de 9.11.2011, consemnate în procesul verbal de certificare din data de 10.11.2011, aflat la dosar.
Din probele dosarului rezultă date certe că inculpatul S.C.M., prevalându-se de buna relaţie pe care o avea cu inculpatul A. S., intervenea la acesta pentru rezolvarea unor acte/autorizaţii şi în beneficiul unor apropiaţi ai săi. Aceste date rezultă din discuţiile purtate de inculpat în perioada 17 septembrie - 10 octombrie 2011, când îi promite numitului B. H. că va interveni la A. S. pentru obţinerea de urgenţă a unei autorizaţii, intervenţie care a şi făcut-o la data de 10.10.2011.
Toate aceste aspecte conduc fără echivoc la conturarea unor elemente de clandestinitatea, ascundere, disimulare pentru a se putea specifice comiterii infracţiunii de corupţie si tocmai in acest scop se folosesc tehnici speciale de investigare, inclusiv de supraveghere operativa .
Ca atare, este incident cazul de arestare prev . de art. 148 lit b) C.p.p. fata de inculpatul S.C.M. .
B. Este incident şi art. 148 lit c Cod procedură penală în sensul că există date că inculpatul pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni, respectiv că inculpatul S.C.M. pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni de corupţie, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcţii de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcţii de drumuri, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite.
Astfel, în cadrul discuţiilor telefonice purtate la datele 25 şi 28 august 2011 cu un cunoscut al său, om de afaceri din judeţul Argeş, inculpatul S.C.M. îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul Guvernului României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al Guvernului, în favoarea unei societăţi de construcţii de drumuri. Pentru această intervenţie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la Guvern, împrejurare care rezultă din procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice din data de , după cum urmează.
„S.C.M.: Hai zi cumetre.
B.: Fii atent cum e treaba, deci e totul OK, legal, frumos, e adresă făcută de prefect preşedintelui Consiliului Judeţean, înţelegi? E lucrarea din 2009 la nişte drumuri, când au fost calamităţile alea, înţelegi?
S.C.M.: Da.
B.: Şi de, oamenii au un milion de euro de recuperat, şi acuma, în prima tranşă, e făcut scrisoarea de ăştia, ţi-am zis...
S.C.M.: De firma care o făcut lucrările?
B.: Da, dar pe primărie, e făcută adresa pe primăria respectivă.
S.C.M.: Deci primăria o avut contract, firma respectivă cu primăria.
B.: Da, deci nu apare firma, ştii? Doar primăria apare.
S.C.M.: Am înţeles.
B.: Înţelegi? Şi în prima tranşă ar fi vrut 500.000 euro, 540.000...
S.C.M.: Stai puţin, e foarte important cine trebuie să plătească banii ăştia. Primăria care trebuie să-i primească de unde?
B.: De la Guvern.
S.C.M.: De la Guvern ce? De la Fondul de rezervă?
B.: Da, Fondul de rezervă.
S.C.M.: Ăla-i la dispoziţia primului ministru.
B.: Da, păi asta ţi-am zis, că ăla merge...
S.C.M.: Şi de ce nu-i dă?
B.: Păi se face o listă acuma, că de aia e urgenţă, cică se face o listă acuma în care să se dea la mai mulţi şi ştii cum e, care intră pe listă. Asta ne trebuie.
......
S.C.M.: Măi frate, îţi spun sincer şi să nu mă înţelegi greşit, dar suma e prea mică ca să pot să declanşez o chestie de genul ăsta, bă, haide, daţi-le la ăia un milion de euro. Înţelegi? Adică eu am nişte mecanisme prin care pot să declanşez o operaţiune de genul ăsta, dar toate astea au nişte costuri.
B.: Păi normal că oamenii...
S.C.M.: Îs oameni serioşi, dacă spun ajutaţi-mă şi pe mine să ia ăla un milion ...pentru o sută de mii nu mă dau jos din pat.
B.: Da, da, atunci da, prima tranşă e de 500 mii, următoarea e de 500, înţelegi?
S.C.M.: Înţeleg, de asta încerc să-ţi spun, ca să ajungi acolo în preajma lu number one trebuie să ajungi prin nişte oameni care au şi ei anumite valori, înţelegi? Şi ăsta vine şi spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate.
B.: Da.
S.C.M.: Cam aşa funcţionează. Adică afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i ...
B.: Dar normal, e normal. Deci nu e pe ochi frumoşi.
S.C.M.: Am înţeles. Dar sunt nişte costuri, asta încerc eu să-ţi explic ţie, că-s nişte sume la care băieţii care-i ştiu eu, care pot să influenţeze chestia asta nu se deranjează.
B.: Da, asta e.
S.C.M.: Eu o să pun o întrebare.
B.: Pune-i o întrebare şi zi care ar fi costul. Ca să ştim.
S.C.M.: Îţi spun acuma, 10% e întotdeauna. Ăsta-i costul.
...........................
B.: Da, un 10% asta e, dar no, ştiu eu, nu e o problemă, dar problema............................"
Aceste aspecte menţionate mai sus relevă în mod evident riscul comiterii de noi infracţiuni de trafic de influenta şi dare de mită, de către inculpatul S.C.M., fiind incidente deci dispoziţiile art. 148 lit.c Cod procedură penală.
C. Subzistă şi condiţiile reglementate de art. 148 lit f Cod procedură penală, ce implică îndeplinirea cumulativă a două condiţii, astfel că fapta pentru care este cercetat inculpatul S. C.M. ,respectiv cea de dare de mită în formă continuată, prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, ( limitele de pedeapsă fiind între 6 luni şi 5 ani de închisoare), iar lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezidă din natura şi gravitatea infracţiunii comise în forma continuata, urmările acesteia şi rezonanţa socială negativă produsă în comunitate.
Deşi pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esenţială a infracţiunii - totuşi acestea prezintă puncte de interferenţă astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât şi de datele referitoare la faptă, adică natura şi gravitatea infracţiunii comise şi rezonanţa socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârşirii acesteia.
Tactica adoptată de către inculpatul S.de a oferi sistematic sume de bani inculpatului A. S. prin crearea unei aparenţe de legalitate ca urmare a încheierii unui contract de consultanţă a firmei S.C. T.T..C.cu cabinetul de avocatura al soţiei inculpatului A. S. fără ca învinuita să presteze vreo activitate juridica efectivă , nu corespunde unei conduite adecvate a unui om de afaceri care conduce un grup de firme cu o cifra anuala de afaceri de 20 de mil. de euro( conform afirmaţiilor sale cu ocazia audierii sale în instanţă), fiind periclitate astfel relaţiile sociale si care generează în final o gravă perturbare a ordinii publice care este indusă în eroare că încheierea contractului în speţa s-a făcut in condiţii de legalitate. fiind deci îndeplinită cerinţa textului art. 148 lit. f C.p.p. inclusiv în accepţiunea jurisprudenţei CEDO în acest sens. ( Letellier contra Franţei).
Nu se poate face abstracţie nici de forma continuată a comiterii faptei, iar etapa investigativă desfăşurată pe durata unui anumit interval de timp derivă din chiar faptul că era necesar în prealabil să se obţină informaţii suficiente care ulterior să conducă la obţinerea probelor utile, pertinente si concludente pentru dovedirea comiterii infracţiunii de dare de mita prin raportare şi la oferirea de sume de bani sistematic, de către inculpatul S.C.M. prin modalitatea ingenioasă la care a recurs inculpatul A. S. prin excluderea sa directă de a participa la remiterea sumelor de bani de la inculpatul S., prin disimularea unei activităţi aparent legale concretizată prin încheierea unor contracte de consultanţă prin intermediul cabinetului de avocatura de către soţia sa în calitate de avocat în cadrul Baroului Cluj şi firma S.C. T.T..C.SRL, persoană juridică ce are calitate de administrator al SC C. DE S. B. V. SA condusă de către inculpatul S.M. C..
Pe de alta parte luarea măsurii arestării are şi un scop preventiv în sensul de descuraja alte persoane să recurgă la o asemenea modalitate de a rezolva probleme personale sau ale unor firme prin comiterea de fapte de corupţie.
Referitor la existenţa unor circumstanţe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situaţiei juridice a inculpatului S.C.M., respectiv absenţa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situaţia sa profesională, socială şi familială, urmează să fie relevantă într-un moment procesual ulterior.
Sunt prematur formulate susţinerile apărătorului inculpatului S.C.M. privind încadrarea juridică a faptei şi excede cadrului procesual legal actual deoarece încadrarea juridică a infracţiunii de dare de mită reţinută în sarcina inculpatului S.M. C., se stabileşte în cursul urmăririi penale de către procuror care o va analiza până la finalizarea acestei faze procesuale.
Instanţa, în această etapă procesuală trebuie doar să constate existenţa unor indicii şi probe temeinice că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, de către inculpatul S.M. C., fără a analiza în detaliu elementele constitutive ale infracţiunii în speţă, a celei de dare de mită, iar analiza încadrării juridice o va face ulterior dacă va fi sesizată prin rechizitoriu, deci în faza de judecată.
De asemenea, susţinerea nevinovăţiei de către inculpatul S.C. M. nu constituie un element determinant şi suficient pentru respingerea propunerii de arestare, acesta beneficiind de prezumţia de nevinovăţie în virtutea art. 5 2 Cod procedură penală până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare.
De altfel, aşa cum ÎCCJ s-a pronunţat prin dec.pen.nr.4284-2009, în cursul procesului penal, forţa prezumţiei de nevinovăţie scade sau creşte în funcţie de probatoriul efectuat, ajungând în final, la stadiul de certitudine a nevinovăţiei sau, dimpotrivă, la negarea sa completă, iar art. 5 lit, c) din CEDO, condiţionează legalitatea privării de libertate de existenţa unor motive verosimile, temeinice, că s-a săvârşit sau că se va săvârşi o infracţiune sau autorul va fugi după săvârşirea unei infracţiuni.
Chiar daca în apărarea inculpatului S.C.M. nu s-a solicitat în mod expres luarea unei alte măsuri preventive cum ar fi obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea conform art 145 indice 1 C.p.p., respectiv art. 145 C.p.p., Curtea are obligaţia de a analiza şi aceste două măsuri alternative la arestare pentru a nu se eluda jurisprudenţa CEDO în acest sens (cauza Khudoyorov contra Rusiei, Hotărarea nr. 6847/02/08.11.2005), deoarece art.5 din CEDO prevede nu numai dreptul de a fi judecat într-un interval rezonabil ci şi de a fi eliberat în cursul procesului, ci şi că eliberarea poate fi condiţionată de existenta unor garanţii, respectiv că ca acuzatul se va prezenta la proces (cauza Sualaoja contra Estoniei, hot. 55939/00/15.12.2005, Jblonski contra Poloniei, hot. 33492/96/21.11.2000), chiar dacă procesul se află într-o fază preliminară.
Până în acest moment inculpatul S.C.nu a precizat care ar fi garanţiile personale care ar conduce la concluzia că se va prezenta la procesul penal care se află în faza de urmărire penală.
Din modalitatea de comitere a infracţiunii de dare de mită reţinută în sarcina sa precum şi din conduita pe care acesta a manifestat-o după ce a aflat din mass-media că se derulează acte de urmărire penală faţă de inculpatul A. S., a procedat la ştergerea datelor din calculatorul său, dar şi din faptul că se prevala de relaţie de prietenie cu inculpatul A. S. pentru a facilita rezolvarea diverselor probleme de competenţa primarului sau a unor servicii sau compartimente ale primăriei, aşa cum rezultă din procesele-verbale de redare are a interceptărilor şi a proceselor-verbale de supraveghere operativă (deja menţionate) ale unor persoane, evident că în schimbul obţinerii unor foloase materiale, converg concluziei că sunt excluse garanţiile de ordin personal pentru a justifica luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara sau localitatea faţă de inculpatul S.C.M..
În concluzie Curtea va constata că propunerea parchetului este fondată pentru toate cele trei temeiuri de arestare şi în ceea ce îl priveşte pe inculpatul S.C.M., tocmai pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal.
Afluenţa fenomenului infracţional actual, în special cel vizând infracţiunile de corupţie , impune luarea unor măsuri preventive , cum este cea a arestării preventive , astfel că în contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art. 149 ind.1 alin.9 Cod procedură penală va admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpaţii A. S. şi S.C.M. şi în consecinţă: în temeiul art.143, 146 , art. 149 indice 1 rap.148 lit. b),c) şi f) şi art. 136 alin.1 lit. d) Cod procedură penală va dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor A. S., şi S.C.M. pe o durată de 29 zile, cu începere de la data de 11 noiembrie 2011 ora 00:30 şi până la data de 9 decembrie 2011 ora 00:30.
Totodată se va dispune în baza art. 151 Cod procedură penală şi emiterea mandatelor de arestare preventivă în acest sens.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge ca nefondată excepţia invocată de către apărătorii inculpatului A. S. .
În baza art 149 ind.1 alin.9 Cod procedură penală admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpaţii A. S. şi S.C.M. şi în consecinţă:
În temeiul art.143, 146 , art .149 indice 1 rap.148 lit. b),c) şi f) şi art. 136 alin.1 lit.d) Cod procedură penală dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor A. S., fiul lui ... şi S.C.M., fiul lui ...., pe o durată de 29 zile, cu începere de la 11 noiembrie 2011 ora 00:30 şi până la 9 decembrie 2011 ora 00:30.
Dispune conform art.151 Cod procedură penală emiterea mandatelor de arestare preventivă în acest sens .
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţa publică din 11 noiembrie 2011, ora 00:30 în prezenţa inculpaţilor.
PREŞEDINTE GREFIER
I.A CRISTINA MORAR TEODORA GRINDEAN
Red ICM/ICM
4 ex.15.11.2011
PROCES VERBAL
Încheiat azi, 11.11.2011
Cu ocazia pronunţării încheierii penale nr. 131 din 11 noiembrie 2011 prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv faţă de inculpaţii A. S. şi S.C.M., pe o durată de 29 zile, cu începere de la 11 noiembrie 2011 ora 00:30 şi până la 9 decembrie 2011 ora 00:30, apărătorii acestor inculpaţi au declarat recurs.
PREŞEDINTE GREFIER
IOANA CRISTINA MORAR TEODORA GRINDEAN
Conform cu originalul din baza de date ECRIS a Curţii de Apel Cluj
ANONIMIZAT
Expert asistent Adrian Dănilă.
Explicaţii: „Oprea este şi om politic"
.JPG)