Aspazia Cojocaru dovedeşte încă o dată că nu are ţinere de minte, la fel cum a mai făcut de câteva ori atunci când era întrebată de petele negre din trecutul său. Numai că azi a întrecut măsura, "neamintindu-şi" ce spunea în urmă cu doar 20 de zile privitor la referendum. Mamaie, dă-ţi dracului demisia, că ai înnebunit o ţară întreagă! Cam multe bube în biografia matale, ba legate de securitate, ba de falsificări de examene, ba de afaceri imobiliare şi cine ştie ce o mai reieşi de prin arhive când o să ieşi din graţiile puterii băsiste! Şi fiindcă tot ţi-e frică de puşcărie, adu-ţi aminte de proverbul care spune că "de ce ţi-e frică, nu scapi"! Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Dar ca să nu avem discuţii, să prezentăm faptele:
02.08.2012
22.08.2012
Aspazia Cojocaru: Nu am spus niciodată că referendumul trebuie anulat
Judecătoarea CC Aspazia Cojocaru a declarat, miercuri, că nu ar fi susţinut niciodată ideea anulării referendumului din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi a negat faptul că ar fi declarat acest lucru public.
Cojocaru a fost întrebată ce a determinat-o să renunţe la ideea anulării referendumului, optând pentru invalidarea referendumului.
"Nu anulării, eu nu am spus niciodată că referendumul trebuie anulat. N-am spus niciodată asta. Eu, când am ieşit iniţial, am fost acolo, am spus datele care sunt, unele sunt corecte şi altele nu sunt corecte. Aşa am spus, eu îmi măsor cuvintele pe care le spun. Nu vorbesc aşa, eu sunt jurist, şi nu vorbesc aşa, ca omul de pe stradă obişnuit", a susţinut Aspazia Cojocaru.
În 2 august, judecătoarea Aspazia Cojocaru a declarat, după şedinţa Curţii Constituţionale, că din punctul său de vedere referendumul trebuia anulat.
"Eu, după mine, trebuia anulat referendumul", a afirmat Cojocaru.
Ea a precizat că s-au solicitat de la toate instituţiile abilitate documente care vor trebui analizate.
Întrebată de ce e necesar un astfel de demers, Aspazia Cojocaru a răspuns: "Pentru că totul s-a bazat pe date false".
sursa: http://www.mediafax.ro/social/aspazia-cojocaru-nu-am-spus-niciodata-ca-referendumul-trebuie-anulat-9969828
20 MARTIE 2008
Judecator constitutional cu trecut de falsificator
O judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, si citeva rude ale sale au fost implicate, in anii ’70, intr-o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Faimos in epoca, dosarul contine, in alte roluri, nume sonore azi: Lucian Bolcas, Sergiu Andon, Octav Cozminca.
Intre copertele unui dosar penal vechi de 32 de ani, soldat cu condamnari de pina la 13 ani de inchisoare si cu amenzi cit o Dacie, se afla ascunse numele unor personaje extrem de vizibile din viata politica romaneasca, aflate insa in ipostaze diferite. Judecatoarea Aspazia Cojocaru, sotul sau, Pavel, un unchi si o matusa de-ai sai apar, alaturi de alti complici, in rolul celor care constituiau o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Din echipa de avocati a inculpatilor faceau parte Lucian Bolcas, actual deputat PRM, si Paul Mitroi, fost Avocat al Poporului.
Iar ziaristul care scria, la „Scanteia“, despre celebrul proces al „falsificatorilor de examene“ era nimeni altul decit Sergiu Andon, actual senator PC. In pofida gravitatii faptelor si a sentintelor severe pronuntate, inculpatii au fost gratiati de Nicolae Ceausescu la interventia unui general de Securitate, ruda cu unul dintre condamnati.
Sentinta din acest dosar, aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti, arata ca, din 1969 pina in 1975, un unchi al Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, pe atunci conferentiar la Drept si secretar al comisiei de admitere, a pus la cale un sistem prin care, in schimbul unor spagi consistente, garanta admiterea la Facultatea de Drept din Bucuresti, desi in acea perioada concurenta era si de citeva zeci de candidati pe loc.
Examenul de admitere se desfasura atunci pe parcursul a mai multor zile, continind atit probe scrise, cit si orale. Tezele scrise erau depozitate o vreme intr-un fiset pina sa fie corectate. In acelasi fiset, la care avea acces oricare dintre membrii comisiei de admitere, se aflau si stampilele care garantau autenticitatea lucrarilor, dar si foile tipizate pe care concurentii raspundeau la intrebari. Unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, a fost secretarul acestei comisii din 1969 pina in 1975, interval in care, in timpul sesiunilor de admitere, sustragea o serie de lucrari realizate in salile de concurs si aflate in fisetul respectiv, inlocuindu-le cu altele, scrise in afara concursului.
Deoarece avea acces la foile tipizate si la stampilele oficiale, acestea din urma aratau ca si cum ar fi fost realizate in acelasi timp cu toate celelalte lucrari din concurs. Din sentinta aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti rezulta ca atit sotul Aspaziei Cojocaru, Pavel Cojocaru, cit si o matusa de-ale ei, Aspazia Haiduc, au jucat rolul de interfata intre Vasile Fodor, omul care substituia lucrarile, si candidatii care plateau fie in bani, fie in natura obtinerea unei note ce le garanta succesul la admitere. Schema spagii a fost descoperita abia in iulie 1975, cind alti profesori de la Facultatea de Drept din Bucuresti au vazut cum un candidat, Enache Trandafir, figura pe lista rezultatelor la proba scrisa de istorie cu doua note diferite. Ce se intimplase: Vasile Fodor uitase sa scoata lucrarea originala inainte de a o plasa pe cea realizata in afara concursului. Chemat la rectorat, unde il astepta si Militia, Enache Trandafir a recunoscut ca acest lucru s-a petrecut cu ajutorul conferentiarului Vasile Fodor.
Rind pe rind, plecind pe firul deschis de aceasta neatentie, procurorii au descoperit ca fraudarea admiterii la Drept se intindea pe o perioada de sase ani. Asa au descoperit ca Vasile Fodor nu ii ajuta doar pe necunoscuti, ci isi favoriza si familia. Iar actuala judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, l-a ajutat din plin: „Fodor Elena, nepoata lui Fodor Vasile, a promovat examenul de admitere in sesiunea 1972. (...) In ajunul concursului de admitere, inculpatul i-a spus sa inmineze lucrarea la socialism stiintific profesorului care va fi in sala. A respectat indicatia data procedind astfel, spre deosebire de ceilalti candidati, care puneau lucrarile pe catedra. (...) A doua zi, unchiul sau i-a dat un formular tipizat «proba de concurs», sfatuind-o sa intocmeasca o noua lucrare, pe care a facut-o cu ajutorul surorii sale, Cojocaru Aspazia, si in care a scris in plus 2-3 definitii pe care nu le scrisese in lucrarea data in sala de concurs“, se arata in sentinta tribunalului. Aceeasi sentinta mai precizeaza si faptul ca sotul actualei judecatoare de la Curtea Constitutionala atesta fapta ei: „Cojocaru Pavel confirma imprejurarea substituirii unei lucrari scrise in afara concursului, pentru Fodor Elena, imprejurare cunoscuta de el intrucit sotia sa este persoana care a ajutat-o pe candidata sa intocmeasca lucrarea in afara concursului“.
In 1972, Aspazia Cojocaru absolvise Facultatea de Drept si lucra la Institutul de Cercetari Juridice. Potrivit sentintei, Aspazia Cojocaru nu a fost inculpata, desi judecatorii precizeaza ca a participat la realizarea unei lucrari false. Lipsa de informatii despre calitatea Aspaziei Cojocaru in timpul anchetei si judecarii cauzei este cauzata de faptul ca sentinta este singurul document ramas de pe urma acelui proces, intrucit dosarul ca atare a fost dat la topit dupa 15 ani de la arhivare, potrivit Legii arhivelor. Sotul Aspaziei insa, Pavel Cojocaru, a fost pus sub acuzare in timpul procesului pentru faptul ca a intermediat legatura dintre unchiul nevestei sale, Vasile Fodor, si un anume Sever Dutcovici, un individ care dorea sa intre la facultate. Dutcovici a reusit acest lucru in 1973 prin metoda de fraudare descrisa mai sus.
Odata intrat la Drept, el a mai apelat la Fodor si pentru a promova un examen din prima sesiune a anului I, pentru care i-a dat unchiului Aspaziei 1.800 de lei, o cuvertura si un tablou. Tot Cojocaru l-a ajutat pe Fodor si in 1972, cind i-a dus acestuia lucrari scrise in afara concursului de candidatul Mihai Grosu, pe care Fodor le-a substituit ulterior celor adevarate. De asemenea, Pavel Cojocaru a fost si cel caruia Vasile Fodor i-a dat 40.000 de lei ca sa-i pastreze, in ziua in care a aflat ca Militia descoperise fraudele la facultate si perchezitia era iminenta. „Predarea sumei organelor de ancheta nu a avut loc din proprie initiativa, ci la cererea acestor organe, care erau in posesia unui denunt inca de la data de 2 august 1975, iar suma de bani a fost descoperita la Cojocaru Pavel abia la 1 septembrie 1975“, au notat judecatorii in sentinta procesului. In final, Pavel Cojocaru a primit o pedeapsa de un an si jumatate de inchisoare pentru favorizarea infractorului. Dupa aproape un sfert de veac de la condamnare, Pavel Cojocaru a ajuns consilier in Ministerul Justitiei, unde a lucrat pina in decembrie 2007.
O matusa a Aspaziei Cojocaru, Aspazia Haiduc, a fost si ea implicata in povestea fraudarii examenelor, fiind omul de legatura al lui Vasile Fodor cu un anume Ion Stingaciu, candidat ce a intrat la facultate contra sumei de 20.000 de lei. Din acesti bani, judecatorii au conchis ca 15.000 de lei i-a pastrat Aspazia Haiduc, iar Vasile Fodor a luat numai 5.000. „Haiduc Aspazia a dat ajutorul necesar atit inculpatului Fodor Vasile, cit si candidatului Stingaciu Ion, transmitind de la primul la secundul semnele de identificare a lucrarilor scrise in concurs, cit si formularele tipizate, predind apoi lui Fodor lucrarile in aceste conditiuni“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Pedeapsa Aspaziei Haiduc a fost de trei ani de inchisoare.
De asemenea, sentinta tribunalului mai precizeaza ca in cazul a 21 persoane, carora le-a putut fi dovedita frauda, le-a fost anulata fie admiterea, fie diploma de absolvire.
Mici probleme de Securitate
Judecatoarea Aspazia Cojocaru a primit anul trecut decizie de politie politica din partea CNSAS, fiind insa „albita“ ulterior de acelasi Colegiu, dupa ce a facut contestatie. La audiere, Aspazia Cojocaru a recunoscut ca a scris doua note informative care existau in dosar si care datau din 1984, sustinind insa ca a fost fortata sa dea informatii in cadrul unei anchete judiciare, despre o colega care pleca in strainatate definitiv, si ca nu a semnat un angajament. Decisiv in schimbarea verdictului se pare insa ca a fost un registru de la biserica din Dorohoi in care Aspazia Cojocaru a fost botezata in urma cu 60 de ani. Registrul ar fi demonstrat ca numele „Ana“, cu care erau semnate notele, reprezenta de fapt al doilea nume de botez al judecatoarei, si nu un nume de cod. Numele „Ana“ nu apare insa si in certificatul de nastere al judecatoarei, Aspazia Fodor pe numele ei de fata.
Aspazia Cojocaru: „Nu am nici o legatura cu povestea asta“
Judecatoarea de la Curtea Constitutionala nu vrea sa-si aminteasca prea multe despre afacerea examenelor fraudate.
Cand ne-am intilnit cu Aspazia Cojocaru, judecator la Curtea Constitutionala, si i-am reamintit de scandalul din urma cu 30 de ani, de unchiul sau, dar si de sentinta din arhiva Tribunalului Bucuresti, unde era descris modul in care ea contribuise la falsificarea examenului de admitere al surorii ei, s-a aratat extrem de surprinsa. „Nu am nici o legatura cu povestea aceasta. Nu am ajutat-o pe sora mea sa intre la facultate. Am fost anchetata doar in legatura cu persoanele care luau legatura cu mine si nu in legatura cu scandalul admiterii la facultate. Eu am terminat sefa de promotie in 1972”, ne-a declarat Aspazia Cojocaru. Intrebata despre situatia sotului sau, a spus ca nu este nimic adevarat si ca nu a fost niciodata condamnat. De altfel, asupra condamnarilor din proces, ea spune ca „toti cei condamnati au fost gratiati“.
Principalul inculpat in dosarul falsificarii examenelor de la Drept, Vasile Fodor, unchiul Aspaziei Cojocaru, a primit in 1976 o pedeapsa de 13 ani de inchisoare si i s-a confiscat suma de 85.823 de lei, precum si toata averea dobindita prin coruptie, pentru sapte cazuri de abuz in serviciu si 11 cazuri de luare de mita. Insa trebuie spus ca nicaieri pe parcursul procesului procurorii nu constata ca acestea au fost singurele cazuri in care Fodor sau complicii sai au fraudat examene, ci doar cele pentru care s-au putut stringe probe. „Era necesar a se descrie atitudinea inculpatului Fodor Vasile, care nu a recunoscut faptele comise decit in masura in care existau dovezi evidente, atitudine manifestata pe intreaga perioada a anchetei penale in cadrul careia nu a recunoscut nimic din proprie initiativa.
Recunoasterile partiale ale inculpatului au fost determinate de existenta altor probe administrate de ancheta penala, pe care nu putea sa le explice sau sa le inlature“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Spagile luate de Fodor pentru fraudarea examenelor de admitere variau in functie de profesia parintilor celui care trebuia sa intre la facultate. Astfel, de la un candidat ce avea parintii tabacari a cerut sase piei de capra si 15.000 de lei. De la altul, provenit din mediul rural, a luat 40.000 de lei si un bidon cu brinza. Oua, diverse alimente, un casetofon, o cuvertura, cartuse de tigari si sticle de bautura completeaza garnitura ce asorta intotdeauna sumele de bani. Ba chiar, intr-un caz, pentru ca parintii unui candidat nu aveau o avere prea mare, o parte din spaga a constat in faptul ca Fodor impreuna cu alti colegi foloseau casa acestora de la tara pentru petreceri, fiind aprovizionati cu mincare si bautura tot de acestia.
Ca si nepoata sa, nici Vasile Fodor, principalul inculpat, nu se arata foarte dispus sa vorbeasca despre povestea de acum trei decenii. „Am primit o gratiere individuala, dar nu mai vreau sa vorbesc despre asta. Nimeni altcineva din cei condamnati nu a mai fost gratiat“, ne-a spus Vasile Fodor. Cind l-am intrebat insa de soarta sotului nepoatei sale, Pavel Cojocaru, ne-a zis ca acesta nu a facut nici o zi de puscarie. Este contrazis insa de sentinta tribunalului ce mentioneaza perioada de un an si sase luni.
Ziaristul: Sergiu Andon
La vremea respectivului scandal, tinarul jurnalist care relata pentru „Scanteia“ desfasurarea procesului era nimeni altul decit Sergiu Andon, actualul avocat si senator PC.
Sub titlul „Falsificatorii de examene in fata justitiei si a opiniei publice“, Sergiu Andon publica pe 23 septembrie 1976 un articol in care imbina abil informatiile din dosar cu propriile opinii despre caz: „Scoaterea la mezat a corectitudinii a fost posibila pentru ca existau, gata sa tisneasca de dupa colturi, cumparatori de corectitudine dintre cei ce sustineau - din unghiul viciat al amoralitatii lor - ca «altfel nu se poate», o filozofie mercantila, reprobabila, pe care opinia publica o situeaza fara drept de apel pe banca acuzarii. In climatul nostru social, guvernat de principii morale ferme - principiile eticii si echitatii socialiste -, practicile favoritismului si mitei, practica strecurarii pe usa din dos, dobindirea unor merite pe cai laturalnice, necinstite, nu pot primi decit o replica ferma, nu pot sfirsi decit acoperite de oprobriul public“.
Acum, Sergiu Andon ofera amanunte in plus care pot explica, fie si partial, de ce Vasile Fodor si Pavel Cojocaru au executat doar o parte din pedepsele la care au fost condamnati. „Pe linga Vasile Fodor, mai era un alt cadru universitar de la Drept care a fost inculpat in povestea asta: Grigore Dumitrescu, zis Gore. El era nepotul sau varul unui general de Securitate, Grigore Raduica, iar acesta a intervenit ca ei sa fie gratiati. Despre Gore Dumitrescu, toata lumea din facultate stia ca facuse studii la Moscova“, povesteste acum Sergiu Andon. In 1976, Grigore Raduica era deputat de Dorohoi in Marea Adunare Nationala, dar cariera sa de pina atunci fusese una prodigioasa. In 1966 era sef al departamentului care se ocupa, in cadrul Comitetului Central, de Armata, Securitate si Justitie. Din aceasta pozitie a facut parte din echipa care s-a ocupat de campania de discreditare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub pretextul de a-l reabilita pe Lucretiu Patrascanu. In 1969 devine membru plin al CC-ului, iar intre 1972 si 1974 a fost prim-adjunct al ministrului de Interne. Am incercat sa-l contactam pe Grigore Raduica, dar fiica sa ne-a informat ca acesta a murit in urma cu trei ani, iar ea nu stie nimic despre procesul falsificatorilor de examene de la Facultatea de Drept.
Octav Cozminca, var cu Aspazia
Sentinta falsificatorilor de examene aduce o informatie inca necunoscuta publicului: Octav Cozminca este si el nepot al lui Vasile Fodor si var cu Aspazia Cojocaru.
Octav Cozminca, insemnat membru al PSD si fost ministru al Administratiei Publice in guvernul Nastase, figureaza si el in dosarul falsificatorilor de examene, intr-o speta colaterala ce a fost disjunsa.
El a terminat Dreptul cam in aceeasi perioada in care unchiul sau, Vasile Fodor, frauda atit examene de admitere, cit si examene din facultate, dupa cum reiese din sentinta pronuntata in 1976. Numele sau apare legat de acest scandal, deoarece unul dintre favorurile pe care Vasile Fodor le-a cerut de la un candidat a fost imbunatatirea situatiei locative a fratelui sau, Alexandru Fodor. Numai ca pentru a fi aprobata, in ciuda pilelor, cererea lui Fodor Alexandru trebuia sa arate ca, pentru a primi un apartament de trei camere, unul de doua ar fi fost prea mic pentru numarul de persoane care urmau sa locuiasca acolo. Asa ca Vasile Fodor a scris o declaratie in numele nepotului sau Octav Cozminca, potrivit careia acesta se muta in acelasi apartament cu Alexandru Fodor, deci acesta din urma putea sa ceara repartitie pentru un apartament cu trei camere. Pentru aceasta incercare de a dobindi un apartament cu ajutorul fratelui, respectiv al nepotului sau, Alexandru Fodor a primit o pedeapsa de sase luni de inchisoare.
Avocatii: Bolcas si Mitroi
Avocatul principalului inculpat, Vasile Fodor, a fost actualul deputat PRM, Lucian Bolcas. „A fost un proces foarte dur si foarte strict supravegheat. Este o placere sa vorbesc despre acest caz, deoarece imi aduc aminte ca am tinut atunci o pledoarie de patru ore in apararea lui Fodor, iar unul dintre ceilalti avocati, Paul Mitroi, a avut amabilitatea sa imi aduca un pahar cu apa“, marturiseste Bolcas. Paul Mitroi (foto dreapta), fost Avocat al Poporului, a fost aparatorul lui Grigore „Gore“ Dumitrescu, ruda generalului de Securitate Grigore Raduica.
Intre copertele unui dosar penal vechi de 32 de ani, soldat cu condamnari de pina la 13 ani de inchisoare si cu amenzi cit o Dacie, se afla ascunse numele unor personaje extrem de vizibile din viata politica romaneasca, aflate insa in ipostaze diferite. Judecatoarea Aspazia Cojocaru, sotul sau, Pavel, un unchi si o matusa de-ai sai apar, alaturi de alti complici, in rolul celor care constituiau o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Din echipa de avocati a inculpatilor faceau parte Lucian Bolcas, actual deputat PRM, si Paul Mitroi, fost Avocat al Poporului.
Iar ziaristul care scria, la „Scanteia“, despre celebrul proces al „falsificatorilor de examene“ era nimeni altul decit Sergiu Andon, actual senator PC. In pofida gravitatii faptelor si a sentintelor severe pronuntate, inculpatii au fost gratiati de Nicolae Ceausescu la interventia unui general de Securitate, ruda cu unul dintre condamnati.
Sentinta din acest dosar, aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti, arata ca, din 1969 pina in 1975, un unchi al Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, pe atunci conferentiar la Drept si secretar al comisiei de admitere, a pus la cale un sistem prin care, in schimbul unor spagi consistente, garanta admiterea la Facultatea de Drept din Bucuresti, desi in acea perioada concurenta era si de citeva zeci de candidati pe loc.
Examenul de admitere se desfasura atunci pe parcursul a mai multor zile, continind atit probe scrise, cit si orale. Tezele scrise erau depozitate o vreme intr-un fiset pina sa fie corectate. In acelasi fiset, la care avea acces oricare dintre membrii comisiei de admitere, se aflau si stampilele care garantau autenticitatea lucrarilor, dar si foile tipizate pe care concurentii raspundeau la intrebari. Unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, a fost secretarul acestei comisii din 1969 pina in 1975, interval in care, in timpul sesiunilor de admitere, sustragea o serie de lucrari realizate in salile de concurs si aflate in fisetul respectiv, inlocuindu-le cu altele, scrise in afara concursului.
Deoarece avea acces la foile tipizate si la stampilele oficiale, acestea din urma aratau ca si cum ar fi fost realizate in acelasi timp cu toate celelalte lucrari din concurs. Din sentinta aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti rezulta ca atit sotul Aspaziei Cojocaru, Pavel Cojocaru, cit si o matusa de-ale ei, Aspazia Haiduc, au jucat rolul de interfata intre Vasile Fodor, omul care substituia lucrarile, si candidatii care plateau fie in bani, fie in natura obtinerea unei note ce le garanta succesul la admitere. Schema spagii a fost descoperita abia in iulie 1975, cind alti profesori de la Facultatea de Drept din Bucuresti au vazut cum un candidat, Enache Trandafir, figura pe lista rezultatelor la proba scrisa de istorie cu doua note diferite. Ce se intimplase: Vasile Fodor uitase sa scoata lucrarea originala inainte de a o plasa pe cea realizata in afara concursului. Chemat la rectorat, unde il astepta si Militia, Enache Trandafir a recunoscut ca acest lucru s-a petrecut cu ajutorul conferentiarului Vasile Fodor.
Rind pe rind, plecind pe firul deschis de aceasta neatentie, procurorii au descoperit ca fraudarea admiterii la Drept se intindea pe o perioada de sase ani. Asa au descoperit ca Vasile Fodor nu ii ajuta doar pe necunoscuti, ci isi favoriza si familia. Iar actuala judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, l-a ajutat din plin: „Fodor Elena, nepoata lui Fodor Vasile, a promovat examenul de admitere in sesiunea 1972. (...) In ajunul concursului de admitere, inculpatul i-a spus sa inmineze lucrarea la socialism stiintific profesorului care va fi in sala. A respectat indicatia data procedind astfel, spre deosebire de ceilalti candidati, care puneau lucrarile pe catedra. (...) A doua zi, unchiul sau i-a dat un formular tipizat «proba de concurs», sfatuind-o sa intocmeasca o noua lucrare, pe care a facut-o cu ajutorul surorii sale, Cojocaru Aspazia, si in care a scris in plus 2-3 definitii pe care nu le scrisese in lucrarea data in sala de concurs“, se arata in sentinta tribunalului. Aceeasi sentinta mai precizeaza si faptul ca sotul actualei judecatoare de la Curtea Constitutionala atesta fapta ei: „Cojocaru Pavel confirma imprejurarea substituirii unei lucrari scrise in afara concursului, pentru Fodor Elena, imprejurare cunoscuta de el intrucit sotia sa este persoana care a ajutat-o pe candidata sa intocmeasca lucrarea in afara concursului“.
In 1972, Aspazia Cojocaru absolvise Facultatea de Drept si lucra la Institutul de Cercetari Juridice. Potrivit sentintei, Aspazia Cojocaru nu a fost inculpata, desi judecatorii precizeaza ca a participat la realizarea unei lucrari false. Lipsa de informatii despre calitatea Aspaziei Cojocaru in timpul anchetei si judecarii cauzei este cauzata de faptul ca sentinta este singurul document ramas de pe urma acelui proces, intrucit dosarul ca atare a fost dat la topit dupa 15 ani de la arhivare, potrivit Legii arhivelor. Sotul Aspaziei insa, Pavel Cojocaru, a fost pus sub acuzare in timpul procesului pentru faptul ca a intermediat legatura dintre unchiul nevestei sale, Vasile Fodor, si un anume Sever Dutcovici, un individ care dorea sa intre la facultate. Dutcovici a reusit acest lucru in 1973 prin metoda de fraudare descrisa mai sus.
Odata intrat la Drept, el a mai apelat la Fodor si pentru a promova un examen din prima sesiune a anului I, pentru care i-a dat unchiului Aspaziei 1.800 de lei, o cuvertura si un tablou. Tot Cojocaru l-a ajutat pe Fodor si in 1972, cind i-a dus acestuia lucrari scrise in afara concursului de candidatul Mihai Grosu, pe care Fodor le-a substituit ulterior celor adevarate. De asemenea, Pavel Cojocaru a fost si cel caruia Vasile Fodor i-a dat 40.000 de lei ca sa-i pastreze, in ziua in care a aflat ca Militia descoperise fraudele la facultate si perchezitia era iminenta. „Predarea sumei organelor de ancheta nu a avut loc din proprie initiativa, ci la cererea acestor organe, care erau in posesia unui denunt inca de la data de 2 august 1975, iar suma de bani a fost descoperita la Cojocaru Pavel abia la 1 septembrie 1975“, au notat judecatorii in sentinta procesului. In final, Pavel Cojocaru a primit o pedeapsa de un an si jumatate de inchisoare pentru favorizarea infractorului. Dupa aproape un sfert de veac de la condamnare, Pavel Cojocaru a ajuns consilier in Ministerul Justitiei, unde a lucrat pina in decembrie 2007.
O matusa a Aspaziei Cojocaru, Aspazia Haiduc, a fost si ea implicata in povestea fraudarii examenelor, fiind omul de legatura al lui Vasile Fodor cu un anume Ion Stingaciu, candidat ce a intrat la facultate contra sumei de 20.000 de lei. Din acesti bani, judecatorii au conchis ca 15.000 de lei i-a pastrat Aspazia Haiduc, iar Vasile Fodor a luat numai 5.000. „Haiduc Aspazia a dat ajutorul necesar atit inculpatului Fodor Vasile, cit si candidatului Stingaciu Ion, transmitind de la primul la secundul semnele de identificare a lucrarilor scrise in concurs, cit si formularele tipizate, predind apoi lui Fodor lucrarile in aceste conditiuni“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Pedeapsa Aspaziei Haiduc a fost de trei ani de inchisoare.
De asemenea, sentinta tribunalului mai precizeaza ca in cazul a 21 persoane, carora le-a putut fi dovedita frauda, le-a fost anulata fie admiterea, fie diploma de absolvire.
Mici probleme de Securitate
Judecatoarea Aspazia Cojocaru a primit anul trecut decizie de politie politica din partea CNSAS, fiind insa „albita“ ulterior de acelasi Colegiu, dupa ce a facut contestatie. La audiere, Aspazia Cojocaru a recunoscut ca a scris doua note informative care existau in dosar si care datau din 1984, sustinind insa ca a fost fortata sa dea informatii in cadrul unei anchete judiciare, despre o colega care pleca in strainatate definitiv, si ca nu a semnat un angajament. Decisiv in schimbarea verdictului se pare insa ca a fost un registru de la biserica din Dorohoi in care Aspazia Cojocaru a fost botezata in urma cu 60 de ani. Registrul ar fi demonstrat ca numele „Ana“, cu care erau semnate notele, reprezenta de fapt al doilea nume de botez al judecatoarei, si nu un nume de cod. Numele „Ana“ nu apare insa si in certificatul de nastere al judecatoarei, Aspazia Fodor pe numele ei de fata.
Aspazia Cojocaru: „Nu am nici o legatura cu povestea asta“
Judecatoarea de la Curtea Constitutionala nu vrea sa-si aminteasca prea multe despre afacerea examenelor fraudate.
Cand ne-am intilnit cu Aspazia Cojocaru, judecator la Curtea Constitutionala, si i-am reamintit de scandalul din urma cu 30 de ani, de unchiul sau, dar si de sentinta din arhiva Tribunalului Bucuresti, unde era descris modul in care ea contribuise la falsificarea examenului de admitere al surorii ei, s-a aratat extrem de surprinsa. „Nu am nici o legatura cu povestea aceasta. Nu am ajutat-o pe sora mea sa intre la facultate. Am fost anchetata doar in legatura cu persoanele care luau legatura cu mine si nu in legatura cu scandalul admiterii la facultate. Eu am terminat sefa de promotie in 1972”, ne-a declarat Aspazia Cojocaru. Intrebata despre situatia sotului sau, a spus ca nu este nimic adevarat si ca nu a fost niciodata condamnat. De altfel, asupra condamnarilor din proces, ea spune ca „toti cei condamnati au fost gratiati“.
Principalul inculpat in dosarul falsificarii examenelor de la Drept, Vasile Fodor, unchiul Aspaziei Cojocaru, a primit in 1976 o pedeapsa de 13 ani de inchisoare si i s-a confiscat suma de 85.823 de lei, precum si toata averea dobindita prin coruptie, pentru sapte cazuri de abuz in serviciu si 11 cazuri de luare de mita. Insa trebuie spus ca nicaieri pe parcursul procesului procurorii nu constata ca acestea au fost singurele cazuri in care Fodor sau complicii sai au fraudat examene, ci doar cele pentru care s-au putut stringe probe. „Era necesar a se descrie atitudinea inculpatului Fodor Vasile, care nu a recunoscut faptele comise decit in masura in care existau dovezi evidente, atitudine manifestata pe intreaga perioada a anchetei penale in cadrul careia nu a recunoscut nimic din proprie initiativa.
Recunoasterile partiale ale inculpatului au fost determinate de existenta altor probe administrate de ancheta penala, pe care nu putea sa le explice sau sa le inlature“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Spagile luate de Fodor pentru fraudarea examenelor de admitere variau in functie de profesia parintilor celui care trebuia sa intre la facultate. Astfel, de la un candidat ce avea parintii tabacari a cerut sase piei de capra si 15.000 de lei. De la altul, provenit din mediul rural, a luat 40.000 de lei si un bidon cu brinza. Oua, diverse alimente, un casetofon, o cuvertura, cartuse de tigari si sticle de bautura completeaza garnitura ce asorta intotdeauna sumele de bani. Ba chiar, intr-un caz, pentru ca parintii unui candidat nu aveau o avere prea mare, o parte din spaga a constat in faptul ca Fodor impreuna cu alti colegi foloseau casa acestora de la tara pentru petreceri, fiind aprovizionati cu mincare si bautura tot de acestia.
Ca si nepoata sa, nici Vasile Fodor, principalul inculpat, nu se arata foarte dispus sa vorbeasca despre povestea de acum trei decenii. „Am primit o gratiere individuala, dar nu mai vreau sa vorbesc despre asta. Nimeni altcineva din cei condamnati nu a mai fost gratiat“, ne-a spus Vasile Fodor. Cind l-am intrebat insa de soarta sotului nepoatei sale, Pavel Cojocaru, ne-a zis ca acesta nu a facut nici o zi de puscarie. Este contrazis insa de sentinta tribunalului ce mentioneaza perioada de un an si sase luni.
Ziaristul: Sergiu Andon
La vremea respectivului scandal, tinarul jurnalist care relata pentru „Scanteia“ desfasurarea procesului era nimeni altul decit Sergiu Andon, actualul avocat si senator PC.
Sub titlul „Falsificatorii de examene in fata justitiei si a opiniei publice“, Sergiu Andon publica pe 23 septembrie 1976 un articol in care imbina abil informatiile din dosar cu propriile opinii despre caz: „Scoaterea la mezat a corectitudinii a fost posibila pentru ca existau, gata sa tisneasca de dupa colturi, cumparatori de corectitudine dintre cei ce sustineau - din unghiul viciat al amoralitatii lor - ca «altfel nu se poate», o filozofie mercantila, reprobabila, pe care opinia publica o situeaza fara drept de apel pe banca acuzarii. In climatul nostru social, guvernat de principii morale ferme - principiile eticii si echitatii socialiste -, practicile favoritismului si mitei, practica strecurarii pe usa din dos, dobindirea unor merite pe cai laturalnice, necinstite, nu pot primi decit o replica ferma, nu pot sfirsi decit acoperite de oprobriul public“.
Acum, Sergiu Andon ofera amanunte in plus care pot explica, fie si partial, de ce Vasile Fodor si Pavel Cojocaru au executat doar o parte din pedepsele la care au fost condamnati. „Pe linga Vasile Fodor, mai era un alt cadru universitar de la Drept care a fost inculpat in povestea asta: Grigore Dumitrescu, zis Gore. El era nepotul sau varul unui general de Securitate, Grigore Raduica, iar acesta a intervenit ca ei sa fie gratiati. Despre Gore Dumitrescu, toata lumea din facultate stia ca facuse studii la Moscova“, povesteste acum Sergiu Andon. In 1976, Grigore Raduica era deputat de Dorohoi in Marea Adunare Nationala, dar cariera sa de pina atunci fusese una prodigioasa. In 1966 era sef al departamentului care se ocupa, in cadrul Comitetului Central, de Armata, Securitate si Justitie. Din aceasta pozitie a facut parte din echipa care s-a ocupat de campania de discreditare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub pretextul de a-l reabilita pe Lucretiu Patrascanu. In 1969 devine membru plin al CC-ului, iar intre 1972 si 1974 a fost prim-adjunct al ministrului de Interne. Am incercat sa-l contactam pe Grigore Raduica, dar fiica sa ne-a informat ca acesta a murit in urma cu trei ani, iar ea nu stie nimic despre procesul falsificatorilor de examene de la Facultatea de Drept.
Octav Cozminca, var cu Aspazia
Sentinta falsificatorilor de examene aduce o informatie inca necunoscuta publicului: Octav Cozminca este si el nepot al lui Vasile Fodor si var cu Aspazia Cojocaru.
Octav Cozminca, insemnat membru al PSD si fost ministru al Administratiei Publice in guvernul Nastase, figureaza si el in dosarul falsificatorilor de examene, intr-o speta colaterala ce a fost disjunsa.
El a terminat Dreptul cam in aceeasi perioada in care unchiul sau, Vasile Fodor, frauda atit examene de admitere, cit si examene din facultate, dupa cum reiese din sentinta pronuntata in 1976. Numele sau apare legat de acest scandal, deoarece unul dintre favorurile pe care Vasile Fodor le-a cerut de la un candidat a fost imbunatatirea situatiei locative a fratelui sau, Alexandru Fodor. Numai ca pentru a fi aprobata, in ciuda pilelor, cererea lui Fodor Alexandru trebuia sa arate ca, pentru a primi un apartament de trei camere, unul de doua ar fi fost prea mic pentru numarul de persoane care urmau sa locuiasca acolo. Asa ca Vasile Fodor a scris o declaratie in numele nepotului sau Octav Cozminca, potrivit careia acesta se muta in acelasi apartament cu Alexandru Fodor, deci acesta din urma putea sa ceara repartitie pentru un apartament cu trei camere. Pentru aceasta incercare de a dobindi un apartament cu ajutorul fratelui, respectiv al nepotului sau, Alexandru Fodor a primit o pedeapsa de sase luni de inchisoare.
Avocatii: Bolcas si Mitroi
Avocatul principalului inculpat, Vasile Fodor, a fost actualul deputat PRM, Lucian Bolcas. „A fost un proces foarte dur si foarte strict supravegheat. Este o placere sa vorbesc despre acest caz, deoarece imi aduc aminte ca am tinut atunci o pledoarie de patru ore in apararea lui Fodor, iar unul dintre ceilalti avocati, Paul Mitroi, a avut amabilitatea sa imi aduca un pahar cu apa“, marturiseste Bolcas. Paul Mitroi (foto dreapta), fost Avocat al Poporului, a fost aparatorul lui Grigore „Gore“ Dumitrescu, ruda generalului de Securitate Grigore Raduica.
Preluare din Cotidianul
Din păcate, articolul original publicat în Cotidianul nu poate fi accesat
Dar avem revista presei din 20.03.2008, făcută de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu articolul integral din Cotidianul: http://www.fsli.ro/presa/martie/20/20032008.pdf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu