luni, 19 decembrie 2011

DCNews:Ilie Năstase: România va merge bine când UDMR-ul n-o să mai fie la putere

Fostul mare sportiv, Ilie Năstase, a luat o poziție foarte dură față de  gestul hocheiştilor de etnie maghiară de a intona imnul Ungariei. Năstase a declarat că este şocat de faptul că un astfel de gest n-a fost pedepsit. "Ştiţi când va merge bine România? Când UDMR-ul n-o să mai fie la putere!", a spus Năstase.
Ilie Năstase a rămas siderat în momentul în care a aflat de incidentul de vineri seară de la Miercurea Ciuc.  „Dacă eram colegul lor, în acel moment eu ieşeam de pe gheaţă. Dacă vor să cânte imnul Ungariei, s-o facă la ei acolo, dar nu în tricoul echipei naţionale a României", a declarat pentru adevarul.ro mare sportiv.
Fostul tenismen este uluit şi de faptul că un astfel de gest n-a fost pedepsit.
„Măcar opinia publică trebuie să ia atitudine, dacă cei din staff-ul federaţiei sau a Comitetului Olimpic Român nu fac nimic. Dar, aşa sunt oamenii de pe la noi, nepăsători, insensibili".
Ilie Năstase spune că întreaga atitudine sfidătoare a ungurilor este din cauza oamenilor politici.
„O să ajungem ca ăştia să-şi pună steagul Ungariei pe Arcul de Triumf, iar noi să nu facem nimic. Pentru că aşa sunt oamenii de pe la noi, insensibili. N-am mai văzut nicăieri prin lume ca o minoritate, precum cea a ungurilor, să aibă atâtea drepturi cum au la noi. Eu am mai zis, dar pe mine nu mă ascultă nimeni, de ce noi, românii, n-avem aceleaşi drepturi la Budapesta? Ştiţi când va merge bine România? Când UDMR-ul n-o să mai fie la putere!", a mai spus Ilie Năstase.
„Am auzit, recent, că unul şi-a pus la casă steagul Ungariei, altul şi-a pus la căruţă numere maghiare. Mie, dacă nu-mi mai place în România, plec şi gata. Oricum, să stea liniştiţi ungurii. Niciodată n-o să-i lase românii să-şi câştige autonomia să facă ce mai vor ei“, a concluzionat Năstase.
O atitudine demnă, venită din partea unui mare sportiv şi general al României, nu?
Dar să vedem şi poziţia unui oficial al guvernului României, încă preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, un "ţanţoş" Barna:
Hocheiştii din naţionala României au tăcut la intonarea imnului de stat, dar l-au cântat pe cel al Ungariei, vineri, la un meci din "Euro Ice-hockey Challenge" de la Miercurea-Ciuc, preşedintele FRHG, Tanczos Barna, declarând că problema, semnalată de presă, "este una falsă şi lipsită de orice legătură cu realitatea".


Hocheiştii echipei României au intonat doar imnul Ungariei. Barna spune că problema e falsă (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto
)

Conform presei, vineri, la partida România - Ungaria din cadrul turneului "Euro Ice-hockey Challenge", desfăşurată pe patinoarul Vakar Lajos din Miercurea- Ciuc, jucătorii naţionalei României, majoritatea de etnie maghiară, au tăcut la intonarea imnului de stat, dar au cântat imnul Ungariei înainte de începerea meciului.
La finalul partidei, când s-a intonat din nou "Deşteaptă-te Române", jucătorii au păstrat aceeaşi tăcere ca la început, dar au cântat, public, imnul Secuiesc.
"Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă consideră nefondate şi nemeritate atacurile mediatice la adresa jucătorilor din lotul naţional de seniori", a spus duminică Tanczos Barna, precizând că echipa naţională a jucat în perioada 14-17 decembrie trei partide în cadrul Hockey Challenge Cup, câştigând, vineri, împotriva Ungariei cu scorul istoric de 4-1.
"Considerăm că problema imnului naţional de la meciul cu Ungaria este una falsă şi lipsită de orice legătură cu realitatea. La meciul din data de 16 decembrie, înainte de începerea partidei, s-au intonat imnurile României şi Ungariei. Naţionala noastră a câştigat partida, cu scorul de 4-1, drept urmare în timp ce se ridica drapelul României, s-a intonat din nou Deşteaptă-te române. Considerăm că acuzele aduse jucătorilor sunt absolut nefondate şi nemeritate. Cei 24 de sportivi au dat dovadă de dăruire totală şi voinţă extraordinară de a câştiga, iar publicul i-a susţinut din primul şi până în ultimul minut", a mai spus Tanczos.
În opinia preşedintelui FRHG, clasarea naţionalei României pe locul trei într-o companie atât de selectă este o realizare uriaşă care nu ar fi fost posibilă fără dăruirea totală a jucătorilor şi profesionalismul stafului tehnic. "La fel ca la mondialele de U20, unde România a câştigat medalia de aur şi a promovat, jucătorii echipei naţionale au ales să reprezinte România, au făcut-o cu cinste, au fost apreciaţi şi respectaţi de echipele adverse şi au demonstrat încă odată că, indiferent de etnie, formează o echipă unită pentru un singur scop - ridicarea hocheiului românesc la un nivel cât mai înalt", a conchis Tanczos Barna. 

duminică, 18 decembrie 2011

Libertatea:Tricolorii au tăcut la imnul nostru, dar l-au cântat pe cel al Ungariei!

Si ni se tot spune de udemeristii din guvern că nu trebuie să iei atitudine (asa dadea indicatii in interventiile la posturile de televiziune Tanczos Barna, care este si  presedintele Federatiei Romane de Hochei pe Gheata, in cazul agresarii lui Cosmin Marinescu):



La 15 zile de la incidentul teribil, căruia i-a căzut victimă Cosmin Marinescu, puştiul de 15 ani care a fost agresat şi umilit de colegii săi unguri de la lotul naţional de hochei, chiar de Ziua Naţională a României, vineri s-a mai scris o pagină neagră în istoria sportului nostru. La meciul naţionalelor României şi Ungariei, desfăşurat la Miercurea-Ciuc, jucătorii României au preferat să tacă la imnul nostru de stat, dar au cântat imnul maghiarilor!


1.551 de spectatori, conform raportului oficial de joc, au asistat vineri seară, cu începere de la 18.30, la confruntarea România - Ungaria, din cadrul turneului “Euro Ice-hockey Challenge”, desfăşurat la Miercurea- Ciuc, pe patinoarul Vakar Lajos, chiar în locul în care Cosmin Marinescu a fost pedepsit de colegii săi pentru “vina” de a fi român. Primul meci România - Ungaria desfăşurat în ultimii 30 de ani la noi acasă s-a dovedit un spectacol sportiv de o calitate remarcabilă, tricolorii conduşi de pe margine de canadianul Thomas Skinner reuşind să se impună, surprinzător, cu 4-1 (0-0, 2-0, 2-1). Cu 24 de etnici maghiari în lotul României, dintr-un total de 26, plus portarul Adrian Catrinoi şi ucraineanul naturalizat Pisarenko, România nu a fost fluierată aproape deloc la imn, la începutul jocului, lucru demn de remarcat, în sensul bun al cuvântului.

Peter Levente a dat tonul la imn

Din păcate, dacă în momentul în care se intona “Deşteaptă-te, române!”, tot lotul României prezent pe gheaţă a ascultat în tăcere, când a venit rândul imnului maghiar, câţiva dintre jucătorii naţionalei noastre au cântat mai cu foc chiar decât oaspeţii serii!
Printre cei mai vocali s-au dovedit Peter Levente şi Zsombor Antal, ca şi câţiva dintre oficialii de etnie maghiară ai Federaţiei Române de Hochei, cărora nu li s-a părut nimic ciudat atunci când jucătorii naţionalei României au preferat să tacă la imnul nostru, dar să urle din toţi bojocii la imnul Ungariei. Mai mult, după intonarea ambelor imnuri de stat, membrii celor două echipe, ca de altfel şi întreaga sală, au cântat într-un singur glas imnul Ţinutului Secuiesc, deşi era vorba de o întâlnire oficială, nu de o şuşă amicală, în care fiecare participant poate veni cu muzica lui de acasă. La fel de scandalos, imnul Ţinutului Secuiesc a fost cântat şi la finalul partidei, cu participarea conducerii federale de sorginte maghiară, dar şi cu susţinerea înflăcărată a tuturor hocheiştilor români, care au demonstrat că pentru ei tricoul naţionalei noastre nu înseamnă absolut nimic.
Sursa: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Tricolorii-tacut-imnul-nostru-dar-cantat-Ungariei-370343.html 

vineri, 16 decembrie 2011

Antena 3:UMILITĂ! Pensie de un leu, pentru o femeie din Mehedinţi. Venitul îi interzice să beneficieze de ajutor social

În timp ce guvernul şi-a propus şi majoritatea (nehalită) din Parlament i-a aprobat prin bugetul de stat fonduri de protocol imense, o bătrână are pensie de urmaş de doar 1 LEU! Iar sulfamida de la ministerul muncii ne spune că nu ştie nimic de această problemă şi că va verifica! Să zicem că într-adevăr nu ştie nimic cucoana asta ministreasă, dar ăia de sub ea, care au dosarele de pensie şi care emit cupoanele de pensie, nici ăia n-au ştiut că bătrâna respectivă trebuia să primească indemnizaţia socială (fosta pensie minimă) de 350 RON? Periodic se fac statistici cu cuantumurile pensiilor, care apoi se analizează la minister, în vederea stabilirii politicilor în domeniu. Cum se face că nimeni n-a văzut acest caz? Că cealaltă variantă ar fi că datele prezentate în şedinţe nu sunt reale?!
Antena 3:
O femeie din Mehedinţi, în vârstă de 75 de ani, are o pensie de urmaş de numai un leu. Acesta este singurul venit al bătrânei. Pentru a putea să supravieţuiească, Maria Tomescu este ajutată de nepotul ei.
"Am întrebat-o întâmplător ce pensie are şi mi-a spus că un leu. Aşa am aflat, ea nu voia să se vaite la mine. Eu sunt un român convins, dar niciodată nu credeam că se poate întâmpla aşa ceva în România", a spus nepotul femeii, Jean Duncescu, la Antena 3.
În afara pensiei de urmaş, de un leu, bătrâna nu mai are nici un fel de venit. Nepotul său spune că soţul femeii a decedat în urmă cu circa 15 ani, iar băiatul a decedat. Mai are un nepot care vine pe la ea şi o sprijină financiar.
"În plus, pensia o încurcă, pentru că nu poate să beneficieze de ajutoare sociale, pe motiv că are pensie", a mai spus nepotul femeii.
Get Adobe Flash player

joi, 15 decembrie 2011

Acțiune TNL CRAIOVA









ORGANIZAȚIA TNL CRAIOVA                                                                  





Comunicat de presă
„Un Crăciun pentru fiecare copil!”

     Vineri, 16 Decembrie 2011, începând cu ora 13:10, Tineretul Naţional Liberal din Craiova va desfăşura în zona Brestei acţiunea „Un Crăciun pentru fiecare copil!”. Punctul de întâlnire va fi la intersecţia Străzii Brestei cu Strada Râului.
     Este al doilea an în care această acţiune are loc în preajma sărbătorilor de iarnă, scopul ei fiind acela de a aduce o mică bucurie copiilor ce provin din famili ce întâmpină dificultăţi financiare, din cartierul Brestei al Craiovei.
     Date de contact: Vlad Mihai Ionescu- 0765.735.671
                                Vasile Alexandra- 0741.080.629


PREȘEDINTE TNL CRAIOVA
Vlad Mihai IONESCU

miercuri, 14 decembrie 2011

Cine negociaza legal in numele Romaniei?

Se mai indoieste cineva ca Basescu e dictator? "Presedintele reprezinta Romania conform art 80 din Constitutiei si nu are nevoie de mandat din partea nimanui" a spus respectivul cu putin timp in urma! Ba desteptul dracului, tratatele internationale se negociaza de guvern, dupa care tu le semnezi in numele Romaniei si apoi le supui spre ratificare Parlamentului, asa prevede Constitutia la art 91 alin (1). Asa ca n-aveai ce cauta tu sa negociezi la Bruxelles, dar cum Boc era ocupat sa vorbeasca la radio in acel timp, e de inteles ca a trebuit sa-i faci un serviciu, nu? Sa intelegem ca de ceva timp nu mai e valabila imaginea de mai jos si ca ar trebui sa schimbam rolurile personajelor?

marți, 13 decembrie 2011

Gândul:Pişcotul la stat, cu 44 la sută mai mare în 2012. Convenţia despre păsăretul din zonele umede creşte bugetul de protocol al Ministerul Mediului cu 5.000 la sută.

În timp ce pe cetăţeanul obişnuit - mai ales în cazul pensionarilor - bugetul pe 2012 îl va aduce în acest stadiu

iată ce le va aduce acelaşi buget pentru protocol unor instituţii ale statului român, conform analizei ziarului Gândul:

Instituţiile publice din România au la dispoziţie, în 2012, circa 6,69 de milioane de euro pentru cheltuieli de "protocol şi reprezentare", în creştere cu 44% comparativ cu 2011, potrivit calculelor gândul.
Cifrele reies din analiza proiectelor bugetelor pentru anul viitor ale celor 50 de ordonatori principali de credite din România, adică miniştrii, şefii celorlalte instituţii ale administraţiei publice centrale, precum şi conducătorii instituţiilor publice autonome.
Potrivit legislaţiei, la capitolul "protocol şi reprezentare" sunt cuprinse cheltuieli cu mese festive, cocteiluri, cafea, apă, sucuri şi alte trataţii, cadouri pentru delegaţii străine şi alte cheltuieli, printre care cazarea delegaţiilor străine, drapele, coroane, flori, traduceri şi tipărituri. Limitele maxime în care pot fi făcute aceste cheltuieli depind de funcţia ocupată, miniştrii putând cheltui, pentru mese festive, de exemplu, mai mult decât un secretar de stat.
Ministerul de Externe şi Ministerul Mediului, campioni la bugetele de protocol
Creşterea cu 44% a cheltuielilor cu protocolul în 2012 faţă de 2011 este explicată în special prin dublarea bugetului de "protocol şi reprezentare" de la Ministerul Afacerilor Externe, care ajunge în 2012 la 7.676.000 lei ( 1,76 milioane euro) şi prin creşterea cu 5.000% a cheltuielilor de protocol de la Ministerul Mediului, care sunt bugetate în 2012 la 5.954.000 lei (1,38 milioane euro).
Astfel că aproximativ jumătate din bugetul de protocol de anul viitor al instituţiilor publice, în sumă de 6,69 milioane euro, rezultă din bugetele MAE şi Ministerului Mediului, care au cele mai mari bugete de protocol în 2012, conform proiectelor bugetelor pe 2012.
Concret, în 2011 cei 50 de ordonatori principali de credite au avut un buget total de cheltuieli de protocol în valoare de 20.131 mii lei (4,63 milioane euro), iar pentru 2012 fondul total de protocol creşte cu 44%, la 29.072 mii lei (6,69 milioane euro).
Cum arată cheltuielile de protocol ale Administraţiei Prezidenţiale
Administraţia Prezidenţială are la dispoziţie în 2011 un buget de "protocol şi reprezentare" în valoare de un milion de lei ( 232.558 euro), din care în primele nouă luni au fost cheltuiţi 704.000 lei. În 2012 bugetul de protocol al Administraţiei Prezidenţiale va avea aceeaşi valoare - un milion de lei - ca şi în 2011, potrivit proiectului de buget pe 2012.
Vă prezentăm mai jos cum arată datele privind cheltuielile de protocol ale Administraţiei Prezidenţiale, pe primele nouă luni din acest an:
Sursa: Date primite de gândul de la Biroul de presă al Administraţiei Prezidenţiale
Pentru dineuri şi dejunuri oferite de preşedintele Traian Băsescu şefilor de stat/guvern au fost cheltuiţi, în primele nouă luni, 154.240 lei, la rubrica "cocteiluri", apare observaţia "nu a fost cazul", iar pentru "cafea, apă, sucuri şi alte trataţii" au fost cheltuiţi 277.709 lei. Pentru cadourile oferite delegaţiilor străine Administraţia Prezidenţială a cheltuit în primele nouă luni 35.903 lei, în timp ce pentru cazarea delegaţiilor străine şi pentru drapele, coroane, flori, traduceri şi tipărituri au fost alocaţi 236.638 lei.
Ziua Europei şi EXPO Coreea 2012 dublează bugetul de protocol al Ministerului de Externe

În primele şase luni din 2011, cheltuielile propriu-zise pentru "protocol şi reprezentare" la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), s-au ridicat la 1,37 milioane de lei, majoritatea reprezentând cheltuieli făcute de misiunile diplomatice şi "Centrala MAE", iar restul de către Institutul Cultural Român, potrivit datelor furnizate gândul de Direcţia Comunicare şi Diplomaţie Publică din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.
La întrebarea cum explică MAE dublarea în 2012 a cheltuielilor de la subtitlul "protocol şi reprezentare", până la 7.676.000 lei /potrivit proiectului de buget pe 2012/, de la 3.887.000 de lei în 2011, reprezentanţii MAE au explicat că "fondurile solicitate prin proiectul de buget pe anul 2012 la această categorie de cheltuieli au fost majorate în vederea acoperirii parţiale a cheltuielilor necesare pentru organizarea de evenimente precum Ziua Europei, EXPO Coreea 2012, sau Anul Culturii Române în Italia".
"Clasificaţia economică în forma extinsă, pe categoriile solicitate nu este obligatorie"
Pe de altă parte, gândul a solicitat MAE detalierea cheltuielilor de protocol făcute în 2011, pe categorii - mese festive, cocteiluri, potrivit legislaţiei etc - însă în răspunsul primit se precizează despre "clasificaţia economică în forma extinsă" că "nu este obligatorie".
"Menţionăm că, potrivit Ordinului 1954 din 2005 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, cheltuielile solicitate sunt incluse generic în art. 20.30.02 "Protocol şi reprezentare". Clasificaţia economică în forma extinsă, pe categoriile solicitate nu este obligatorie", se arată în răspunsul primit de la MAE, la solicitarea defalcării sumelor cheltuite pentru protocol.
"Majoritatea cheltuielilor de protocol şi reprezentare s-au înregistrat în a doua parte a anului (ex. Reuniunea Ambasadorilor, Ziua Naţională)", se mai arată în răspunsul trimis de MAE.
Conferinţa despre habitatul păsărilor acvatice majorează cu 5.000% bugetul de protocol al Mediului
Cea mai mare creştere a sumei alocate pentru protocol în 2012 faţă de 2011, de 5.000%, până la 1,38 milioane de euro, este cea alocată Ministerului Mediului. "Pentru anul 2012 din suma totală propusă (5.954.000 lei), suma de 5.830.000 lei reprezintă fonduri alocate pentru organizarea la Bucureşti a celei de-a 11-a reuniuni a Conferinţei Părţilor Contractante la Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971", se arată în răspunsul primit de gândul de la Ministerul Mediului. Evenimentul va reuni delegaţii din 160 de ţări semnatare ale Convenţiei şi se va desfăşura în luna iulie 2012, pe parcursul a două săptămâni.
Datele detaliate furnizate de Ministerul Mediului arată că, de exemplu, la cea de-a 8-a reuniune a comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor acordului dintre guvernul român şi guvernul republicii ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, eveniment organizat timp de 2 zile în luna februarie, ministerul a cheltuit 2.489 de lei, din care 1980 de lei pentru mese festive, 286 de lei pentru cafea,apă, sucuri şi alte trataţii şi 223 de lei pentru cadourile delegaţiilor străine. În primele 6 luni ale anului 2011 Ministerul Mediului a cheltuit pentru "protocol şi reprezentare" suma de 12.966,93 lei.
SGG: "Nu putem spune câtă cola vom cumpăra"
Secretariatul General al Guvernului (SGG) se află pe locul trei, după MAE şi Ministerul Mediului, după valoarea sumelor cheltuite pentru protocol. În 2012, SGG are alocate circa 5,7 milioane lei pentru protocol, cu 6.000 de lei mai puţin faţă de anul 2011. "Vă daţi seama că nu putem spune în buget câtă cola vom cumpăra. Gândim suma totală. SGG este instituţia cu cea mai înaltă reprezentare în stat, după preşedinţie. Este normal să avem un astfel de buget", a declarat pentru gândul Eugen Georgescu, secretar de stat SGG.
Cum arată fondurile de protocol şi reprezentare
• La Senat, fondul pentru protocol pentru anul viitor este de 480.000 de lei, la jumătate faţă de anul 2011. Fondul preşedintelui instituţiei este de 200.000 lei, adică tot atât cât a fost în 2011.
• Pentru cheltuieli de protocol Camera Deputaţilor va avea de cheltuit 2 milioane de lei (460.000 euro), în scădere cu 9,74% comparativ cu 2012.
• Potrivit proiectului de buget, Secretariatul General al Guvernului are în 2012 la acelaşi capitol alocaţi 5.752.000 de lei, aproape la fel ca şi în 2011.
• La MAI, la subcapitolul protocol şi reprezentare sunt alocaţi 1.530.000 lei, în creştere cu 2,89% faţă de 2011.
• Ministerul Agriculturii condus de Valeriu Tabără va trebui să se încadreze anul viitor, în ce priveşte cheltuielile de protocol, în suma de 90.000 de lei, în creştere cu 30% faţă de suma bugetată în 2011 în acelaşi scop.
• Cheltuielile de protocol ale Ministerului Apărării Naţionale vor fi în 2012 de 1.293.000 de lei, faţă de 1.385.000 lei în 2011.
• Ministerul Culturii va avea la dispoziţie anul viitor pentru protocol tot atâţia bani cât a avut şi în 2011, şi anume 40.000 de lei.
• Ordonanţa 80 din 30 august 2001, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice, aprobată prin legea 247 din 2002 şi modificată ulterior de mai multe ori reglementează modul în care autorităţile publice pot consuma banii prevăzuţi la "protocol şi reprezentare". Limitele maxime de cheltuieli pentru protocol au fost actualizate prin HG 1241 din 2004.
Emil Boc are la dispoziţie un fond personal de 115.000 de euro în 2012
În plus, în fiecare an, fiecare ministru şi şef de instituţie publică are la dispoziţie un fond personal, de la bugetul de stat, sumele totale prevăzute pentru 2012 fiind în creştere uşoară, cu 2,55%, faţă de cele din 2011.
Astfel, fondul total aflat la dispoziţia conducătorilor celor 50 de instituţii publice însumează 1.886 mii lei (434.500 euro) în 2011 şi 1.934 mii lei (445.600 euro) în 2012.
Cel mai mare fond la dispoziţia unui conducător de instituţie publică este cel al premierului, în valoare de 500.000 de lei (115.000 euro) în 2012, echivalent cu cel bugetat pentru 2011.
Nici în 2010 şi nici în 2011 premierul Emil Boc nu a cheltuit nici un leu din acest fond personal, ne-au asigurat reprezentanţii Biroului de presă al Guvernului. "Conform prevederilor legale, începând cu anul 2010, fondul primului-ministru se aprobă anual prin buget, în limita sumei maxime de 500 mii lei. În anul 2011, în bugetul SGG s-a alocat suma de 500 mii lei, din care nu s-a cheltuit nimic, până în prezent", se arată în răspunsul primit de gândul de la Departamentului de Comunicare şi al Purtătorului de Cuvânt al Guvernului.
Legislaţia prevede că din fondul la dispoziţia conducătorului instituţiei pot fi acordate, printre altele, ajutoare pentru cazuri sociale şi de boală, dar şi recompense şi stimulente acordate angajaţilor instituţiei.
"L-am atenţionat şi pe premierul Boc că nu e în regulă"
În martie 2011, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la postul public de televiziune, că fondul aflat la dispoziţia primului ministru este un instrument "nedemocratic", creat în timpul lui Călin Popescu Tăriceanu, prin care se lasă la latitudinea şefului Guvernului cheltuirea discreţionară a unor sume "mult prea mari".
"Eu l-am atenţionat şi pe premierul Boc că nu e în regulă. Această largheţe şi discreţionalism al premierului a fost creată în timpul lui Tăriceanu şi a lăsat la dispoziţia premierului sume prea mari, pe care le gestionează repartizându-le unui judeţ sau altuia", a declarat atunci Traian Băsescu. El a adăugat că trebuie să se termine cât mai curând cu această practică. "Bugetul de stat trebuie cheltuit aşa cum se aprobă în Parlament, nu creând tertipuri care să facă astfel ca banii publici să fie utilizaţi discreţionar de către Guvern", a mai afirmat atunci şeful statului.
În 2010 premierul Emil Boc nu a cheltuit nici un leu din suma alocată în fondul său personal de la bugetul de stat, după cum se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Guvernului din ianuarie 2011. "Menţionăm că în anul 2008, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a avut la dispoziţie 1 milion de lei, din care a cheltuit 917.000 lei", se mai arăta în comunicatul Guvernului.
Din fondul său personal, preşedintele Băsescu a dat ajutoare pentru 100 de "cazuri sociale şi de boală"
La rândul său, preşedintele Băsescu are la dispoziţie un fond personal de aproape trei ori mai mic decât cel al premierului Emil Boc, adică 170.000 de lei (39.000 euro).
<>, se arată în răspunsul primit de gândul de la Administraţia Prezidenţială.
Pe locul doi ca valoare, după fondul premierului, se află fondul personal al preşedintelui Senatului - 200.000 de lei (46.000 euro) în 2011, echivalent cu cel din 2012 - urmat de cel al ministrului Administraţiei şi Internelor, cu aproximativ 41.300 euro.
Fondul personal al ministrului Agriculturii va fi în 2012 de 20.000 de lei, în creştere cu 150% faţă de anul anterior.
Dintre cei 50 de ordonatori principali de credite,19 instituţii nu şi-au prevăzut în proiectul de buget pe 2012 fonduri personale, între care se numără Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Apărării, Ministerul Finanţelor, Ministerul Culturii, SPP, CES, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, ANI, SRI, SIE.




România, fabrică de generali cu patru stele


Traian Băsescu l-a bătut pe Ion Iliescu la avansări


România deţine un record mondial de care probabil mai bine se lipsea: cei mai mulţi generali cu 4 stele, cel mai înalt grad militar pe timp de pace. Traian Băsescu a dat şi câte 3 stele în numai 7 ani. Un general cu două războaie la activ a aşteptat 50 de ani a doua stea.
Băsescu - Iliescu 28-24
După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, în România, 70 de generali au primit cea de a patra stea, adică cel mai înalt grad militar pe timp de pace. Cei mai mulţi generali, 28 la număr, au primit cea de a patra stea în mandatele lui Traian Băsescu. Fostul preşedinte Ion Iliescu a înaintat la gradul de general cu patru stele un număr de 24 de generali. La distanţă foarte mare se află celălalt fost preşedinte al României, Emil Constantinescu, el ridicând la cel mai înalt grad doar 8 generali. În timpul regimului comunist, Nicolae Ceauşescu a „uns" doar 3 generali în gradul maxim, cu unul mai puţin decât predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Imediat după război, MS Regele Mihai I a înaintat la cel mai înalt grad 6 generali. Dintre aceştia însă, 3 erau angajaţi în lupte pe frontul de vest.
După cum se poate remarca, în timpul regimului comunist, a deveni general cu 4 stele era ceva de domeniul „rara avis".
După căderea comunismului, primul ofiţer al armatei care a fost înaintat în grad de general cu 4 stele a fost, post-mortem, Vasile Milea, în decembrie 1989. Tot în aceeaşi lună a primit acelaşi grad şi Nicolae Militaru. Până când şi-a încheiat primul mandat, în 1996, Ion Iliescu a mai ridicat la gradul de general cu 4 stele trei generali: Victor Stănculescu (1991), Paul Romano Cheler (1994) şi Vasile Ionel (1994). Dintre aceştia, doar Stănculescu a fost şi anterior decembrie 1989 ridicat în grad de general cu trei stele de Ion Iliescu.
Băsescu în 2005: „Prea mulţi generali în Armata Română"
În 2005, confom presei timpului, în cadrul unei discuţii purtate cu ziariştii (în aeronava prezidenţială în timpul unui zbor spre SUA - n.a.), preşedintele Traian Băsescu era uimit de numărul mare de generali existent între cadrele Armatei Române. „Dacă Armata Română numară 28.000 de militari cu contract şi 28.000 de recruţi, pentru aceste efective militare există 126 de generali. În Irak, cei 200.000 de soldaţi americani au fost comandaţi în total de patru generali." În cadrul discuţiei respective, Traian Băsescu le-a promis ziariştilor că nu va semna decrete de înaintare în grad a generalilor, cu excepţia celor aflaţi în misiuni în Irak sau Afganistan. De asemenea, preşedintele a mai spus atunci că SRI şi SIE vor fi demilitarizate, urmând să aibă o structură de comandă de tip britanic.
Nu a trecut foarte mult timp şi - conform principiilor care-l caracterizează - Traian Băsescu „s-a ţinut de cuvânt". Adică s-a făcut că a uitat ce a criticat în prezenţa ziariştilor şi a început avansări pe bandă rulantă. Într-o primă fază, a acordat gradul de general cu o stea câtorva zeci de colonei care urmau să fie trecuţi în rezervă. Evident, respectivii au primit pensie de general. A urmat, până în această lună, o adevărată ploaie de stele, unii ofiţeri superiori fiind avansaţi chiar de două sau trei ori. În cei 7 ani de mandat, Traian Băsescu a avut o grijă deosebită pentru acordarea de stele de generali ofiţerilor din MAI şi din serviciile speciale.
Şefii STS , SPP, SIE şi cel al Jandarmeriei, ridicaţi de trei ori în grad de Băsescu
Preşedintele Traian Băsescu deţine un record foarte greu de egalat: pe timp de pace a acordat câte trei stele unor generali, în maxim 7 ani. Este vorba de Marcel Opriş, şeful Serviciul Special de Telecomnicaţii. Opriş a primit gradul de general de brigadă (cu o stea) de la Ion Iliescu, avansarea fiind făcută mai mult la... "apelul de seară", cu ocazia Zilei Naţionale a României, pe 1 decembrie 2004. După care Opriş a intrat şi în graţiile lui Traian Băsescu, care i-a mai pus câte o stea pe umăr pe 23 decembrie 2006, pe 1 decembrie 2008 şi pe 29 noiembrie 2011. Practic, ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai fulminante ascensiuni în grad - 4 stele în 7 ani. Un „traseu" identic l-a parcurs şi actualul director al SIE, Silviu Predoiu. Cu amendamentul că el a primit a patra stea mai devreme chiar, pe 7 februarie 2011. Iar pentru merite „deosebite", tot trei stele a primit de la Traian Băsescu şi şeful SPP, Lucian Pahonţu. Este adevărat, ascensiunea lui a durat un an mai mult, el fiind făcut general cu o stea în 2003. Tot 3 stele a văzut de la Traian Băsescu şi doar pe parcursul a 3 ani (2005-2008) şi Costică Silion, fost şef al Jandarmeriei române. Spre deosebire de ceilalţi, pentru Silion au trecut şase ani între prima stea - primită de la Emil Constantinescu - şi cea de a doua.
Nu credem că mai există vreo ţară din lume unde să se fi înregistrat astfel de promovări în grad militar. 7 ani pentru patru stele de general reprezintă un record mondial chiar şi pentru o stare de război.
În ceea ce-l priveşte pe Ion Iliescu, el a fost ceva mai lent. Are şi el câţiva generali cărora le-a dat trei stele, dar asta pe parcursul a 10-12 ani (totuşi, şi aceste cazuri sunt nejustificate pe timp de pace). Iliescu a avut şi el febleţea lui la SPP, pe Dumitru Iliescu, căruia i-a dat stelele cu nr. 3 şi 4 într-un an şi jumătate.
A aşteptat 50 de ani a 2-a stea
Marcel Opriş şi Silviu Predoiu au devenit generali cu 4 stele la 53 de ani. La aceeaşi vârstă, şi Costică Silion a obţinut cel mai înalt grad militar. În schimb, Lucian Pahonţu şi-a văzut visul cu ochii la 47 de ani! Nici în ţările din lumea a III-a, unde orice puşti de 12 ani care conduce o bandă de gherilă se autointitulează „general", nu se ajunge la cel mai înalt grad militar la o astfel de vârstă.
Dar avem şi reversul medaliei. Titus Gârbea a primit în 1998 a 4-a stea de general la împlinirea venerabilei vârste de 105 de ani. Spre deosebire de actualii recordmani mondiali la primit stele - care nu au văzut în viaţa lor linia frontului -, Titus Gârbea a luptat în Primul Război Mondial, când a avut gradul de locotenent. În 1943, Gârbea a devenit general de brigadă cu o stea, iar în 1993, la împlinirea vârstei de 100 de ani, a obţinut şi a doua stea. În 1996, Titus Gârbea primeşte a 3-a stea de general, iar în 1998, cu două luni înainte de a muri, a obţinut-o şi pe cea de a patra.
Generali cu 4 stele (sau amirali şi chestori generali)
Avansări Traian Băsescu
ROTARU, Constantin, de la 7 febr.2005, avansat de Traian Băsescu
ROTARU, Gheorghe, de la 2 oct.2005, avansat de Traian Băsescu
CHIRIAC, Dan, de la 18 nov.2005, avansat de Traian Băsescu
GOIA, Niculae, de la 18 nov.2005, avansat de Traian Băsescu
TĂNASE, Tudor, de la 7 dec.2005, avansat de Traian Băsescu
MEDAR, Sergiu, de la 22 dec.2005, avansat de Traian Băsescu
APOSTOL, Vasile, de la 28 dec.2005, avansat de Traian Băsescu
ANDREESCU, Anghel, de la 31 ian.2006, avansat de Traian Băsescu
MARIN, Gheorghe, de la 3 nov.2006, avansat de Traian Băsescu
ANGHELESCU, Gheorghe, de la 20 dec.2006, avansat de Traian Băsescu
CATRINA, Gheorghe, de la 12 mart.2007, avansat de Traian Băsescu
ZAMFIR, Dumitru, de la 27 iun.2008, avansat de Traian Băsescu
ATANASIU, Traian, de la 29 oct.2008, avansat de Traian Băsescu
CHELARU, Mircea, de la 29 oct.2008, avansat de Traian Băsescu
GRIGORAŞ, Gheorghe, de la 29 oct.2008, avansat de Traian Băsescu
ILIESCU, Mihai, de la 29 oct.2008, avansat de Traian Băsescu
ORZEAŢĂ, Mihail, de la 18 nov.2008, avansat de Traian Băsescu
GHEORGHE, Constantin, de la 1 dec.2008, avansat de Traian Băsescu
SILION, Costică, de la 1 dec.2008, avansat de Traian Băsescu
HALIC, Teodor, de la 19 oct. 2009, avansat de Traian Băsescu
MAGDALENA, Ion, de la 22 oct.2009, avansat de Traian Băsescu
MOCANU, Mircea, de la 22 oct.2009, avansat de Traian Băsescu
OPREA, Gabriel, de la 22 oct.2009, avansat de Traian Băsescu
STANCIU Ion-Aurel - 7 ianuarie 2011, avansat de Traian Băsescu
PREDOIU, Silviu, de la 7 febr.2011, avansat de Traian Băsescu
OPRIȘ Marcel, de la 29 nov.2011, avansat de Traian Băsescu
OPRIȘOR Ion, de la 29 nov.2011, avansat de Traian Băsescu
PAHONȚU, Lucian, de la 29 nov.2011, avansat de Traian Băsescu
Avansări Ion Iliescu
MILEA, Vasile, de la 28 dec.1989, avansat de Ion Iliescu
MILITARU, Nicolae, de la 28 dec.1989, avansat de Ion Iliescu
ARON, Mihai, de la 30 dec.1989, avansat de Ion Iliescu
STĂNCULESCU, Victor-Atanase, de la 13 mai 1991, avansat de Ion Iliescu
IONEL, Vasile, de la 21 oct.1994, avansat de Ion Iliescu
Paul Romano Cheler - 21 octombrie 1994
DUMITRESCU, Emil (Cico) de la 8 iun.1995, avansat de Ion Iliescu
BUCŞE, Gheorghe, de la 30 nov.2001, avansat de Ion Iliescu
DĂNESCU, George-Ioan, de la 16 mai 2002, avansat de Ion Iliescu
ŞCHIOPU, Nicolae, de la 2 sept.2002, avansat de Ion Iliescu
PENCIUC, Dumitru, de la 9 mai 2003, avansat de Ion Iliescu
PĂŞTINICĂ, Nicolae, de la 1 oct.2003, avansat de Ion Iliescu
ARDELEAN, Virgil, de la 1 mart.2004, avansat de Ion Iliescu
BERECHET, Nicolae, de la 1 mart.2004, avansat de Ion Iliescu
POPESCU, Ion (Gioni), de la 26 mart.2004, avansat de Ion Iliescu
RUDENCU, Corneliu, de la 31 mart.2004, avansat de Ion Iliescu
COSTACHE, Tiberiu, de la 31 iul.2004, avansat de Ion Iliescu
BĂDĂLAN, Eugen, de la 25 oct.2004, avansat de Ion Iliescu
ILIESCU, Dumitru, de la 25 oct.2004, avansat de Ion Iliescu
GHIŢAŞ, Ioan-Gavril, de la 1 nov.2004, avansat de Ion Iliescu
ARSENIE, Valentin, de la 1 dec.2004, avansat de Ion Iliescu
BÂRLOIU, Viorel, de la 1 dec.2004, avansat de Ion Iliescu
CÂNDEA, Vasile, de la 1 dec.2004, avansat de Ion Iliescu
RUS, Iosif, de la 1 dec.2004, avansat de Ion Iliescu
Avansări Emil Constantinescu
GÂRBEA, Titus, de la 22 sept.1998, avansat de Emil Constantinescu
DEGERATU, Constantin, de la 25 oct.2000, avansat de Emil Constantinescu
CIOFLINĂ, Dumitru, de la 25 oct.2000, avansat de Ion Iliescu
MUREŞAN, Mircea, de la 25 oct.2000, avansat de Emil Constantinescu
POPESCU Mihail Eugen - 31 octombrie 2000 avansat de Emil Constantinescu
DRAGNEA, Marin, de la 30 nov.2000, avansat de Emil Constantinescu
SPIROIU, Nicolae, de la 30 nov.2000, avansat de Emil Constantinescu
ILINA, Decebal, de la 1 dec.2000, avansat de Emil Constantinescu
Regatul României 1944-1947
MIHAIL, Gheorghe, de la 11 oct.1944, avansat de Regele Mihai
AVRAMESCU Gheorghe - noiembrie 1944, avansat de Regele Mihai
BĂRBUNEANU, Petre, de la 8 iun.1945, avansat de Regele Mihai
RACOVIŢĂ, Mihail, de la 1 apr.1946, avansat de Regele Mihai
LASCĂR, Mihail, de la 22 aug.1947, avansat de Regele Mihai
ATANASIU, Vasile, de la 27 dec.1947, avansat de Regele Mihai
Perioada RPR
VASILIU-RĂŞCANU, C-tin, de la 24 ian.1948, avansat de Gh.Gheorghiu-Dej
BODNĂRAŞ, Emil, de la 2 oct.1951, avansat de Gh.Gheorghiu-Dej
TECLU, Iacob, din 1958, avansat de Gh.Gheorghiu-Dej
SĂLĂJAN Leontin din noiembrie 1959 avansat de Gh.Gheorghiu-Dej
Perioada RSR
IONIŢĂ, Ion, de la 6 mai 1971, avansat de Nicolae Ceauşescu
TUTOVEANU, Ion, din 1965, avansat de Nicolae Ceauşescu
DĂMĂCEANU, Dumitru, de la 19 aug.1974, avansat de Nicolae Ceauşescu


Lucian Gheorghiu

Sursa:
http://www.cotidianul.ro/traian-basescu-l-a-batut-pe-ion-iliescu-la-avansari-166795/