Procurorul-şef Lazăr, mai penal decât penalii

foto: luju.ro

Asculţi şi nu-ţi vine să crezi. Procurorul-şef al ţării destăinuie, senin, în şedinţa CSM, că instrumentarea unor dosare penale s-a făcut cu încălcarea flagrantă a legii, pe baza unor protocoale ilegale, dar el s-a mulţumit să spună că acestea pentru el nu există. Deşi era o infracţiune clară, nu s-a obosit s-o denunţe şi să ceară anchetă, conform atribuţiilor sale, devenind astfel la fel de penal ca şi cei ce au pus la cale aşa ceva şi au transpus în practică. Aşa ceva ...

Acum însă, când totul a ieşit la lumină cum e cu statul de drept prin România, rămâne de văzut cum se rezolva această "ispravă". Sunt tare curios să văd reacţia preşedintelui României, a ministrului justiţiei, dar mai ales a Parlamentului. Situaţia e prea gravă pentru a fi băgată sub preş, se adevereşte că am devenit cu adevărat un stat mafiot, nu un stat de drept. Să nu uităm însă că şi UNJR ştia de aceste inginerii de peste un an, dar a tăcut ca mortu-n păpuşoi...

sursa: http://www.luju.ro/magistrati/parchete/planul-de-fabricare-a-dosarelor-vizionati-uluitoarea-recunoastere-a-lui-augustin-lazar-despre-actul-de-infiintare-a-politiei-politice-protocolul-dintre-servicii-si-parchete-a-fost-anulat-de-procurorul-general-este-adevarat-ca-a-existat-un-protocol-care-nu

PLANUL DE FABRICARE A DOSARELOR – Vizionati uluitoarea recunoastere a lui Augustin Lazar despre actul de infiintare a politiei politice. Protocolul dintre servicii si parchete a fost anulat de Procurorul General: “Este adevarat ca a existat un protocol care nu mai exista. Cred ca este si o lipsa a mea, nu am facut mare caz atunci cand am preluat mandatul, sa spun: 'Nu mai exista niciun protocol'. In protocol se discuta despre echipe operative intre Ministerul Public si serviciile de informatii”

Iata dovada suprema a existentei statului mafiot de care a vorbit Traian Basescu, care s-a manifestat in ultimul deceniu prin fabricarea de dosare pe filiera SRI-DNA, dar si a altor serviciile de informatii si mari parchete, gratie unui protocol secret semnat intre aceste institutii. Dupa recunoasterea facuta catre UNJR de Departamentul Securitatii Statului, care a confirmat ca in baza unei hotarari a CSAT s-au format echipe mixte magistrati-ofiteri ai serviciilor secrete s-a creat un camp tactic in Justitie care a urmarit deschiderea de dosare penale, inclusiv pentru impiedicarea unor politicieni de a accede in functii importante de stat.

Prezent la sedinta din 18 ianuarie 2017, Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar (foto), arecunoascut ca a existat un protocol secret intre servicii si parchete, care s-a concretizat prinformarea unor echipe mixte de magistrati si ofiteri de informatii, dar ca acest protocol ar fi fost incetat de el personal, cand a preluat sefia Ministerului Public.

Augustin Lazar a marturisit membrilor CSM si reprezentantilor asociatiilor profesionale ale magistratilor care au luat parte la sedinta in care Procurorul General a confirmat existenta protocolului, ca este inadmisibil sa existe o colaborare a procurorilor cu ofiterii de informatii, intrucat nu este permisa de lege imixtionarea celor din urma in anchetele penale. Recunoasterea lui Augustin Lazar este foarte grava si confirma politia politica din ultimul deceniu, care a fabricat sute de dosare finalizate cu achitari si cu distrugeri de destine si cariere a unor personalitati publice.

Recunoasterea lui Lazar trebuie sa conduca automat la formarea unei comisii parlamentare care sa stabileasca cat de mult au penetrat serviciile sistemul judiciar, cati judecatori si cati procurori se fac vinovati de acceptarea intrarii in colaborare cu serviciile de informatii, in conditiile in care Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor interzice acestora sa fie informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, sub sanctiunea excluderii din magistratura, fiind prevazuta de lege obligativitatea ca fiecare judecator si procuror sa completeze declaratii pe proprie raspundere ca nu sunt informatori/colaboratori sau ofiteri acoperiti ai serviciilor de informatii.

Practic, ne putem afla in situatia in care o ancheta a Parlamentului sa stabileasca faptul ca sute de judecatori si procurori au facut parte ilegal din campul tactic, in special in dosarele rasunatoare de coruptie.

Amintim ca in februarie 2016, prezent la bilantul activitatii DNA pe anul 2015, directorul SRI Eduard Hellvig a confirmat oficial: “SRI aloca resurse umane de cel mai inalt nivel in cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce in sute de echipe operative comune, care reprezinta un parteneriat inter-institutional de succes. Acest standard de excelenta profesionala este replicat in toata tara. Vreau sa ii asigur pe cei din structurile teritoriale ale DNA ca la nivelul conducerii strategice a SRI acordam o atentie deosebita manierei de cooperare la nivel teritorial.”

Iata recunoasterile Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar:

Prezentam in continuare explicatiile Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar sustinute in sedinta Plenului CSM din data de 18 ianuarie 2017, la care au luat parte si asociatiile profesionale ale magistratilor:

"Este adevarat ca a existat un protocol care nu mai exista. Cred ca este si o lipsa a mea, care nu am comunicat, nu am facut mare caz atunci cand am preluat mandatul, sa spun: 'Nu mai exista niciun protocol care sa prevada comisii mixte sau echipe mixte sau nu stiu ce'. A existat un protocol in care se discuta despre echipe operative intre Ministerul Public si serviciile de informatii, insa eu mereu mi-am pus urmatoarea problema: acest protocol nu exista, eu nu mi l-am insusit si nu mergem inainte cu astfel de inginerii, sa zic asa, pentru ca ele nu se gasesc in Codul de procedura penala, Doamne Dumnezeule... Noi anchetam, iar dumneavoastra judecati dupa Codul de procedura penala. Nu exista nimic altceva care sa se numeasca echipa mixta sau nu stiu ce.

Cine a deschis cursul de criminalistica a putut vedea cu usurinta... acum, o sa va cer scuze, eu sunt titularul unui curs de criminalistica, procurorul este cel care coordoneaza o echipa alcatuita din ofiteri ai politiei judiciare. Ofiterii politiei judiciare sunt, potrivit legii, abilitati sa efectueze acte de urmarire care sunt apte, au caracter legal, pot fi prezentate in fata judecatorului, se pot administra probe si sunt luate de mijloace de probe pentru a se da o solutie intr-un dosar. Procurorul nu face parte din echipa, procurorul este coordonatorul, scrie in Codul de procedura penala, conduce si coordoneaza activitatea politiei judiciare. El nu se confrunta cu niciunul dintre membrii din echipa de ofiteri ai politiei judiciare. Ea este alcatuita strict din acei ofiteri. Cine vine din exterior cu mapa la subtioara pentru a aduce informatii acelor care lucreaza nu are ce se adresa nici ofiterilor politiei judiciare pentru ca nu are abilitarea de a efectua impreuna cu ei acte de urmarire penala, ci celui care conduce si coordoneaza aceasta activitate.

Se poate discuta de o echipa daca ne asezam la masa si ei vin cu mapa si ne prezinta mapa activitatii informative din care rezulta anumite infractiuni ca orice alta institutie. Orice institutie, orice functionar public, daca afla despre savarsirea unei infractiuni trebuie sa sesizeze organele competente. Dar nu are ce cauta, si eu as zice ca lucrurile astea mie mi-au fost foarte clare nu de atunci, eu fac de mult timp activitate de urmarire penala, nu are ce cauta operatorul de informatii sa imi conduca ofiterii meipentru ca eu le spun ce au de facut, si le spun in scris si motivat cum spune Codul de procedura penala, sinu are nici ce sa ma conduca pe mine procuror, in afara de cazul ca, Doamne fereste, eu comit o infractiune. Asa ca imi pot imagina ca a fost o comisie mixta, nu stiu ce si cum, ca si eu as dori sa stiu, dar poate Inspectia Judiciara sa afle de vreo comisie de asta mixa ca a facut cumva anchetele,ca a facut altcineva acte de urmarire in afara ofiterului abilitat si ca a semnat actele prin care a dat dispozitii procesual penale altcineva decat procurorul care trebuia sa o faca.

Eu imi doresc sa va asigur ca sub mandatul meu, de cand mi-am luat acest mandat, am discutat cu colegii mereu: 'daca doriti sa fiti magistrati ai Ministerului Public si doriti sa fiti luati in serios, urmariti-va, supravegheati-va ofiterii de politie judiciara cu ceea ce fac ei, dar sa stiti pas cu pas, si nici nu va substituiti actelor lor, decat in situatiile in care sunt niste cauze mai complexe unde vedem ca politia are dificultati si acolo procurorul personal intra si face un act de urmarire penala'. Dar nu are ce face sa se substituie, si mereu i-am incurajat: 'indepliniti-va atributiile de magistrati ai Ministerului Public pentru ca voi raspundeti de drepturile fundamentale si de ansamblul procesual penal al dosarului'.

In acest context, nu vad locul acestei comisii mixte! Care ce sa faca aceasta comisiei mixta? Nu are ce... Mai ales acum... noi suntem privilegiati ca avem un nou cadrul legal prin care ne arata foarte clar ca ofiterii de informatii nu au atributii nici macar in materie de interceptari, de supravegheri operative, etc., decat in cazul in care avem de-a face cu infractiuni specifice, la securitatea nationala, terorism si alte chestiuni de acest mod. Si, in rest, fiecare procuror care crede, este convins ferm ca este magistrat al Ministerului Public trebuie sa isi conduca anchetele, sa isi conduca ofiterii politiei judiciare si sa nu permita nimanui sa intre in acest spatiu de care el raspunde personal. Aaa, incalca institutional, se trimit prin posta sau vine reprezentantul operatorului de informatii cu mapa la subtioara si prezinta conducerii unitatii ce date cred ei ca au relevante pentru a se desfasura o ancheta. In rest, numai de bine!”

Iata textul legal incalcat cu brutalitate in Romania de regimul Traian Basescu, care a pus bazele functionarii unei justitii oculte paralele pe care astazi insusi Traian Basescu o califica drept “stat mafiot”

Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

Art. 7 - (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(3) Consiliul Suprem de Aparare a tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).

(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.

Ce serviabil era cu SRI în 2011 dl controlor-şef Cezar Preda

foto: ziare.com

Ne dăm cu curul de pământ jelind cât de mult şi-a depăşit atribuţiile legale SRI, amestecându-se în tot şi în toate, în special pe fondul controlului deficitar din partea Comisiei comune de control parlamentar. Păi cum să nu se ajungă în situaţia de azi, când de-a lungul timpului membrii acestei comisii practic s-au lăsat controlaţi de SRI, în loc să fie invers? Avem vreo garanţie că în această legislatură va fi cumva altfel? Eu zic că nu, când l-am văzut nominalizat iar în comisie, din partea PNL acum, pe dl Preda Cezar-Florin.

Nu pot avea încredere în dumnealui ca şi controlor, când îmi aduc aminte cum prin 2011, ca preşedinte al acestei comisii, dl Preda Cezar-Florin, deputat PDL pe atunci, n-avea altceva de făcut decât să propună ca anumiţi ofiţeri SRI să fie numiţi în calitate de organe de cercetare penală speciale, adică o reîntoarcere la atribuţiile fostei Direcţii a VI-a cercetări penale a Securităţii. Proiectul de lege i-a trecut prin adoptare tacită de Camera Deputaţilor, fiind însă respins definitiv de Senat. 

Detalii găsiţi aici: 

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=12164

http://www.cdep.ro/proiecte/2011/400/90/9/pl652.pdf

Graţieri şi graţieri

foto: stiripesurse.ro

Ce-ţi este şi cu graţierile astea, scandal în toată regula, iar polarizarăm o bună parte a societăţii (că doar nu stau babele de pe marginea şanţului să-şi dea cu părerea şi despre asta).

Dacă stăm însă să ne uităm prin Constituţie în legătură cu asta, vedem că chiar este o problemă.

Cum va să zică, preşedintele României acordă graţierea individuală, conform art 94 lit d). Adică om cu om, decret cu decret. Nu are nici o restricţie, nu dă socoteală nimănui, dacă vrea muşchii lui graţiază, dacă nu rămâne nu. Poate cere dacă vrea avize consultative sau date de la tot felul de instituţii, decizia e însă doar în pixul lui, aşa reiese din legea 546/2002 privind graţierea si procedura acordării graţierii.

Pe de altă parte, graţierea colectivă este atributul Parlamentului, prin adoptarea unei legi organice, conform art 73 alin (3) lit l). Ceea ce presupune depunerea unui proiect de lege, cu expunere de motive, obţinerea de avize, dezbatere publică şi parlamentară, posibilitate de contestare la CCR. Lucru complicat, după cum bine se ştie. Iar prin graţiere colectivă se înţelege că fac obiectul ei minim 2 persoane.

Ce ne facem însă dacă în aceeaşi zi preşedintele graţiază, prin decrete individuale totuşi, cel puţin două persoane? Că nu scrie nicăieri că trebuie să graţieze maxim o persoană într-o zi! Nu s-ar putea interpreta, de cei care vor totuşi scandal politic, că ar fi vorba de o graţiere colectivă? Şi dacă tot ţinem să ne scandalizăm, de ce procedurile premergătoare graţierii nu sunt aceleaşi atât în cazul graţierii individuale, cât şi a celei colective? Nu cumva este o discriminare pentru unii dintre condamnaţi? 

Asta una la mână, dar dacă te iei după declaraţia de azi a procurorului general de pe lângă ÎCCJ, cum că "Nu există justificare raţională să venim cu acte de clemenţă, afară de cazul că nu avem vreun interes ocult", ne putem pune întrebarea de ce mama dracului mai e prevăzută graţierea şi amnistia în Constituţia României?

P.S. N-am înţeles însă de ce Guvernul vrea să dea o ordonanţă de urgenţă pentru o graţiere colectivă. Care e urgenţa totuşi? Că peste două săptămâni începe sesiunea parlamentară, aşa că mai bine depunea o iniţiativă legislativă şi cerea să fie dezbătută în regim de urgenţă. Că uite, după tot circul de azi, cam tot acolo se ajunse.

Coldea, doar un turist nevinovat?

foto: antena3.ro

Zice Ghiţă că l-a plimbat pe Coldea prin tot felul de locuri exotice, pe banii firmei sale. Dacă se dovedeşte că aşa s-a întâmplat, e grav. Grav pentru siguranţa naţională a României. Pentru că din ce spune Ghiţă, nu reiese şi că pe timpul acestor deplasări în străinătate generalului Coldea i s-ar fi asigurat protecţia, în virtutea secretelor al căror depozitar este. Mai mult, Ghiţă ne spune că musiu Coldea i-a cerut documente cu care să-şi justifice aceste deplasări. 

Lucruri grave din punctul de vedere al atribuţiilor structurii de protecţie contrainformativă a SRI. Dacă n-au ştiut cum se deplasa în străinătate Coldea, ar trebui anchetaţi toţi care aveau atribuţii pe această linie de muncă. Dacă au ştiut şi nu l-au informat pe directorul SRI, căruia îi sunt direct subordonaţi, e şi mai grav. Dar dacă au informat şeful serviciului şi Coldea a rămas în funcţie, reuşind să-i prostească pe toţi în urma anchetei din 2014 despre aflăm abia acum din dezvăluirea lui Ghiţă de aseară, atunci e nasol rău, rău de tot. Pentru că astfel şi afirmaţia lui Ghiţă cum că Coldea lucrează pentru un serviciu străin devine credibilă.

Aşa că sunt destule suspiciuni rezonabile ca în acest caz Parchetul militar să înceapă o anchetă. E singura instituţie care poate merge până la capăt cu ancheta.

Apropo de Coldea, oare şefii operativi ai CIA, FBI, Mossad, FSB, MI5, MI6 de exemplu, tot aşa s-or deplasa în străinătate în vacanţe? Eu cred că nu.

Iohannis, eşti şi tare de urechi cumva?

foto: evz.ro

Noi ştiam că preşedintele nostru e cam mut, dar acu se dovedeşte că e şi tare de urechi. Deşi era întrebat cu insistenţă ieri de un reporter ce părere are despre declaraţiile lui Ghiţă, Iohannis a făcut pe mutu-n păpuşoi, ca şi cum n-auzea întrebările. Păi se poate aşa, herr preşedinte? Te-ntreabă cineva cum e cu decredibilizarea unor instituţii fundamentale din cauza unor şefi şi te faci că nu auzi? Chestia aia, "da a văzut cineva aceste înregistrări" nu ţine, bre, parcă acu câteva zile ne vorbeai despre prevenţie sau ai uitat aşa de repede ce bălmăjai? Sau, mai ştii, mergi pe principiul mersului pe burtă, nu mă bag, n-am văzut, n-am auzit, că altfel cine ştie ce mai scot ăştia la iveală de prin sertare? 

Apropo, dacă dna Shhaideh a fost o problemă de siguranţă naţională, Coldea şi Kovesi n-or fi şi ei, prin prisma dezvăluirilor lui Ghiţă? Măcar alea referitoare la posibila şantajare la adresa unui prim-ministru în funcţie sau discuţiile purtate în prezenţa şefului staţiei CIA în România.

Ofticată rău Codruţa Kovesi azi

foto: luju.ro

Nu comentez, nu comentez, nu comentez, cam atât a ştiut madam Luluţa să răspundă azi la întrebările incomode ale ziariştilor. Ofticată rău, face mofturi când e vorba de denunţuri la adresa ei. Păi, bine cucoană, de ce denunţurile altor infractori au fost şi sunt bune, iar cele ale lui Ghiţă nu sunt? Te ştii cu musca pe căciulă, ai? 

Ca tacâmul să fie complet, baschetbalista ne mai anunţă că a depus reclamaţii peste tot, cum că vezi domne, i se distruge reputaţia. Vrea represalii, probabil că speră ca CNA, de exemplu, să interzică difuzarea de informaţii despre casetele lui Ghiţă şi comentariile despre acestea. Dacă se ştie însă nevinovată, machea de ce nu depune o plângere penală sau civilă, aşa cum ni se spune că trebuie să procedeze orice cetăţean? 

Ar mai fi ceva, în ţările care au oameni cinstiţi în conducerea la vârf, cei cu competenţa necesară ar fi suspendat-o de mult din funcţie pe Kovesi, până la lămurirea acuzaţiilor ce i se aduc. Deocamdată, la noi asta se dovedeşte a fi încă utopie. 

Iohannis, vorbitor la pereţi

foto: hotnews.ro

Urmărind discursul lui Iohannis de ieri de la CSM, mi-am adus aminte de momentul confruntării electorale cu Ponta din campania electorală pentru prezidenţialele din 2014. Ştiţi, momentul ăla în care Iohannis se uita la pereţi, iar Ponta turuia întruna despre măreţele realizări ale guvernării sale. Cam aşa a fost ieri, Iohannis turuia numai aiureli despre politicieni, iar membrii CSM l-au lăsat să-şi facă şi el momentul, cum se zice.

Acu, sincer să fiu, m-aş fi aşteptat ca măcar un membru CSM să-l pună la punct pe vorbitorul la pereţi, cum a făcut Mona Pivniceru cu Băsescu. Sau poate că respectivii au conştientizat penibilitatea lui Iohannis şi l-au lăsat în boii lui, urmând a-şi rezolva în linişte problematica ordinii de zi după ce respectivul a părăsit sala?

Asta e, Iohannis a mai dovedit încă o dată cu nu înţelege cum merge treaba în democraţie. Probabil se crede un mic Gheorghiu-Dej, din perioada anchetării şi condamnării lui Lucreţiu Pătrăşcanu.

P.S. Oare faptul că Iohannis n-a suflat un cuvânt despre despre criza de credibilitate a şefei DNA şi prim-adjunctului SRI s-o datora faptului că încă n-a aflat de la televizor despre casetele lui Ghiţă?

Unii sunt "penali" pe viaţă, alţii reabilitaţi. Ce o să zică CCR?

foto: ccr.ro

Într-un fel, e bine că Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea guvernului României a fost atacată la CCR, pentru că astfel se va clarifica pentru viitor dacă vestitul art. 2 este sau nu constituţional. 

De ce zic că e bine? Vă prezint mai jos cum este reglementată recrutarea în M.Ap.N. şi S.R.I., pentru a vedea că avem criterii diferite, deşi este vorba de militari în ambele cazuri, iar în cazul SRI criteriul este acelaşi ca pentru un membru al Guvernului.

Cazul M.Ap.N. : 

A. CRITERII GENERALE DE RECRUTARE (valabile pentru toţi candidaţii, indiferent de opţiune):
Criteriile generale de recrutare pe care trebuie să le îndeplinească, cumulativ, candidatul care optează pentru profesia de militar în activitate ori pentru a urma cursurile unui colegiu naţional militar (învăţământ liceal) sunt următoarele:
c) să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unei infracţiuni săvârşită cu intenţie, care l-ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de militar în activitate ori pentru a urma cursurile unei unităţi de învăţământ liceal militar, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

Cazul S.R.I.:

1. Ca să te poţi angaja la SRI trebuie, conform legii, să îndeplineşti anumite condiţii, printre care:

• să nu fii în curs de cercetare, urmărire sau judecată penală sau să nu fi fost condamnat penal;    

Legea 90/2001:

"Secţiunea a 2-a Componenţa Guvernului
Articolul 2Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare."

Aşadar, cadrul legal pentru cei care doresc să devină cadre militare ale M.Ap.N. este ceva mai permisiv decât în cazul S.R.I., care e însă la fel de restrictiv în privinţa condamnării penale ca şi pentru un membru al Guvernului.

Dacă aş fi judecător la CCR, eu aş declara neconstituţional atât art.2 din Legea 90/2001, cât şi prevederea legală din cazul SRI şi aş cere Parlamentului să prevadă în plus expresia "cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea" prevăzută pentru cadrele M.Ap.N. Cred că astfel am intra în normalitate.

surse: https://dmru.mapn.ro/pages/view/98

          https://www.sri.ro/profilul-angajatului.html 

Actualizăm şi noi legea alegerilor locale?

foto: oltenasul.ro

Aşadar, la Craiova, ca şi în alte localităţi, o să avem alegeri anticipate pentru funcţia de primar. Probabil destul de repede, că doar PSD-ul n-o să lase să-i scape încă valul de simpatie de care s-a bucurat cu ocazia alegerilor parlamentare.

Ce mă interesează însă este dacă alegerile vor fi organizate şi desfăşurate tot după forma actuală a legii electorale, ca şi cele din 5 iunie 2016. Formă a legii care a băgat în boală până şi pe membrii BEC, din cauza ambiguităţilor şi lipsurilor, de au trebuit să dea o mulţime de decizii pentru interpretarea corectă a unor articole. 

Cu minim efort, s-ar putea corecta fie de guvern, fie în Parlament, doar prin simpla consultare a site-ului BEC de la localele din 2016. Precum şi prin preluarea lucrurilor bune făcute pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare, precum chestia cu filmarea video a numărării voturilor.

Bădăranul Iohannis

sursa foto: evz.ro

Am crezut că n-am să mai văd la Cotroceni un preşedinte care să aibă acelaşi comportament ca al lui Băsescu. M-am înşelat şi încă rău de tot.

Ce am văzut aseară la Iohannis, cu ocazia depunerii jurământului de către membrii guvernului, m-a lăsat cu gura căscată, cum se spune. A fost de o bădărănie crasă. Nu a făcut altceva decât să confirme ce a spus Vadim despre el: un neamţ second-hand refuzat la export.

P.S. Felul în care acelaşi Iohannis a folosit perfectul-simplu ne arată cât de greu "realizează" cum au mers treburile prin ţară, pe perioada campaniei electorale. Cine a urmărit - cu interes electoral, desigur - ce au spus Dragnea&co în perioada respectivă a aflat încă de pe atunci că Dragnea e cel care ştie în integralitate programul de guvernare ...  

Toţi craiovenii sunt pe cale de a avea un trai decent ...

"Voi pleca de la primărie doar pentru o funcţie din care pot să ajut mai mult Craiova", cam aşa spunea dna primar Lia Olguţa Vasilescu când ne-a anunţat că va candida pentru un post de parlamentar. Ei, uite că e pe cale să obţină o funcţie mare, cea de ministru al muncii. Ce-o avea însă comun această funcţie cu promisiunea făcută electoratului craiovean care a votat-o să fie primar, numai Dumnezeu ştie. Poate că dumneaei speră că din această funcţie va putea să facă ca toţi craiovenii să primească, prin excepţie de la lege, pachete sociale în cuantum egal cel puţin cu salariul mediu brut pe ţară care să le asigure un nivel de trai şi mai decent decât cel asigurat celor doar 17000 de familii la care făcea menţiune în campanie pe panourile publicitare din oraş...