Partidul caschetarilor, Armata paralela a lui Basescu, a defilat in fata Primariei Sect 2

Sursa:http://www.plano10.com/2011/12/partidul-caschetarilor-armata-paralela.html

 Primul lucru carea a atras atentia   a fost programul festivitatilor din fata Primariei Sectorului 2, a generalului Ontanu, in care de la 13.20 – 13.35, începe defilarea cadrelor Poliţiei Locale a Primăriei Sectorului 2, a detaşamentului Gărzii Civice Voluntare.

Nimeni nu prea stie cine sunt cei care activeaza sub aceasta denumire. Din relatarile ziaristilor si, mai ales, din pozele de pe site-ul Primariei ne cam dam seama ca Basescu si Oprea pregatesc formatiuni paramilitare de rezistenta in fata ascensiunii Opozitiei spre putere.

" Toată floarea cea vestită a UNPR a asistat la o defilare pregătită până la cele mai mici amănunte. Inclusiv cu ţinută de unică folosinţă pentru detaşamentele (?!?) Gărzii Civice Voluntare. Un echipament „pe care nu l-am mai îmbrăcat niciodată şi pe care îl ducem înapoi la magazie", după cum ne-a spus unul dintre purtătorii săi. Care de altfel nici nu ştia ce este această Gardă Civică. Ştia doar că, asemenea altora, a fost scos de la serviciu şi pus să defileze de 1 Decembrie. Cu puţină insistenţă, am aflat că voluntarii din Garda Civică sunt, într-un fel, urmaşii membrilor din grupele de sprijin ale Miliţiei. Acum, după un curs sumar de pregătire, devin membri în grupe de sprijin ale Poliţiei. Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie. Prin faţa lui Neculai Onţanu (evident, îmbrăcat în uniformă de general) şi a invitaţilor săi au defilat Gărzile Civice de la toate sectoarele din Bucureşti. Toate bune şi frumoase, numai că în sectorul 1, conform informaţiilor pe care le deţinem, abia acum este în curs de înfiinţare o astfel de gardă. Dar ce contează să îmbraci nişte oameni în uniforme pe care nu le vor mai purta poate niciodată şi să inscripţionezi pe spate date false! Pentru că - şi din nou avem un ingredient al manifestărilor antedecembriste - comandantului suprem (întârzierea nu a fost luată în calcul), reevaluatului Gabriel Oprea şi tuturor celorlalte umere înstelate trebuia să li se raporteze îndeplinirea planului la existenţa gărzilor în fiecare sector."se scrie in Cotidianul

Pozele Primariei Sectorului 2 sunt mai edificatoare cu privire la ce va sa devina UNPR in Romania.

Cine recunoaste uniformele paramilitarilor caschetari?

 Drepti! Vine Base!

(S)tresata, sau ce grad are, este uneperista?

ULTIMUL TABEL CU PENSII REVIZUITE PUBLICAT LA 05.12.2011, NEACTUALIZAT ÎN REALITATE

AICI PUTEȚI CONSULTA ULTIMUL TABEL CU PENSII REVIZUITE PUBLICAT LA 05 DECEMBRIE 2011

http://www.mapn.ro/evenimente/uploads/pdf/20111205_133111_87461f3ff344543414a4ac69b19223e0.pdf

Continuă creșterea numărului de revizuiri mai ceva ca inflația. Problema e că nici acest ultim tabel nu e actualizat, din moment ce eu (și câți or mai fi în aceeași situație, Dumnezeu știe!) am primit deja o nouă decizie emisă în data de 10 noiembrie 2011, care îmi stabilește un alt cuantum al pensiei decât cel din tabel! 

Impresii de la Paradă

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Impresii de la Paradă

Impresii de la Paradă

de Iancu Bâţă

        Nu ştiu dacă participarea generoasă a publicului larg la ceremoniile organizate de autorităţi pentru sărbătorirea Zilei Naţionale, de trei ori mai numeros decât în anii precedenţi, după cum relatează oficiosul puterii, s-a datorat timpului frumos, anunţării în prealabil a marii pomeni naţionale, cu fasole, cârnaţi, sarmale, vin şi ţuică fiartă, pe care amărâţii acestei naţii rar şi le mai pot pune pe masă, sau ordinului primit de cadrele militare să fie prezente, în civil, însoţite de membrii familiei.

       Informaţia referitoare la misiunea militarilor activi de a se prezenta, în civil, pentru a face figuraţie, deoarece autorităţile aveau nevoie de public şi se temeau că nu va veni lumea la manifestaţie, a fost prezentată de Ovidiu Nahoi încă din seara zilei de 01 Decembrie, în jurnalul de la ora 23,00 al postului de televiziune Realitatea, iar ziarele de a doua zi au publicat dezvăluiri ale unor militari bucureşteni referitoare la întocmirea, în fiecare unitate militară, a unor liste cu cei care vor participa, ca spectatori, la parade şi la obligaţia de a aduce cu ei cât mai multe rude. Exact ca pe vremea lui Ceauşescu!

      Pe de o parte, ca fost militar, ştiu că ordinul se execută nu se discută. Pe de altă parte, e greu de crezut că reevaluatul ministru al apărării nu ar acorda sprijinul necesar primarului unui mare municipiu, proaspăt racolat în partidul său, partid care are şi un vicepreşedinte naţional din Bănie. Dar, hai să admitem că nu ordinul lui Gabi Oprea şi nici fasolea şi sarmalele lui Solomon i-au scos în stradă pe craioveni de Ziua Naţională, ci patriotismul ce i-a caracterizat întotdeauna pe olteni.

       Alte aspecte, de natură organizatorică, au fost însă cele care mi-au reţinut atenţia la ceremonialul public din Piaţa A.I.Cuza.

       În primul rând, reprezentanţilor unor instituţii de stat din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, recte ai Brigăzii de infanterie Rovine, cea mai importantă structură militară din Oltenia, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Secţiei judeţene a S.R.I., Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă etc. nu li s-a mai acordat, ca altădată, onoarea de a depune, în mod individual, coroane de flori la statuia domnitorului Cuza, ci au fost înghesuiţi la grămadă, după o singură coroană, anunţată la microfon ca fiind din partea garnizoanei Craiova.

      Să însemne asta că, datorită crizei, organizatorii au vrut să facă economii şi să achite doar o coroană în loc de 5 - 6 câte ar fi plătit dacă ar fi procedat conform protocolului anterior? S-au să însemne ca şefii acestor instituţii, care nu sunt numiţi pe plan local, nu mai sunt pe placul autorităţilor doljene, neexecutând întocmai şi la timp imperativele acestora? N-ar fi exclus, având în vedere că şeful inspectoratului judeţean de poliţie a fost destituit mai deunăzi, după un mai mult decât minuţios control ce a bulversat activitatea instituţiei de pe Amaradia timp de mai multe luni de zile, doar - doar i-or găsi vreo pisică moartă în fişet. Şi nu prea cred că i-au găsit, justiţia considerând neîntemeiată destituirea şi hotărând repunerea sa în funcţie.

     În sprijinul acestei ipoteze ar sta şi faptul că lui Mateescu, şeful Poliţiei Locale, spre deosebire de cei arătaţi mai sus, i s-a acordat onoarea de a depune, în mod individual, o coroană în numele instituţiei pe care o reprezintă. Să fie Poliţia locală mai importantă decât instituţiile de stat menţionate, ori şeful său, numit pe plan local, e mult mai obedient decât cei numiţi de la Bucureşti?

       Un alt aspect l-a constituit faptul că în ochii autorităţilor portocalii, chiar dacă sărbătoreau Ziua Unirii tuturor românilor, unii români sunt mai români decât alţii. Români verzi, adevăraţi! Pardon, portocalii, mai degrabă! Doar aşa se explică faptul că, deşi prin adresa nr.15002 din 28.11.2011 prefectul Nicolae Giugea a transmis Filialei 1 Craiova a Sindicatului Cadrelor Militare în Rezervă programul manifestărilor, comunicând şi două variante ale textului ce trebuia inscripţionat pe lenta coroanei de flori ce urma a fi depusă, până la urmă s-a răzgândit şi nu le-a mai permis rezerviştilor din această organizaţie, dintre care unii şi-au riscat viaţa în teatrele de operaţii, să-şi manifeste omagiul lor faţă de cei ce au realizat Marea Unire sau, prin jertfa lor de sânge, au făcut-o posibilă. Cum nu a permis nici delegaţiei Asociaţiei Studenţilor Timoceni, români din Banatul sârbesc, cărora, cu doar puţin timp în urmă, cu ipocrizia ce-l caracterizează, preşedintele Băsescu le vorbea de semnalul reîntregirii tuturor românilor. În schimb, onoarea de a depune o coroană a fost acordată delegaţiei Partidei Rromilor din Europa, probabil în semn de recunoştinţă pentru modul profesionist în care membrii de rând ai etniei promovează imaginea României în ţările occidentale, reliefat de salutul specific românesc şi alte chestiuni de acelaşi gen, prezentate pe larg în emisiunile televiziunii din Hexagon şi nu numai.

     Ultimul aspect la care mă voi referi este o ipostaza specifică doar Craiovei, pentru că, deşi am urmărit la televizor şi ieri şi cu alte ocazii imagini de la ceremonialul depunerii de coroane organizat în alte mari municipii, numai aici am văzut aşa ceva. Prin anii ’70, când uzina din Craiova începuse să producă autoturisme, în ţară circula un banc precum că Oltcitul are toate scaunele în faţă, pe un singur rând. Pasămite oltenii erau atât de aroganţi şi orgolioşi, încât nici unul nu accepta să stea în spate. Şi, după ceea ce am văzut, cred că autorul anonim al bancului avea perfectă dreptate. Pentru că şi ieri, şi în alte ocazii de după 1989, ceremonialul depunerii de coroane în Craiova, cu greu mai poate fi denumit, pentru spectatori, ceremonial, ci doar un prilej de amuzament, ca să mă exprim cu blândeţe. Mai exact, deşi regulile de protocol instituie însoţirea coroanei de reprezentantul legal al instituţiei sau organizaţiei în numele căreia se depune (şeful sau înlocuitorul acestuia, împreună cu unul sau doi adjuncţi, dacă doreşte), la Craiova, cu excepţia unor structuri ai căror şefi şi-au păstrat o minimă decenţă şi mai au o brumă de autoritate în ochii subalternilor, coroanele sunt însoţite de adevărate cârduri sau chiar turme de funcţionari şi „pulime”, încât nu mai ştii dacă eşti la o ceremonie, la un bâlci sau în târgul din afară. Ieri, în piaţa A.I Cuza din Craiova, cu excepţia şefilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale (mai puţin pristanda-ul de la poliţia locală care a venit însoţit de o veritabilă gardă pretoriană) şi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, coroanele depuse în numele celorlalte instituţii şi organizaţii, inclusiv ale Consiliului Judeţean Dolj şi Primăriei Craiova, erau însoţite de atâta lume încât păreau veritabile cortegii funerare. Iar un partid politic, dacă ne raportăm şi la faptul că e creditat cu doar unu la sută în preferinţele electoratului, părea că îşi adusese după coroană nu doar toţi membrii din judeţ ci şi pe cei angajaţi ca lipitori de afişe în campania electorală.

       Ferească-ne Dumnezeu ca şi alte bancuri cu olteni să se adeverească!

Sursa:http://scmdfiliala1craiova.blogspot.com/

Randul meu la medalie cand vine?

In fiecare dimineata, ca un bun militar ce sunt chiar si in rezerva, imi salut comandantul suprem si ministrul apararii nationale, transmitandu-le cele mai alese "ganduri de bine". Cu toate astea, nici anul acesta n-am fost avansat la gradul de lt-col si nici medalia "Onoarea Armatei Romane" n-am primit-o, desi am fost "recalculat si revizuit" de 4 ori anul asta. Poate la anul, odata cu "regularizarea", vine si randul meu?

CRAIOVA -1DECEMBRIE 2011-UN PREFECT PRESAT DE TIMP

CRAIOVA -1DECEMBRIE 2011-UN PREFECT PRESAT DE TIMP

A venit şi a trecut şi 1 Decembrie, Ziua naţională a românilor de pretutindeni. De pretutindeni, dar nu şi din Doljj. De ce ? 
Pentru că şi de data asta oficialităţile s-au apropiat prea mult de fasole şi cu virozele astea, au mai scăpat şi alte ingrediente prin cazan. Credeam că măcar de Ziua Naţională, Prefectura va uita de interesele politice , de ordinele de partid şi de stat şi va trata toţi românii în mod egal. Dar din nou instituţia prefecturii a dovedit că ea slujeşte nu cetăţeanul, aşa cum ar trebui, ci partidul. Este reconfortant să afli de 1 Decembrie că alţii sunt mai români decât tine, că alţii au dreptul să depună coroane la monumentul Eroilor iar tu, ca militar, care ai jurat cu mâna pe drapel să aperi ţara şi pe conducătorii ei, care ai plecat acolo unde te-au trimis conducătorii ei, în Kosovo,Irak, Afganistan, Albania, Congo, Angola, eşti considerat paria, persona non grata pentru PREFECTURA JUDEŢULUI, că  reprezentantul Guvernului în teritoriu nu îţi poate acorda 2 minute în cadrul unui program la care erau invitaţi să participe TOŢI ROMÂNII. 

Ca de fiecare dată cu ocazia sărbătorilor naţionale, SCMD Dolj a trimis din timp organizatorilor o adresă prin care îşi anunţa disponibilitatea de a participa la eveniment şi de a depune o coroană de flori în memoria celor decedaţi pentru patrie, TOŢI CU ARMA ÎN MÂNĂ, TOŢI SUB JURĂMÂNT MILITAR, NU DE PARTID. De fiecare dată, Prefectura judeţului Dolj a tratat cererea noastră cu dispreţ, discriminator, fie anunţându-ne că nu avem dreptul pentru că nu suntem organizaţie reprezentativă, de parcă ne trebuie ţidulă expres de la guvernul portocaliu pentru a demonstra că suntem români, că suntem patrioţi, fie ne-au trecut la “ şi alte organizaţii, “ fără a ne desemna militari care să ducă coroana fie pur şi simplu nu am fost incluşi în program pentru că aşa au dorit muşchii celor care ne conduc .. spre dezbinare. 

De data asta, după trimiterea adresei, am avut o veste bună. Prefectura ne anunţa în data de 28.11.2011 printr-o adresă oficială, programul manifestării şi chiar ne “sugera ce”am putea scrie pe coroană. Am crezut că gata, olteanului i-a venit …gandul cel bun şi a înţeles că suntem toţi români, indiferent de simpatiile politice. Apropo, anunţ pe domnul prefect pe această cale că printre membrii sindicatului nostru sunt şi membrii PDL şi UNPR, care nu s-au simţit tocmai bine văzând cum sunt trataţi de colegii de partid .. şi de stat. 

Ei bine, când toate lucrurile se îndreptau spre un final fericit, pe data de 30 11.2011, instituţia prefecturii –judeţul Dolj trimite o altă adresă, prin care ne înştiinţează că în urma studierii solicitărilor pentru depuneri de coroane, pentru respectarea întocmai a programului pe care îl promiseră prin cablu de pe Lună şi nu aveau cum să îl mai modifice cu câteva minute, s-a hotărât că noi nu mai putem depune coroane. Punct. Înălţimea sa domnul prefect aşa a grăit, aşa s-a executat. Nu s-a specificat în adresă nici cine a luat această decizie, nici cu câte voturi, nici pe ce criterii s-a stabilit cine va depune şi cine nu, nici cine a aprobat încălcarea prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului sau a Constituţiei, nici de ce în judeţul Dolj este instituţionalizată discriminarea pe criterii politice sau de altă natură. Poate domnul Prefect nu înghite rezerviştii militari. Să spună asta şi domnului Oprea, sau domnului Onţanu. Poate Domnul Prefect nu iubeşte haina militară. Să spună asta şi Scorpionilor doljeni când participă la ceremoniile ocazionate de aducerea lor sub drapel din misiunile unde se jertfesc. Dacă nu este aşa, de ce partidele politice, pot depune coroane, iar militarii rezervişti, copii, nepoţii, urmaşii, colegii celor pe care îi venerăm sunt daţi la o parte ? Poate are domnul Prefect Nicolae Giugea o explicaţie, sau un regulament special pe care îl aplică în astfel de ocazii, poate a primit o hârtie sau o indicaţie preţioasă, cu care să justifice această încălcare grosolană a drepturilor omului şi Constituţiei prin această DISCRIMINARE fără precedent. Domnule Prefect, vă amintesc că înainte de a fi membru de partid, v-aţi născut român egal in drepturi cu mine. Nu scria pe fruntea dumneavoastră la naştere nici membru de partid, nici prefect. Medicii au constatat naşterea unui făt viu de sex masculin cu două picioare, două mâini, şi spre a se deosebi de alte vieţuitoare, v-a numit om, iar ca cetăţenie pe certificatul de naştere s-a scris român. Întâmplător, şi pe certificatul meu de naştere e scris la fel. Deci la naştere domnule prefect, eram egali, deşi recunosc că nu şi în greutate. Bănuiesc că dumneavoastră aţi fost mai dodoleţ, dar tot român oricum. Dacă dumneavoastră în dorinţa de a vă sluji partidul şi şefii de partid care v-au numit în funcţie aţi decis să renunţată la această calitate obţinută prin naştere, este dreptul dumneavoastră, DAR NU ÎMI LUAŢI MIE DREPTUL DE A FI ROMÂN DE A-MI CINSTI STRĂMOŞII, DE A DEPUNE O COROANĂ ÎN SEMN DE OMAGIU LA MONUMENTUL EROILOR NEAMULUI, A CELOR CARE SI-AU DAT VIAŢA PENTRU CA EU SĂ AM ACEST DREPT, DE A-I CINSTI! LUÂNDU-MI ACEST DREPT, COMITEŢI NU NUMAI O ILEGALITATE, O ÎNCĂLCARE A DREPTURILOR MELE DE CETĂŢEAN ROMÂN CI ŞI UN SACRILEGIU FAŢĂDE MEMORIA CELOR PE CARE PRETINDEŢI CĂ ÎI RESPECTAŢI ŞI O LIPSĂ DE RESPECT FAŢĂ DE CEI PE CARE SUSŢINEŢI CĂ ÎI SLUJITI, CETĂŢENII JUDEŢULUI. 

Ce răspuns aveţi domnule prefect, ce răspuns are guvernul pe care domnul prefect îl reprezintă, ce răspuns are recent Huiduitul de Alba Iulia şi şeful său Huiduitul naţional ? 

1 Decembrie 2011. În minte multora a rămas una din cele mai reuşite demonstraţii de forţă, un spectacol reuşit, un succes de imagine. Pentru mine a rămas o zi în care REPREZENTANŢII GUVERNULUI NU MI-AU DAT VOIE SĂ FIU ROMAN! 

Nu au găsit altă rimă. Unde eşti Mateiaş ? 

PS. În închiderea manifestărilor dedicate Zilei Naţionale, deşi nu erau prinse în program, aşa cum se va vedea din documentul trimis de prefectură, au avut loc şi nişte activităţi demonstrative ale jandarmilor, cam de o jumătate de oră,care împreună cu câinii lor au înveselit puţin privitorii. Nu pot să nu mă întreb cum de au găsit loc pentru aceste demonstrative, deşi nu erau trecute în program, dar nu au găsit 5 minute pentru ca „celelalte organizaţii” să depună o coroană. Şi nu pot să nu mă întreb dacă colegii patrupezi ai jandarmilor au fost conştienţi de criza .. de timp a domnului Prefect, dacă au avut ceas la laba dreapta, pentru a nu da peste cap timingul prefecturii. După cum vedeţi în program, demonstrativele nu sunt trecute la activităţi, iar câinii nu erau trecuţi la participanţi. Dar cadrele militare în rezervă sunt trecute la participanţi. NU MAI ÎNTELEG NIMIC DOMNULE PREFECT. 

Sursa:http://neacsum.blogspot.com/2011/12/

Prognoza buzunarelor românilor conform prognozei Boc@co

Mediafax, 22 noiembrie 2011

Premierul Emil Boc a declarat marţi că Europa se întoarce spre austeritate, iar prognozele de creştere economică s-au diminuat substanţial, informează MEDIAFX.

"Veştile în Europa nu sunt foarte optimiste, Europa se întoarce spre austeritate. Prognozele de creştere economică s-au diminuat substanţial în Uniunea Europană. De la un optimist 2% pentru 2012 Uniunea s-a întors spre 0,5-0,6 procente. Zona euro precum şi Franţa şi Marea Britanie au întors în sens negativ prognoza de creştere de la 2% la sub 1%, respectiv 0,6-0,8%", a spus Emil Boc.

Premierul a subliniat că românii o duc greu, dar că aceasta nu este doar o stare specifică României, ci întregii lumi.

Așadar, știm deja la ce să ne așteptăm în privința portofelului din buzunarul românilor. Auzi ceva, stimate cosaș-șef? Crezi că Angela Merkel, de exemplu, s-ar putea adresa cetățenilor germani cu privire la veniturile lor cu un mesaj ca cel de mai jos?

Boc, exemplu negativ pentru Zapatero, Papandreou şi Berlusconi

Boc, exemplu negativ pentru Zapatero, Papandreou şi Berlusconi

Deputatul PNL Ionuţ Stroe consideră că membrii clasei politice din Spania, Grecia şi Italia au o atitudine corectă în ceea ce priveşte abordarea crizei economico-financiare.

de Anca Ochianu

Astfel, acesta salută decizia guvernelor acestor ţări de a se prezenta în faţa electoratului pentru a primi vot de sprijin sau de blam din partea alegătorilor. Deputatul doljean crede că politicienii din aceste ţări au o atitudine responsabilă, ceea ce nu poate fi regăsit şi la actuala Putere din România. "Pe fondul accentuării efectelor negative cauzate de criza economico-financiară, în tot mai multe ţări europene se desfăşoară sau se vor organiza alegeri anticipate. Cazurile Spaniei, Greciei şi Italiei în acest sens sunt edificatoare, guvernele acestora adoptând cea mai înţeleaptă şi raţională soluţie atunci când măsurile de redresare economică s-au dovedit mai puţin viabile, pierzând încrederea şi aprecierea populaţiei. Dacă în abordarea problemei crizei economice în UE se adoptă şi soluţii politice de genul celor prezentate, în cultura democratică românească instituţia demisiei este extrem de rară, aproape inexistentă. La ei reprezintă un act de responsabilitate, la noi, important este să rămâi pe funcţie. Aşadar, o atitudine care demonstrează responsabilitate faţă de viitorul ţărilor respective, chiar dacă în unele cazuri au fost necesare şi unele impulsuri externe pentru ca prim-miniştrii să fie obligaţi să facă pasul decisiv", susţine Stroe.

Deputatul Ionuţ Stroe crede că membrii PDL, dar şi ceilalţi din arcul guvernamental, se poziţionează cât mai strâns faţă de funcţiile pe care le deţin. "La noi se practică în continuare legarea de scaunul puterii cu cât mai multe <>, ba ne mai şi lăudăm că măsurile de relansare a economiei au fost atât de bune că au fost luate de model de alte ţări. Daca n-aş trăi în România, afirmaţiile lui Boc mi-ar provoca hohote de râs. Actuala putere este perfect conştientă de pierderea iremediabilă a suportului public. Numai că guvernanţii noştri vor să fie în continuare <> pentru alţii şi caută tot felul de metode de amânare a unui verdict la urne. În Uniunea Europeană se apelează şi la soluţii politice, organizându-se alegeri anticipate, la noi se amână organizarea lor la termen. Mai mult, pentru a se perpetua la putere, schimbă şi legislaţia electorală, astfel încât să-şi asigure o prezenţă importantă şi în viitorul Parlament, chiar dacă numărul voturilor pe care le va obţine este clar că va fi substanţial mai mic decât cele obţinute de actuala opoziţie politică", a mai precizat deputatul PNL Ionuţ Stroe.

Sursa:http://lupamea.ro/articole.php?numar=2&rubrica=30&id=10357&title=Boc-exemplu-negativ-pentru-Zapatero-Papandreou-si-Berlusconi

21.11.2011 Transcrierea intervenţiei preşedintelui PNL, Crin Antonescu, în cadrul conferinţei de presă de la finalul şedinţei USL

21/11/2011

Transcrierea intervenţiei preşedintelui PNL, Crin Antonescu, în cadrul conferinţei de presă de la finalul şedinţei USL

„Bună ziua!

Nu este aşa că cel mai mult vă interesează suspendarea? Să vorbim despre suspendare. Uniunea Social Liberală, conducerea Uniunii Social Liberale a luat decizia de a declanşa demersurile pentru acţiunea de suspendare a preşedintelui în funcţie al României, Traian Băsescu. Asta înseamnă câţiva paşi în legătură cu care dorim să vă informăm. În primul rând, astăzi, după desemnarea de către birourile politice, organismele de conducere ale fiecăreia dintre partide a unor reprezentanţi se va constitui comisia politică ce are drept scop redactarea cererii de suspendare. Un al doilea pas este în momentul în care vom avea, probabil într-o săptămână termen estimativ, acest raport pe acest document finalizat, va fi o discuţie în grupurile noastre parlamentare reunite şi dacă grupurile parlamentare vor asuma această propunere, atunci ea va fi iniţiată pe traseul parlamentar prevăzut de Constituţie. În acelaşi timp intenţionăm să iniţiem o largă dezbatere publică în legătură cu acest act politic şi probabil că în cursul acestei dezbateri publice, funcţie de calendarul care va fi stabilit, de ce nu, depinde numai de noi, vom căuta să constituim în jurul acestui demers un larg curent public.

Trebuie spus foarte clar şi o mai spunem o dată, demersul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu nu este un moft, o invenţie de agendă, nu este nimic din ceea ce am văzut în zilele din urmă că au socotit foarte mulţi analişti şi comentatori a fi. Este, înţeleg bine, o lume în care politicienii au obişnuit pe toţi şi pe cetăţeni şi pe comentatori şi pe proprii lor colegi, cu demersuri care să însemne altceva decât ceea ce spun ele propriu-zis. Nu, convingerea noastră foarte fermă după toate cele petrecute din 6 decembrie 2009 şi până astăzi, este că în România s-a petrecut în afara Constituţiei un proces de gravă erodare a statului de drept, de substituire a instituţiilor acestui stat de drept prevăzute de Constituţie şi că practic, voinţa şi acţiunea politică s-au concentrat în mod neconstituţional în mâna unui singur om. Asta înseamnă un om care dictează guvernului, asta înseamnă un om care a construit imoral şi ilicit majorităţi parlamentare false şi le dictează, asta înseamnă un om care aşa cum ne arată ultimele sale declaraţii, nu mai acceptă nici măcar în aparenţă, să respecte independenţa puterii judecătoreşti. În momentul când cineva se substituie puterii executive, puterii legislative, puterii judecătoreşti mai nou, avem de a face cu un derapaj foarte grav şi este limpede că acest demers al nostru este destinat nu doar să restabilească starea de lucruri constituţională şi statul de drept autentic, ci foarte simplu spus, încercăm să scutim de încă un an de suferinţă cea mai mare parte a populaţiei României. Încercăm să evităm încă un an de degradare a principalelor instituţii publice din România, încercăm să evităm încă un an de gravă dizolvare practic, a statului de drept.

Discuţiile despre câte şanse, câte voturi are un asemenea demers, au rolul lor şi au rost lor, numai că în politică, din punctul nostru de vedere şi suntem dispuşi să ne asumăm această responsabilitate clar, transparent, la lumina zilei, nu poţi să acţionezi, nu poţi să spui şi nu poţi să faci numai ceea ce este garantat imediat într-o anumită conjunctură de un număr de voturi.

Speranţa noastră, convingerea noastră este că, făcând acest demers, suntem în asentimentul şi avem susţinerea unei majorităţi a cetăţenilor României, şi această majoritate ne interesează mai mult şi ne obligă, ne interesează mai mult decât majoritatea conjuncturală dintr-un moment sau altul din Parlamentul României. Sigur că toate lucrurile vor urma calea constituţională, sigur că la capătul acestui demers vom avea mai întâi un vot în Parlament şi este evident că vom respecta rezultatul acestui vot. Dar, repet, nu putem să subsumăm toate demersurile, toate iniţiativele, toate actele politice unei majorităţi de moment care mai este pe deasupra, aşa cum ştiţi în cazul nostru, un artificială, în raport cu voinţa exprimată de electorat la ultimele alegeri parlamentare, adică cele din anul 2008.

Mă opresc aici cu acest subiect, multe nici nu mai sunt de adăugat. Evident,  este un proces care se declanşează şi în legătură cu care o să fim cât se poate de comunicativi, pentru că spuneam înainte, este un demers pe care îl vrem nu doar o luptă politică într-o rezervaţie politică, ci o confruntare la nivelul şi în sprijinul întregii societăţi. Îi rog pe colegii mei să continue cu alte lucruri care ţin de agenda politică a acestei săptămâni, domnul preşedinte Victor Ponta.

Jurnalist: Care sunt principalele motive pe care se bazează această inițiativă a dumneavoastră, de suspendare a șefului Statului, concret?

Crin Antonescu: Am prezentat concret, dar în general în puținele cuvinte pe care le-am spus în deschiderea acestei frumoase întâlniri și articulat, din punct de vedere politic și din punct de vedere juridic le vom prezenta și le vom așeza în acest raport, în acest document de inițiere care va fi făcut de bună seamă public.

Jurnalist: Când estimați că va fi în Parlament votul pentru suspendare?

Crin Antonescu: Din punctul nostru de vedere cât mai curând, numai că eu nu pot face nici o estimare pentru că este un calendar care nu stă în puterea noastră.

 Jurnalist: În sesiunea asta?

Crin Antonescu: Noi sperăm că da dar, din momentul în care, conform procedurilor pentru un asemenea demers, din momentul în care noi facem documentul pe care îl înaintăm Birourilor Permanente este o chestiune de calendar, Birourile Permanente, avizul Curții Constituționale și după aceea stabilirea deciziei.

Jurnalist: Nu aveţi 235 de voturi necesare. Cum veţi negocia?

Crin Antonescu: Dacă îmi permiteți este vorba de un apel concret pe care îl vom face, ceea ce vă spunea domnul președinte Ponta adineauri și vă rog să nu confundați un asemenea apel, o asemenea încercare de responsabilizare cu negocierea, pentru că noi când vorbim de negociere, înțelegem prin dă-mi ceva, sa-ți dau ceva, da, e de la „negoția" din vechea noastră limbă latină.  Nu e nici un negoț aici, este vorba doar de o încercare de a responsabiliza parlamentarii,  iar în legătură cu numărul de voturi pe care îl avem sau nu-l avem, sigur că există majoritate și există minoritate sau opoziție. Numai că de fiecare dată, această majoritate se verifică sau nu, pe diferite proiecte de lege, pe diferite voturi care au loc în Parlament pentru că altfel, vreme de patru ani n-am mai supune niciodată nimic la vot, s-ar adjudeca tot ceea ce partidul sau partidele declarate oficial având majoritate propun sau susțin.

Jurnalist: Cum apreciaţi ideea domnului Severin să participe la o conferinţă pe tema corupţiei?

Crin Antonescu: Nu vreau să răspund eu la această întrebare dar, se întâmplă într-o ţară în care campionul luptei anti-corupţie este un om care a avut un dosar dat deoparte la Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, este un om care a fost inculpat într-un dosar mare, cu prejudicii uriaşe, dosarul Flota şi care a fost dat deoparte sau spălat, de un om care şi-a luat o casă ilegal, zicem cu toţii, dânsul spune doar imoral, dar şi-a luat-o şi e bine merci, într-o ţară ca asta conferenţiază şi domnul Severin pe problemele corupţiei, şi vorba unei colege de-a dumneavoastră: Păcat că unii PDL-işti sunt arestaţi şi că nu pot participa şi dânşii la simpozion. 

Jurnalist: Domnilor preşedinţi au fost colegi şi în PSD şi în PNL care au privit cu oarecare rezervă procedura de suspendare a preşedintelui. I-aţi convins, le-aţi ascultat părerea?

Crin Antonescu: Noi avem în primul rând o lungă tradiţie, PSD-ul poate nu aşa de lungă dar foarte intensă în ultima vreme, democratică. Ca atare, părerile sunt diverse, ele se exprimă, e chiar o cultură la noi, discutăm aceste lucruri şi decidem. În plus, eu nu cred sau cel puţin nu am văzut eu, poate că nu m-am ostenit suficient peste week-end să citesc presa sau să văd toate emisiunile, dar cred că au fost nişte chestiuni care ţineau de nuanţă şi până la urmă, atenţie, dumneavoastră cea mai mare parte aţi discutat în zilele din urmă ca despre o hotărâre luată, ori noi am luat-o abia astăzi. Dumneavoastră aţi discutat, noi am anunţat foarte clar că am solicitat avizul strict pe probleme juridice, ca să vedem dacă luăm decizia politică de a  declanşa această acţiune, nu o luasem, am şi precizat chestiunea asta, aşadar cât o acţiune nu era luată, sigur că fiecare avea libertatea să discute mai ales despre nuanţe, având şi nişte oameni foarte capabili noi."  

Sursa:http://www.pnl.ro/Public/art/6058/Transcrierea-interven-iei-pre-edintelui-PNL-Crin-Antonescu-n-cadrul-conferin-ei-de-pres-de-la-finalu.html

Ministrul Oprea, proslăvit ca în „Scînteia“

Articol preluat din ADEVĂRUL
20 noiembrie 2011, 21:50 |  Autor: Mihai Mincan

Săptămânalul „Observatorul militar“, editat pe bani publici, de către MApN, pare o copie a cotidianului de propagandă al fostului PCR.

Gabriel Oprea este un ministru extrem de ocupat. Atunci când nu participă la şedinţele de Guvern, pune la cale treburile în Ministerul Apărării Naţionale sau se află în vreo vizită de lucru în străinătate, Gabriel Oprea citeşte, scrie sau trimite discursuri de felicitare. Puţine sunt evenimentele ce au loc în Armata Română care să nu se bucure de aprecierea transmisă oficial de către ministrul Oprea.

Şi tocmai pentru că este o persoană atât de ocupată, iar discursurile oficiale, din fiecare săptămână, ar putea fi reunite lejer într-o carte lunară cu dimensiuni aproximative de la 500 de pagini în sus, ministrul Apărării a ales să-şi distribuie mesajele pline de învăţăminte chiar prin revista oficială a ministerului pe care-l conduce: „Observatorul militar".

„Publicaţie săptămânală a Ministerului Apărării Naţionale, cu o tradiţie de 152 de ani", cum le place celor de la MapN să-şi prezinte revista, „Observatorul militar" a transmis din mijlocul armatei în cele două Războaie Mondiale. A supravieţuit cum a putut în perioada comunistă. A redevenit al Armatei după revoluţia din decembrie 1989, recâştigându-şi, cel puţin teoretic, statutul de buletin informativ al Ministerului Apărării Naţionale.

De câteva luni însă, revista editată, tipărită şi distribuită din bugetul de stat pare o adevărată platformă electorală, construită pentru a imortaliza prin verb cuvintele ministrului Gabriel Oprea. De la Poliţia Aeriană şi până la succesul mondial al echipei feminine de spadă, prin scrisori patetice ale pensionarilor care-i mulţumesc cu lacrimi în ochi pentru creşterea pensiilor, zbătându-se printre zeci de fotografii-portret, figura lui Gabriel Oprea tronează din centrul paginilor. Toată această odă săptămânală scoate din bugetul MApN aproximativ 95.000 de euro anual. O sumă modică pentru o campanie electorală care se distribuie, potrivit datelor furnizate, în 13.000 de exemplare pe ediţie.

Scrisoarea şi primele mesaje

În septembrie 2011, militarii în rezervă, cu pensii sub 3.000 de lei, primeau o scrisoare semnată de ministrul Apărării, Gabriel Oprea. „Am onoarea de a vă transmite, în numele marii familii a Armatei Române, şi în numele întregii societăţi, vestea bună pe care aţi aşteptat-o. În urma procesului de revizuire, pensia dumneavoastră a fost majorată şi va intra efectiv în plată începând cu 1 ianuarie 2012", debuta epistola.

Iar de aici şi până la final, scrisoarea devenea o colecţie de calităţi supraomeneşti, toate aparţinând, evident, chiar semnatarului. „Eu ştiu să-mi onorez datoria faţă de camarazi", „Sunt militar, aşa cum a fost şi tatăl meu", „Am fost primul care a atras atenţia asupra nedreptăţii modului în care au fost calculate iniţial pensiile", şi „Cu toate riscurile şi costurile politice, mi-am asumat efortul de a schimba proiectul şi de a-i apăra pe militari". Iată doar câteva dintre elementele ce construiau portretul modest al actualului ministru al Apărării.

Numărul 35 al „Observatorului militar", din 7-13 septembrie 2011, aniversa, cel puţin declarativ, pe prima pagină, 180 de ani de existenţă a Spitalului Universitar de Urgenţă Militar. Următoarea pagină duduia însă de „Mesaje sosite pe adresa ministrului Apărării Naţionale din partea militarilor pensionari". Extrem de patetice, acestea sunt reproduse integral în revistă, într-o suită construită parcă să smulgă lacrimile şi să construiască devotamentul pe viaţă.

 „Fără să vreau să vă flatez, trebuie să recunosc că sunteţi singurul ministru al Apărării care A VRUT Şi A PUTUT să facă ceva pentru cei care au slujit şi slujesc ţara sub arme", scrie un cititor. „Pensionarilor din Feteşti, în proporţie de peste 95 %, le-a crescut pensia în urma revizuirii şi beneficiază de această repunere în drepturi. Aceşti pensionari vă sunt alături, Domnule Ministru, şi vă susţinem în toate proiectele şi ideile constructive pe care le întreprindeţi", era citat un alt recunoscător.

Portrete în tuşe groase

Următoarele trei numere ale „Observatorului militar", 36 şi 37 şi 38, pot fi citite, prin prisma mesajelor publicate, ca o colecţie de tipologii. „Mesajele de la cititori" sunt publicate pe pagina 2, în oglindă cu spaţiul rezervat oficial ministrului Gabriel Oprea, rezervat „mesajelor oficiale". Astfel, primul lucru pe care un cititor îl vede când deschide ziarul sunt două pagini în care se găsesc trei sau patru fotografii cu Gabriel Oprea, încă vreo trei discursuri sau mesaje oficiale, plus scrisorile cititorilor care-i mulţumesc patetic.  Din scrisorile pensionarilor către actualul ministru al Apărării se desprind succint câteva portrete.

EMOTIVUL: „Stimate domnule ministru al apărării naţionale, să nu vă supăraţi, scrisoarea dumneavoastră m-a determinat să afirm cu curaj că dumneavoastră meritaţi pe deplin să fiţi exemplul demn de urmat de toţi conducătorii din ţară".

LIDERUL: „Am onoarea să vă salut cu deosebit respect, domnule ministru, şi să-mi exprim marea mea recunoştinţă, cât şi a celor 700 de pensionari militari ce compun filiala Vâlcea, care în adunările noastre generale vă aduc mulţumiri".

PATETICUL 1: „Când am primit scrisoarea dumneavoastră, îmi plângeam soţia decedată pe data de 27.08.2011. Cu toată durerea şi întristarea din sufletul meu, am fost surprins şi impresionat de cuvintele din această scrisoare".

PATETICUL 2: „Această scrisoare m-a bucurat mai mult decât o decoraţie şi, ca atare, o voi pune în ramă şi o să o păstrez la loc de cinste lângă fotografia măicuţei mele pe care am venerat-o".

RECUNOSCĂTORUL: „A fost o prea mare onoare pentru mine. Domnule Ministru, mi-aţi scris mie, aş putea spune unui muritor de rând.

"Stimate domnule ministru, dumneavoastră meritaţi pe deplin să fiţi exemplul demn de urmat de toţi conducătorii din ţară.''
„Observatorul militar" extras dintr-o scrisoare 

Cifrele şi lecţia de moralitate jurnalistică

Potrivit datelor furnizate de către Ministerul Apărării Naţionale, „«Observatorul militar» se tipăreşte în 13.000 de exemplare pe ediţie, a câte 24 de pagini tip A3, full-color. Circa 95 la sută din tiraj se distribuie gratuit în unităţile militare. Restul tirajului reprezintă abonamente ale cititorilor şi exemplare distribuite gratuit, cu titlu de „semnal", unor instituţii centrale şi locale, precum şi la evenimente la care Trustul de Presă al MApN este partener media şi organizează stand de prezentare".

Tipărit de fiica lui Ştefan Guşă

Potrivit aceleiaşi surse, costul total de tipărire şi distribuţie al unui număr, pe o săptămână, este de 6.145,10 lei. De tipărirea şi înfolierea săptămânalului se ocupă tipografia Fed Print, printr-un contract în valoare de 159.250 de lei, atribuit anul acesta, în luna aprilie. Principalul acţionar al tipografiei Fed Print este Veronica Guşă Drăgan, văduva miliardarului Iosif Constantin Drăgan, şi unica fiică a generalului Ştefan Guşă, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei şi personaj-cheie în evenimentele din decembrie 1989.

Bugetul anual pentru tipărirea, înfolierea şi distribuirea „Observatorului militar" este de aproximativ 350.000 lei. La acestea se adaugă şi fondul salarial al angajaţilor. Redactoru-şef al publicaţiei, locotenent-colonelul Florin Şperlea, a avut, anul trecut, potrivit propriei declaraţii de avere, venituri de 40.550 de lei.

Mostre din adevăratele ode dedicate  săptămânal ministrului Oprea

Codul deontologic paralel

În ciuda insistenţelor, redactorul-şef Florin Şperlea nu a acceptat o discuţie despre conţinutul „Observatorului militar", motivând prin lipsa de timp. Concepţia şi aşteptările sale referitoare la cum ar trebui să fucţioneze presa modernă pot fi găsite însă pe blogul personal al angajatului MapN. Acestea par însă la ani lumină faţă de conţinutul editorial, de săptămână cu săptămână, al publicaţiei pe care o conduce.

Într-o cugetare diu iulie 2009, denumită „Presa românească, astăzi", Florin Şperlea scria: „Cei 150 de ani de presă militară în România, care se împlinesc, la 23 iulie - moment care marchează apariţia, în 1859, a primului număr al „Observatorului militar" -, ar trebui să fie, în oglindă, însăşi evoluţia constantă a presei, la noi, în general. Despre evoluţie, fireşte, se poate vorbi: programe computerizate de editare, mijloace de tipar moderne şi hârtie de o calitate superioară, pagini web proprii - indispensabile astăzi. Dar toate acestea ţin mai degrabă de aspectele „tehnice" şi mai puţin de calitatea jurnalismului, de care am toate motivele să mă îndoiesc.

O să mă refer mai degrabă la limbajul folosit din ce în ce mai des în relatările din presa scrisă în special, semn că nu e vorba doar de o contaminare nefericită, ci mai ales de o şcoală perversă a „audienţei cu orice preţ", pe seama sacrificării conceptului de ştire sau relatare. (...) Îndrăznesc să spun că, în acest peisaj nefericit, în care limba română este siluită cu bună ştiinţă şi reconfigurată în înţelesuri de messenger, presa militară şi jurnaliştii militari şi-au păstrat, spre onoarea lor, decenţa de a scrie corect şi civilizat despre un eveniment sau de a relata o poveste de viaţă. (...) Să nu-mi săriţi la beregată, fiindcă mă voi vedea nevoit să dau cu subsemnatul!".

„Am scris ceva, dar nu mai ştiu ce..."

În 12 octombrie, pagina a doua din numărul 40 al „Observatorul militar" se deschidea abrupt. „Nu plec de la Ministerul Apărării Naţionale", titra publicaţia, lângă o poză cu Gabriel Oprea explicându‑le ceva unor militari ce-i sorbeau cuvintele ca braga. „Sunt general în rezervă al Armatei României, sunt membru al acestei mari familii în care am crescut şi m-am format profesional şi, în acest context, responsabilitatea care mi-a fost încredinţată reprezintă o onoare ce nu poate fi pusă între paranteze de niciun fel de calcul politic", era citat actualul ministru.

Imediat sub, cealaltă jumătate de pagină era umplută cu, supriză!, următorul text: „Pensionarii militari continuă să trimită scrisori de mulţumire pe adresa ministrului apărării naţionale". Iar, de aici începea o nouă serie de urări de bine. Majoritatea celor citaţi în scrisorile de la cititori sunt persoane în vârstă, rezervişti. Un domn din Galaţi, al cărui nume apărea în ziar, a recunoscut că i-a scris ministrului Gabriel Oprea, însă nu-şi mai amintea niciun cuvânt din cele apărute în ziar.

„De scris am scris eu ceva, nu zic nu. Sincer să fiu, nu mai ştiu exact ce. Marea mea problemă e următoarea: l-am rugat pe domnul ministru să-mi publice şi mie o lucrare, una mare, o lucrare fluviu, despre Armata Română. N-am primit niciun răspuns. Să-i mai scriu o dată?".

Lecţie de scriitură

Începând cu numărul 41, 19-25 octombrie 2011, stocul de laude din scrisori era epuizat. În locul acestora a fost introdusă o nouă abordare jurnalistică. Practic, în fiecare număr, primele patru pagini, uneori chiar şi a cincea, conţineau texte în care se găseau, citate apăsat, fragmente din discursurile lui Gabriel Oprea.

Astfel, aria de expertiză a lui Gabriel Oprea avea să fie extinsă prin texte precum „Bazin de polo în Complexul Sportiv Steaua", „Misiune umanitară pentru Turcia", „România îşi reafirmă sprijinul în lupta împotriva terorismului", 1 noiembrie - Ziua Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul", sau „Fete de aur" (despre naţionala feminină de scrimă). Toate aceste texte par construite pe un anumit tipar: introducere scurtă bucată dintr‑un discurs al lui Gabriel Oprea - intermezzo - final extins, cu restul declaraţiei actualului ministru al Apărării.

6.145,10 lei este costul total de tipărire şi distribuţie al unui număr din „Observatorul militar".

Taxiul lui Oprea: elicopterul MApN'

Când nu este proslăvit în paginile publicaţiei editate de către MApN, ministrul Gabriel Oprea intră în atenţia presei centrale. Ce-i drept, cu ceva mai puţin succes. Ultima păţanie de acest tip a avut loc chiar sâmbăta trecută, când, potrivit unui material realizat de postul Antena 3, Oprea s-ar fi folosit de un elicopter al instituţiei pe care o conduce pentru a ajunge la Deva, unde a avut loc o reuniune a partidului său, UNPR.

Potrivit imaginilor furnizate de postul citat, Oprea a sosit vineri seara la Deva cu un elicopter al MApN. Aparatul de zbor a aterizat în interiorul UM nr. 1719 din Deva, rămând acolo până la plecarea din localitate a ministrului, ce a avut loc sâmbătă. Între timp, prezent la întânirea UNPR, Gabriel Oprea declara că, plecând din PSD, a trădat interesele partidului, dar nu a trădat interesul României şi că partidul va câştiga alegerile din 2012.

Momentul aterizării lui Oprea la Deva  captura foto antena 3

Explicaţii: „Oprea este şi om politic"

Potrivit purtătorului de cuvânt al MApN, Tiberiu Frăţilă, ministrul Oprea ar fi folosit elicopterul pentru realizarea unor vizite de lucru, iar includerea unei unităţi militare din Deva şi organizarea, în acelaşi oraş, a unei întâlniri a UNPR ar fi o simplă coincidenţă. „Ministrul Apărării Naţionale are dreptul prin lege să folosească mijloace de transport ale MApN în interes de serviciu. În afară de ministrul Apărării, domnul Gabriel Oprea este şi parlamentar şi om politic.

A fost la Sebeş, Alba, Sibiu, Galaţi şi Deva în vizite de lucru. S-a întâlnit cu comandanţi, s-a întâlnit cu unităţi de infanterie. Săptămânal merge la unităţi de pe cuprinsul ţării. În acea unitate nu se desfăşura nicio reuniune de partid", a declarat Frăţilă. Pe site-ul MapN a fost anunţată vizita de lucru de la Galaţi, din 18 noiembrie, prilejuită de „plecarea în teatrul de operaţii Afganistan a Elementului de Comandă şi Control Zabul şi a Batalionului 300 Infanterie Mecanizată „Sf. Andrei", însă nu apare niciun cuvânt despre o posibilă destinaţie Deva.

Vizite cu probleme

Nu este prima dată când Gabriel Oprea foloseşte flota aeriană a Armatei Române pentru a se deplasa în în interesul partidului său. Pe 9 octombrie 2010, Oprea s-a deplasat la Satu Mare la conferinţa de alegeri a filialei judeţene a UNPR, alături de deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu, cu un avion aparţinând Armatei.

La acel moment, MApN preciza, printr-un comunicat de presă, că „Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a efectuat o vizită de lucru planificată la Batalionul 52 Geniu «Tisa» din Satu Mare, unde s-a întâlnit cu comandanţii unităţilor militare din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu personalul batalionului de geniu, precum şi cu reprezentanţi ai militarilor din categoriile de forţe care îşi desfăşoară activitatea în aceste garnizoane". Conform presei locale însă, vizita la Batalionul 52 ar fi avut loc cu o zi înaintea celei anunţată oficial, iar în intervalul specificat în comunicatul MApN Gabriel Oprea ar fi participat doar la acţiunile UNPR.