Calea legală de urmat pentru USL

USL a afirmat tot timpul că va reinstaura legalitatea în România. Preşedintele interimar Crin Antonescu a declarat public că nu se lasă până haita de bandiţi băsişti nu va răspunde politic pentru tot răul făcut României şi cetăţenilor români. Premierul Victor Ponta a declarat că spre deosebire de Băsescu, el nu umblă cu şmecherii în politică.

Ce vedem însă de vreo 3 zile? Se pare că cei din conducerea USL abandonează lupta legală cu privire la demiterea lui Băsescu. Cum altfel poţi interpreta concedierile consilierilor lui Antonescu de la Cotroceni sau declaraţia lui Ponta cum că vor respecta hotărârea CCR, de exemplu?

Domnilor copreşedinţi ai USL, lupta nu este terminată. Ceea ce declară şi propune senatorul PNL Ioan Ghişe este perfect legal şi aceasta ar trebui să fie calea de urmat (http://www.realitatea.net/ghise-propune-o-hotarare-a-parlamentului-prin-care-se-constata-ca-presedintele-a-fost-demis-de-fapt_995156.html) pentru şedinţa plenului reunit al Parlamentului din 27.08.2012. Nu impuneţi propriilor parlamentari, în şedinţele de grup de mâine, să accepte fâră crâcnire ilegalitatea comisă de CCR. Vă reamintesc prevederile art. 69 din Constituţia României:

(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul.

Poporul s-a exprimat politic cu privire la demiterea lui Traian Băsescu. Respectaţi voinţa acestuia măcar prin lăsarea libertăţii parlamentarilor USL de a vota mâine conform propriei conştinţe, cu privire la propunerile senatorului Ghişe. 

Şi încă ceva: a coabita cu Traian Băsescu înseamnă de fapt a fi în cârdăşie cu acesta. Cam asta e percepţia celor 7,4 milioane de cetăţeni care au votat demiterea acestuia. Voturi pe care le veţi dori şi la toamnă, pentru USL.

"Blatul" de la CCR

Mi-am adus aminte de ceva interesant, petrecut în şedinţa CCR din 14 august 2012, când s-a discutat vestita"erată". Mi s-a pus pata şi nu m-am lăsat până n-am găsit dovezile că Aspazia vându-se deja "meciul". Pentru că uite cu ce erau pline fluxurile de ştiri în jurul orei 15.00:

http://www.agerpres.ro/media/index.php/justitie/item/142518-CCR-Sase-judecatori-siar-fi-dat-acordul-ca-erata-sa-fie-transmisa-la-Monitorul-Oficial-.html

Şase dintre judecătorii de la Curtea Constituţională a României şi-ar fi dat acordul pentru transmiterea eratei CCR la Monitorul Oficial, au declarat, marţi, surse din interiorul Curţii.
Conform surselor citate, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, înainte de a trimite erata la Monitorul Oficial, şi-ar fi sunat colegii membri ai Curţii. Sursele citate au susţinut că şase dintre judecătorii constituţionali şi-ar fi dat acordul pentru transmiterea eratei către Monitorul Oficial. ...

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13019038-curtea-constitutionala-judecatorul-minea-avut-dreptul-trimita-erata-monitorul-oficial-surse.htm

...UPDATE (15.00) CCR: Sase judecatori si-ar fi dat acordul ca erata sa fie transmisa la Monitorul Oficial

Sase dintre judecatorii de la Curtea Constitutionala si-ar fi dat acordul pentru transmiterea eratei CCR la Monitorul Oficial, au declarat, marti, surse din interiorul Curtii. Conform surselor, presedintele CCR, Augustin Zegrean, inainte de a trimite erata la Monitorul Oficial, si-ar fi sunat colegii membri ai Curtii. Sursele citate au sustinut ca sase dintre judecatorii constitutionali si-ar fi dat acordul pentru transmiterea eratei catre Monitorul Oficial.

http://www.rtv.net/cauta?keyword=6+dintre+cei+9+judecatori

Surse: CCR a discutat dacă decizia de invalidare a referendumului se

14 Aug 2012 ... Hotărârea privind erata a fost luată în condiţiile în care 6 dintre cei 9 judecători cunoşteau conţinutul acesteia şi au fost de acord cu ea.

www.rtv.net

www.rtv.net/surse-ccr-a-discutat-daca-decizia-de-invalidare-a-referendumului -se-poate-lua-cu-5-voturi-din-9_40149.html

http://www.rtv.net/surse-ccr-a-discutat-daca-decizia-de-invalidare-a-referendumului-se-poate-lua-cu-5-voturi-din-9_40149.html

...Hotărârea privind erata a fost luată în condiţiile în care 6 dintre cei 9 judecători cunoşteau conţinutul acesteia şi au fost de acord cu ea. ...

http://www.ziare.com/basescu/referendum-demitere/ccr-in-sedinta-extraordinara-s-ar-putea-decide-soarta-lui-basescu-live-1184231

...14.30 - Romania TV informeaza ca, potrivit unor surse, 6 dintre cei 9 judecatori stiau despre continutul eratei, acestia fiind informati telefonic de catre presedintele Augustin Zegrean, atat cu privire la continut cat si la modalitatea de trimitere la MOf. Singurii care nu au stiut ce se intampla au fost judecatorii Predescu, Toader si Gaspar.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/guvernul-trebuie-sa-transmita-numarul-de-alegatori-pana-pe-21-august-termenul-a-fost-schimbat-la-cererea-lui-basescu-erata-a-fost-legala-si-trebuia-publicata-in-monitorul-oficial-273650.html

...UPDATE 2: Şase dintre judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) consideră că erata a fost trimisă în mod legal. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, ar fi obţinut acordul celor şase să trimită erata spre publicare în Monitorul Oficial, potrivit Realitatea TV. ...

Cred că e clar acum cine era al 6-lea de care avea nevoie gaşca băsistă de la CCR.Dacă-mi aduc aminte bine, Aspazia era pe litoral cu şeful CCR în perioada respectivă, nu?

Numai că madam Aspazia, care se isterizează acum alături ce ceilalţi 5 mafioţi băsisşti din CCR în legătură cu aşa-zise denigrări şi presiuni, ar face bine să ia aminte la videoclipul de mai jos (culmea e că arată exact cam cum se comportă unii din familia băsistă, când li se pune pata):

Şi să nu uite Aspazia, Zegrean@co că totuşi va veni şi ziua asta, pentru cei de al căror vot şi-au bătut joc şi care nu au făcut "blaturi":

P.S. Apropo, dintre membrii CCR, care e invitat la marea nuntă din 01.09.2012 din "famiglia " băsistă?

Nu e de bine, doamna judecător, nu e de bine! De ce ţi-e frică nu scapi!

Aspazia Cojocaru dovedeşte încă o dată că nu are ţinere de minte, la fel cum a mai făcut de câteva ori atunci când era întrebată de petele negre din trecutul său. Numai că azi a întrecut măsura, "neamintindu-şi" ce spunea în urmă cu doar 20 de zile privitor la referendum. Mamaie, dă-ţi dracului demisia, că ai înnebunit o ţară întreagă! Cam multe bube în biografia matale, ba legate de securitate, ba de falsificări de examene, ba de afaceri imobiliare şi cine ştie ce o mai reieşi de prin arhive când o să ieşi din graţiile puterii băsiste! Şi fiindcă tot ţi-e frică de puşcărie, adu-ţi aminte de proverbul care spune că "de ce ţi-e frică, nu scapi"! Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Dar ca să nu avem discuţii, să prezentăm faptele:

02.08.2012

22.08.2012

Aspazia Cojocaru: Nu am spus niciodată că referendumul trebuie anulat

Judecătoarea CC Aspazia Cojocaru a declarat, miercuri, că nu ar fi susţinut niciodată ideea anulării referendumului din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi a negat faptul că ar fi declarat acest lucru public.

Cojocaru a fost întrebată ce a determinat-o să renunţe la ideea anulării referendumului, optând pentru invalidarea referendumului.

"Nu anulării, eu nu am spus niciodată că referendumul trebuie anulat. N-am spus niciodată asta. Eu, când am ieşit iniţial, am fost acolo, am spus datele care sunt, unele sunt corecte şi altele nu sunt corecte. Aşa am spus, eu îmi măsor cuvintele pe care le spun. Nu vorbesc aşa, eu sunt jurist, şi nu vorbesc aşa, ca omul de pe stradă obişnuit", a susţinut Aspazia Cojocaru.

În 2 august, judecătoarea Aspazia Cojocaru a declarat, după şedinţa Curţii Constituţionale, că din punctul său de vedere referendumul trebuia anulat.

"Eu, după mine, trebuia anulat referendumul", a afirmat Cojocaru.

Ea a precizat că s-au solicitat de la toate instituţiile abilitate documente care vor trebui analizate.

Întrebată de ce e necesar un astfel de demers, Aspazia Cojocaru a răspuns: "Pentru că totul s-a bazat pe date false".

sursa: http://www.mediafax.ro/social/aspazia-cojocaru-nu-am-spus-niciodata-ca-referendumul-trebuie-anulat-9969828

20 MARTIE 2008

Judecator constitutional cu trecut de falsificator

O judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, si citeva rude ale sale au fost implicate, in anii ’70, intr-o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Faimos in epoca, dosarul contine, in alte roluri, nume sonore azi: Lucian Bolcas, Sergiu Andon, Octav Cozminca.

Intre copertele unui dosar penal vechi de 32 de ani, soldat cu condamnari de pina la 13 ani de inchisoare si cu amenzi cit o Dacie, se afla ascunse numele unor personaje extrem de vizibile din viata politica romaneasca, aflate insa in ipostaze diferite. Judecatoarea Aspazia Cojocaru, sotul sau, Pavel, un unchi si o matusa de-ai sai apar, alaturi de alti complici, in rolul celor care constituiau o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Din echipa de avocati a inculpatilor faceau parte Lucian Bolcas, actual deputat PRM, si Paul Mitroi, fost Avocat al Poporului.

Iar ziaristul care scria, la „Scanteia“, despre celebrul proces al „falsificatorilor de examene“ era nimeni altul decit Sergiu Andon, actual senator PC. In pofida gravitatii faptelor si a sentintelor severe pronuntate, inculpatii au fost gratiati de Nicolae Ceausescu la interventia unui general de Securitate, ruda cu unul dintre condamnati.

Sentinta din acest dosar, aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti, arata ca, din 1969 pina in 1975, un unchi al Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, pe atunci conferentiar la Drept si secretar al comisiei de admitere, a pus la cale un sistem prin care, in schimbul unor spagi consistente, garanta admiterea la Facultatea de Drept din Bucuresti, desi in acea perioada concurenta era si de citeva zeci de candidati pe loc.

Examenul de admitere se desfasura atunci pe parcursul a mai multor zile, continind atit probe scrise, cit si orale. Tezele scrise erau depozitate o vreme intr-un fiset pina sa fie corectate. In acelasi fiset, la care avea acces oricare dintre membrii comisiei de admitere, se aflau si stampilele care garantau autenticitatea lucrarilor, dar si foile tipizate pe care concurentii raspundeau la intrebari. Unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, a fost secretarul acestei comisii din 1969 pina in 1975, interval in care, in timpul sesiunilor de admitere, sustragea o serie de lucrari realizate in salile de concurs si aflate in fisetul respectiv, inlocuindu-le cu altele, scrise in afara concursului.

Deoarece avea acces la foile tipizate si la stampilele oficiale, acestea din urma aratau ca si cum ar fi fost realizate in acelasi timp cu toate celelalte lucrari din concurs. Din sentinta aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti rezulta ca atit sotul Aspaziei Cojocaru, Pavel Cojocaru, cit si o matusa de-ale ei, Aspazia Haiduc, au jucat rolul de interfata intre Vasile Fodor, omul care substituia lucrarile, si candidatii care plateau fie in bani, fie in natura obtinerea unei note ce le garanta succesul la admitere. Schema spagii a fost descoperita abia in iulie 1975, cind alti profesori de la Facultatea de Drept din Bucuresti au vazut cum un candidat, Enache Trandafir, figura pe lista rezultatelor la proba scrisa de istorie cu doua note diferite. Ce se intimplase: Vasile Fodor uitase sa scoata lucrarea originala inainte de a o plasa pe cea realizata in afara concursului. Chemat la rectorat, unde il astepta si Militia, Enache Trandafir a recunoscut ca acest lucru s-a petrecut cu ajutorul conferentiarului Vasile Fodor.

Rind pe rind, plecind pe firul deschis de aceasta neatentie, procurorii au descoperit ca fraudarea admiterii la Drept se intindea pe o perioada de sase ani. Asa au descoperit ca Vasile Fodor nu ii ajuta doar pe necunoscuti, ci isi favoriza si familia. Iar actuala judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, l-a ajutat din plin: „Fodor Elena, nepoata lui Fodor Vasile, a promovat examenul de admitere in sesiunea 1972. (...) In ajunul concursului de admitere, inculpatul i-a spus sa inmineze lucrarea la socialism stiintific profesorului care va fi in sala. A respectat indicatia data procedind astfel, spre deosebire de ceilalti candidati, care puneau lucrarile pe catedra. (...) A doua zi, unchiul sau i-a dat un formular tipizat «proba de concurs», sfatuind-o sa intocmeasca o noua lucrare, pe care a facut-o cu ajutorul surorii sale, Cojocaru Aspazia, si in care a scris in plus 2-3 definitii pe care nu le scrisese in lucrarea data in sala de concurs“, se arata in sentinta tribunalului. Aceeasi sentinta mai precizeaza si faptul ca sotul actualei judecatoare de la Curtea Constitutionala atesta fapta ei: „Cojocaru Pavel confirma imprejurarea substituirii unei lucrari scrise in afara concursului, pentru Fodor Elena, imprejurare cunoscuta de el intrucit sotia sa este persoana care a ajutat-o pe candidata sa intocmeasca lucrarea in afara concursului“.

In 1972, Aspazia Cojocaru absolvise Facultatea de Drept si lucra la Institutul de Cercetari Juridice. Potrivit sentintei, Aspazia Cojocaru nu a fost inculpata, desi judecatorii precizeaza ca a participat la realizarea unei lucrari false. Lipsa de informatii despre calitatea Aspaziei Cojocaru in timpul anchetei si judecarii cauzei este cauzata de faptul ca sentinta este singurul document ramas de pe urma acelui proces, intrucit dosarul ca atare a fost dat la topit dupa 15 ani de la arhivare, potrivit Legii arhivelor. Sotul Aspaziei insa, Pavel Cojocaru, a fost pus sub acuzare in timpul procesului pentru faptul ca a intermediat legatura dintre unchiul nevestei sale, Vasile Fodor, si un anume Sever Dutcovici, un individ care dorea sa intre la facultate. Dutcovici a reusit acest lucru in 1973 prin metoda de fraudare descrisa mai sus.

Odata intrat la Drept, el a mai apelat la Fodor si pentru a promova un examen din prima sesiune a anului I, pentru care i-a dat unchiului Aspaziei 1.800 de lei, o cuvertura si un tablou. Tot Cojocaru l-a ajutat pe Fodor si in 1972, cind i-a dus acestuia lucrari scrise in afara concursului de candidatul Mihai Grosu, pe care Fodor le-a substituit ulterior celor adevarate. De asemenea, Pavel Cojocaru a fost si cel caruia Vasile Fodor i-a dat 40.000 de lei ca sa-i pastreze, in ziua in care a aflat ca Militia descoperise fraudele la facultate si perchezitia era iminenta. „Predarea sumei organelor de ancheta nu a avut loc din proprie initiativa, ci la cererea acestor organe, care erau in posesia unui denunt inca de la data de 2 august 1975, iar suma de bani a fost descoperita la Cojocaru Pavel abia la 1 septembrie 1975“, au notat judecatorii in sentinta procesului. In final, Pavel Cojocaru a primit o pedeapsa de un an si jumatate de inchisoare pentru favorizarea infractorului. Dupa aproape un sfert de veac de la condamnare, Pavel Cojocaru a ajuns consilier in Ministerul Justitiei, unde a lucrat pina in decembrie 2007.

O matusa a Aspaziei Cojocaru, Aspazia Haiduc, a fost si ea implicata in povestea fraudarii examenelor, fiind omul de legatura al lui Vasile Fodor cu un anume Ion Stingaciu, candidat ce a intrat la facultate contra sumei de 20.000 de lei. Din acesti bani, judecatorii au conchis ca 15.000 de lei i-a pastrat Aspazia Haiduc, iar Vasile Fodor a luat numai 5.000. „Haiduc Aspazia a dat ajutorul necesar atit inculpatului Fodor Vasile, cit si candidatului Stingaciu Ion, transmitind de la primul la secundul semnele de identificare a lucrarilor scrise in concurs, cit si formularele tipizate, predind apoi lui Fodor lucrarile in aceste conditiuni“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Pedeapsa Aspaziei Haiduc a fost de trei ani de inchisoare.

De asemenea, sentinta tribunalului mai precizeaza ca in cazul a 21 persoane, carora le-a putut fi dovedita frauda, le-a fost anulata fie admiterea, fie diploma de absolvire.
Mici probleme de Securitate

Judecatoarea Aspazia Cojocaru a primit anul trecut decizie de politie politica din partea CNSAS, fiind insa „albita“ ulterior de acelasi Colegiu, dupa ce a facut contestatie. La audiere, Aspazia Cojocaru a recunoscut ca a scris doua note informative care existau in dosar si care datau din 1984, sustinind insa ca a fost fortata sa dea informatii in cadrul unei anchete judiciare, despre o colega care pleca in strainatate definitiv, si ca nu a semnat un angajament. Decisiv in schimbarea verdictului se pare insa ca a fost un registru de la biserica din Dorohoi in care Aspazia Cojocaru a fost botezata in urma cu 60 de ani. Registrul ar fi demonstrat ca numele „Ana“, cu care erau semnate notele, reprezenta de fapt al doilea nume de botez al judecatoarei, si nu un nume de cod. Numele „Ana“ nu apare insa si in certificatul de nastere al judecatoarei, Aspazia Fodor pe numele ei de fata.

Aspazia Cojocaru: „Nu am nici o legatura cu povestea asta“
Judecatoarea de la Curtea Constitutionala nu vrea sa-si aminteasca prea multe despre afacerea examenelor fraudate.

Cand ne-am intilnit cu Aspazia Cojocaru, judecator la Curtea Constitutionala, si i-am reamintit de scandalul din urma cu 30 de ani, de unchiul sau, dar si de sentinta din arhiva Tribunalului Bucuresti, unde era descris modul in care ea contribuise la falsificarea examenului de admitere al surorii ei, s-a aratat extrem de surprinsa. „Nu am nici o legatura cu povestea aceasta. Nu am ajutat-o pe sora mea sa intre la facultate. Am fost anchetata doar in legatura cu persoanele care luau legatura cu mine si nu in legatura cu scandalul admiterii la facultate. Eu am terminat sefa de promotie in 1972”, ne-a declarat Aspazia Cojocaru. Intrebata despre situatia sotului sau, a spus ca nu este nimic adevarat si ca nu a fost niciodata condamnat. De altfel, asupra condamnarilor din proces, ea spune ca „toti cei condamnati au fost gratiati“.

Principalul inculpat in dosarul falsificarii examenelor de la Drept, Vasile Fodor, unchiul Aspaziei Cojocaru, a primit in 1976 o pedeapsa de 13 ani de inchisoare si i s-a confiscat suma de 85.823 de lei, precum si toata averea dobindita prin coruptie, pentru sapte cazuri de abuz in serviciu si 11 cazuri de luare de mita. Insa trebuie spus ca nicaieri pe parcursul procesului procurorii nu constata ca acestea au fost singurele cazuri in care Fodor sau complicii sai au fraudat examene, ci doar cele pentru care s-au putut stringe probe. „Era necesar a se descrie atitudinea inculpatului Fodor Vasile, care nu a recunoscut faptele comise decit in masura in care existau dovezi evidente, atitudine manifestata pe intreaga perioada a anchetei penale in cadrul careia nu a recunoscut nimic din proprie initiativa.

Recunoasterile partiale ale inculpatului au fost determinate de existenta altor probe administrate de ancheta penala, pe care nu putea sa le explice sau sa le inlature“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Spagile luate de Fodor pentru fraudarea examenelor de admitere variau in functie de profesia parintilor celui care trebuia sa intre la facultate. Astfel, de la un candidat ce avea parintii tabacari a cerut sase piei de capra si 15.000 de lei. De la altul, provenit din mediul rural, a luat 40.000 de lei si un bidon cu brinza. Oua, diverse alimente, un casetofon, o cuvertura, cartuse de tigari si sticle de bautura completeaza garnitura ce asorta intotdeauna sumele de bani. Ba chiar, intr-un caz, pentru ca parintii unui candidat nu aveau o avere prea mare, o parte din spaga a constat in faptul ca Fodor impreuna cu alti colegi foloseau casa acestora de la tara pentru petreceri, fiind aprovizionati cu mincare si bautura tot de acestia.

Ca si nepoata sa, nici Vasile Fodor, principalul inculpat, nu se arata foarte dispus sa vorbeasca despre povestea de acum trei decenii. „Am primit o gratiere individuala, dar nu mai vreau sa vorbesc despre asta. Nimeni altcineva din cei condamnati nu a mai fost gratiat“, ne-a spus Vasile Fodor. Cind l-am intrebat insa de soarta sotului nepoatei sale, Pavel Cojocaru, ne-a zis ca acesta nu a facut nici o zi de puscarie. Este contrazis insa de sentinta tribunalului ce mentioneaza perioada de un an si sase luni.

Ziaristul: Sergiu Andon

La vremea respectivului scandal, tinarul jurnalist care relata pentru „Scanteia“ desfasurarea procesului era nimeni altul decit Sergiu Andon, actualul avocat si senator PC.

Sub titlul „Falsificatorii de examene in fata justitiei si a opiniei publice“, Sergiu Andon publica pe 23 septembrie 1976 un articol in care imbina abil informatiile din dosar cu propriile opinii despre caz: „Scoaterea la mezat a corectitudinii a fost posibila pentru ca existau, gata sa tisneasca de dupa colturi, cumparatori de corectitudine dintre cei ce sustineau - din unghiul viciat al amoralitatii lor - ca «altfel nu se poate», o filozofie mercantila, reprobabila, pe care opinia publica o situeaza fara drept de apel pe banca acuzarii. In climatul nostru social, guvernat de principii morale ferme - principiile eticii si echitatii socialiste -, practicile favoritismului si mitei, practica strecurarii pe usa din dos, dobindirea unor merite pe cai laturalnice, necinstite, nu pot primi decit o replica ferma, nu pot sfirsi decit acoperite de oprobriul public“.

Acum, Sergiu Andon ofera amanunte in plus care pot explica, fie si partial, de ce Vasile Fodor si Pavel Cojocaru au executat doar o parte din pedepsele la care au fost condamnati. „Pe linga Vasile Fodor, mai era un alt cadru universitar de la Drept care a fost inculpat in povestea asta: Grigore Dumitrescu, zis Gore. El era nepotul sau varul unui general de Securitate, Grigore Raduica, iar acesta a intervenit ca ei sa fie gratiati. Despre Gore Dumitrescu, toata lumea din facultate stia ca facuse studii la Moscova“, povesteste acum Sergiu Andon. In 1976, Grigore Raduica era deputat de Dorohoi in Marea Adunare Nationala, dar cariera sa de pina atunci fusese una prodigioasa. In 1966 era sef al departamentului care se ocupa, in cadrul Comitetului Central, de Armata, Securitate si Justitie. Din aceasta pozitie a facut parte din echipa care s-a ocupat de campania de discreditare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub pretextul de a-l reabilita pe Lucretiu Patrascanu. In 1969 devine membru plin al CC-ului, iar intre 1972 si 1974 a fost prim-adjunct al ministrului de Interne. Am incercat sa-l contactam pe Grigore Raduica, dar fiica sa ne-a informat ca acesta a murit in urma cu trei ani, iar ea nu stie nimic despre procesul falsificatorilor de examene de la Facultatea de Drept.
Octav Cozminca, var cu Aspazia

Sentinta falsificatorilor de examene aduce o informatie inca necunoscuta publicului: Octav Cozminca este si el nepot al lui Vasile Fodor si var cu Aspazia Cojocaru.

Octav Cozminca, insemnat membru al PSD si fost ministru al Administratiei Publice in guvernul Nastase, figureaza si el in dosarul falsificatorilor de examene, intr-o speta colaterala ce a fost disjunsa.

El a terminat Dreptul cam in aceeasi perioada in care unchiul sau, Vasile Fodor, frauda atit examene de admitere, cit si examene din facultate, dupa cum reiese din sentinta pronuntata in 1976. Numele sau apare legat de acest scandal, deoarece unul dintre favorurile pe care Vasile Fodor le-a cerut de la un candidat a fost imbunatatirea situatiei locative a fratelui sau, Alexandru Fodor. Numai ca pentru a fi aprobata, in ciuda pilelor, cererea lui Fodor Alexandru trebuia sa arate ca, pentru a primi un apartament de trei camere, unul de doua ar fi fost prea mic pentru numarul de persoane care urmau sa locuiasca acolo. Asa ca Vasile Fodor a scris o declaratie in numele nepotului sau Octav Cozminca, potrivit careia acesta se muta in acelasi apartament cu Alexandru Fodor, deci acesta din urma putea sa ceara repartitie pentru un apartament cu trei camere. Pentru aceasta incercare de a dobindi un apartament cu ajutorul fratelui, respectiv al nepotului sau, Alexandru Fodor a primit o pedeapsa de sase luni de inchisoare.

Avocatii: Bolcas si Mitroi
Avocatul principalului inculpat, Vasile Fodor, a fost actualul deputat PRM, Lucian Bolcas. „A fost un proces foarte dur si foarte strict supravegheat. Este o placere sa vorbesc despre acest caz, deoarece imi aduc aminte ca am tinut atunci o pledoarie de patru ore in apararea lui Fodor, iar unul dintre ceilalti avocati, Paul Mitroi, a avut amabilitatea sa imi aduca un pahar cu apa“, marturiseste Bolcas. Paul Mitroi (foto dreapta), fost Avocat al Poporului, a fost aparatorul lui Grigore „Gore“ Dumitrescu, ruda generalului de Securitate Grigore Raduica.

Preluare din Cotidianul 

Sursa:http://lucian-cosmin.blogspot.ro/2008/03/judecator-constitutional-cu-trecut-de.html

Din păcate, articolul original publicat în Cotidianul nu poate fi accesat

Dar avem revista presei din 20.03.2008, făcută de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu articolul integral din Cotidianul: http://www.fsli.ro/presa/martie/20/20032008.pdf

Curva politică

Dezamăgirea provocată de ce a hotărât CCR e mare, bineînţeles. Ca de obicei la români, s-a găsit cineva care să fie trădătorul de serviciu. De data asta, rolul a fost interpretat de numita Aspazia Cojocaru, care se mai declară şi revoltată faţă de afirmaţiile făcute de Ion Predescu. Ce e interesant e că-l atacă în oficiosul portocaliu, Evenimentul zilei:

Marţi, 21 August 2012. 

EXCLUSIV. DECLARAŢIE ZGUDUITOARE. Judecătoarea CCR Aspazia Cojocaru: “Eu nu vreau să fac puşcărie, să încalc legea nu pot! Transmiteţi-i domnului Predescu să lupte în continuare singur!”

Autor:  Violeta Fotache

Judecătoare Aspazia Cojocaru, unul dintre cei nouă magistrați CCR care au dat verdictul în cazul referendumului, care are ca efect întoarcerea Președintelui Traian Băsescu la Cotroceni, l-a criticat dur pe colegul său, Ion Predescu.

Sursa: AGEPRES

Indignată de declarația colegului său, Ioan Predescu, dată pentru ziarul Gândul, în care acesta a spus că „am luptat și noi cum am putut”, precum și de faptul că presa titrează că „Aspazia Cojocaru a înclinat balanța CCR”, judecătoarea ne-a declarat:

“Ce înseamnă înclinarea balanţei? E total nejuridic. Dacă s-a stabilit un prag electoral şi acesta nu s-a întrunit, ce să facem acum? Să încălcăm legea? Eu nu pot să fac aşa ceva. Întrebaţi toţi studenţii mei. Unul singur dacă găsiţi să vă spună altceva, vă rog să mi-l arătaţi. Dacă nu s-a atins pragul care-i problema? Eu nu vreau să fac puşcărie, să încalc legea nu pot! Ce înseamnă “Am luptat şi noi cât am putut”?! Transmiteţi-i domnului Predescu să lupte în continuare singur. Eu nu încalc legea! “.

Cine este Aspazia Cojocaru

Este prima femeie care a ajuns în componenţa CCR. A fost numită judecător de către Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de nouă ani. Are 66 de ani, este născută în Lozna, Botoşani. E căsătorită şi are un copil. A absolvit Facultatea de Drept – Universitatea Bucureşti, în 1972, şi Facultatea Internaţională de Drept Comparat, Strasbourg, Franţa, 1978 - 1980. Specializată în drept civil, în 1991 a primit Premiul Academiei Române "Nicolae Titulescu". Prof. univ. dr este autor şi coautor al numeroase tratate şi monografii.

(http://www.evz.ro/detalii/stiri/referendum-invalidat-judectoarea-CCR-Aspazia-Cojocaru-997371.html)

Să-i reamintim însă ceva curvei politice de serviciu azi la CCR. Iată ce declara respectiva în 02.08.2012, cu privire la rezultatul referendumului:

Mediafax 02.08.2012Judecătoarea CC Aspazia Cojocaru: "Eu, după mine, trebuia anulat referendumul"

Judecătoarea Aspazia Cojocaru a declarat, joi, după şedinţa Curţii Constituţionale, că din punctul său de vedere referendumul trebuia anulat.

Judecătoarea CC Aspazia Cojocaru: "Eu, după mine, trebuia anulat referendumul"

"Eu, după mine, trebuia anulat referendumul", a afirmat Cojocaru.

Întrebată care a fost votul privind amânarea unei decizii privind referendumul pentru 12 septembrie, judecătoarea spus: "Nu pot să spun".

Ea a precizat că s-au solicitat de la toate instituţiile abilitate documente care vor trebui analizate.

Întrebată de ce e necesar un astfel de demers, Aspazia Cojocaru a răspuns: "Pentru că totul s-a bazat pe date false".

Atunci, în 02.08.2012, a avut dreptate, fapt dovedit prin cifrele reale cu privire la numărul de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente, stabilite de guvern conform exigenţelor CCR.  Azi însă, jigodia s-a sucit şi deşi spune că nu putea încălca legea, tocmai a făcut-o, dovedind că e o curvă politică mai mare chiar decât Băsescu.

Îl va trimite Zegrean pe Trăienică la brutărie?

Azi e posibil să se dea verdictul în cazul lui Trăienică. Toată lumea interesată de politica de pe malurile dâmboviţene, inclusiv cei din străinătate care şi-au tot dat cu părerea despre cum s-a desfăşurat referendumul - cei mai mulţi dedându-se la o dezinformare şi manipulare crasă, în favoarea băsismului - aşteaptă cu interes major hotărârea CCR. Un lucru e clar deocamdată: Guvernul României şi-a făcut temele şi a răspuns în termen solicitării CCR de a transmite datele actualizate privind cetăţenii cu drept de vot conform listelor electorale permanente. Trebuie să fii orb de-a binelea să nu recunoşti că cvorumul nu se aplică la cifra iniţială de peste 18,3 milioane de votanţi şi să iei astfel decizia corectă: referendumul este valid, Traian Băsescu este demis. Pentru că altfel de ce ar fi cerut CCR să primească date actualizate?

Şi totuşi, este unul prin CCR, Zegrean, care tot vine cu speculaţii pe lângă lege. Pentru el, a judeca este asimilat cu "aşa vor muşchii mei", dacă e să ne luăm după declaraţia lui cu privire la "măreţia dreptului". În cazul respectivului personaj, necazul cel mai mare vine însă de la faptul că are un handicap ocular irecuperabil şi nu poţi fi sigur dacă citeşte corect cifrele puse la dispoziţie de guvern. Aşa că să nu ne mirăm dacă în loc să-l trimită pe Băse la brutărie - unde îi este locul de fapt numai dacă ne reamintim câte "gogoşi" ne-a vândut în ultimii 22 de ani -, îl va trimite înapoi la Cotroceni!

Autodenunţ

Către Înalta Parchetară-colonel de pe lângă Mica Curticică a lui Trăienică

Subsemnatul, Călinescu Mihail - domiciliat în municipiul Craiova, jud. Dolj -, prin prezenta formulez 

AUTODENUNŢ

În fapt, văzând campania de anchetare declanşată la nivel naţional împotriva cetăţenilor care au votat la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, ca un veşnic răzvrătit împotriva celor care dau ordine şi dispoziţii ilegale încă de pe când eram în liceul militar, vă aduc la cunoştinţă că:

1. Mă fac vinovat de nerespectarea directivei transmisă de preşedintele suspendat de a boicota votarea la referendumul naţional desfăşurat în data de 29 iulie 2012 şi cu bunăştiinţă, mi-am exercitat dreptul de vot la secţia de votare nr. 45 din Craiova, fiind de fapt chiar primul cetăţean care a votat la secţia respectivă. 

2. Am acţionat cu insistenţă pentru a sabota campania de boicot desfăşurată de preşedintele suspendat între minciuni şi dezinformări, convingând un număr cât mai mare de cetăţeni să participe la referendumul naţional pentru demiterea ruşinii de preşedinte al României. Menţionez că am participat la mitingurile electorale desfăşurate în Craiova şi la distribuirea de materiale de campanie electorală, care transmiteau explicit îndemnul de a vota DA la referendum.

3. Dacă vă este de folos, vă mai informez că toată familia mea a făcut la fel ca mine.

În cazul în care vă manifestaţi curajul de a mă ancheta, v-aş ruga să-mi spuneţi din timp ce carte sfântă să aduc cu mine pentru a depune jurământul, deoarece, văzând masiva desfăşurare de parchetari pe uliţele patriei în aceste zile, bănuiesc că aţi epuizat stocurile BOR şi ale celorlate culte religioase din România. Fac menţiunea că am câte un exemplar din fiecare carte sfântă şi le-am citit pe toate.

V-aş mai ruga să nu mă daţi pe mâna vreunui ageamiu de parchetar, pe care să fiu nevoit să-l învăţ sau oblig să respecte legalitatea. Mi-au ajuns experienţele de acest gen din vremea când eram ofiţer de contraspionaj militar.
V-aş mai recomanda să vă grăbiţi totuşi, ceva îmi spune că nu vă apucă sfârşitul lunii în funcţie.

21.08.2012 

Lucian Gheorgiu: Băsescu nu are scăpare: Maximum 16,3 milioane de români pot fi pe listele

În atenţia judecătorilor Curţii Constituţionale

Băsescu nu are scăpare: Maximum 16,3 milioane de români pot fi pe listele permanente

Acasă » Investigatii

Cotidianul.ro a efectuat calcule după cifre oficiale actualizate ale INS şi a rezultat un maxim de 16,3 milioane votanţi. Mai mult ca sigur însă, pe listele electorale permanente s-ar putea să fie şi cu cel puţin 100  sau 200.000 mai puţin alegători, faţă de cei calculaţi de noi.

Calcule extrem de simple

Problema numărului de alegători cu drept de vot pe listele permanente electorale se putea rezolva într-un fel simplu, dacă se analizau, „bob cu bob” rapoartele INS privind „mişcarea populaţiei” începând cu luna iulie 2009. Menţionăm că redactorii Cotidianul.ro au efectuat calcule doar în baza cifrelor oficiale. Rezultatul obţinut este unul care, cu siguranţă va fi infirmat de operaţiunile efectuate în teren de autorităţi în aceste zile, în sensul că numărul votanţilor va fi şi mai mic. Dar şi conform calculelor Cotidianul.ro, rezultă un număr de alegători pe listele electorale permanente care asigură un cvorum care să valideze referendumul din 29 iulie, de demitere a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Pentru a ajunge la rezultatul pe care vi-l prezentăm în continuare, nu am făcut decât adunări şi scăderi, faţă de date oficiale ale INS, adică baza maximală de la recensământ.

Maxim 16.334.337 de alegători pe listele electorale permanente

La data de 1 noiembrie 2011, conform datelor maximale al recensământului INS (am adăugat şi acele 900.000 de persoane plecate pe perioadă îndelungată, şi cele temporar prezente, şi cele 600.000 temporar absente – n.a.) a rezultat că în România erau înregistraţi 20.254.866 de locutori. În perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012 în România s-au născut 125.100 de copii vii. Adunăm la numărul de locuitori găsiţi la 1 noiembrie 2011 şi rezultă: 20.379.966 de locuitori. În acelaşi timp, în perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012, au decedat 178.903 cetăţeni. Scădem numărul celor decedaţi şi rămân 20.201.063 locuitori la data de 30 iunie 2012. Din acest număr trebuie însă să scădem pe cei care nu au împlinit 18 ani. Avem următoarele date: la 30 iunie 2009, copiii cu vârsta între 0 şi 14 ani erau în număr de 3.245.775. (aceştia au acum între 3 şi 17 ani – n.a.). Între 1 iulie 2009 şi 30 iunie 2012, conform INS s-au născut 620.951 de copii vii. Adunând copii care aveau până în 14 ani la 30 iunie 2009, cu cei născuţi în ultimii 3 ani, avem un total de 3.866.726 de minori, deci locuitori fără drept de vot. Îi scădem din locuitorii număraţi anterior, şi ajungem la 16.334.337 de persoane cu drept de vot la 30 iunie 2012.

Vor fi şi mai puţini pe listele permanente

Precizăm că pentru a fi validat referendumul din 29 iulie, pe listele electorale permanente trebuie să se regăsească „în extremis”, maxim 16.918.104 cetăţeni cu drept de vot. Dar, atenţie, faţă de calculele noastre (repetăm, făcute numai în baza datelor oficiale), este posibil ca pe listele electorale permanente să fie şi mai puţin alegători decât cei 16,3 milioane găsiţi de noi.Aceasta pentru că statisticile INS nu cuprind cetăţenii condamnaţi definitiv, nebunii, precum şi alte categorii care, conform legii referendumului nu sunt trecute pe listele electorale permanente. Estimăn, faţă de calculele noastre încă o scădere de 100 – 200.000, dacă nu mai multe persoane.  

În ultimii 16 ani, listele electorale permanente au fost umflate

Începând cu alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992, avem următoarea situaţie în ceea ce priveşte listele electorale permanente:

1992 – 16.380.663 (parlamentare/prezidenţiale)

1996 – 17.218.654 (parlamentare/prezidenţiale)

2000 – 17.699.727 (parlamentare/prezidenţiale)

2003 – 17.842.103 (referendum constituţie)*

2004 – 17.897.017 (parlamentare/prezidenţiale)

2007 – 18.301.309 (referendum demitere Traian Băsescu)

2007 – 18.222.176.(referendum uninominal)**

2007 – 18.224.582 (alegeri europarlamentare)**

2008 – 18.253.616 (alegeri parlamentare)

2009 – 18.197.232 (alegeri europarlamentare)

2009 – 18.293.277 (alegeri prezidenţiale I)

2009 – 18.303.224 (alegeri prezidenţiale II)

2011 – 18.292.464 (referendum demitere Traian Băsescu)

După cum se poate observa, deşi de la an, la an, numărul populaţiei scădea – pe cale naturală sau din cauza migraţiei – numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente creştea. Chiar dacă au mai existat câte-o scăderem aceasta este nesemnificativă. Ceea ce este interesant este faptul că se înregistrează creşteri începând cu anul 2007, deşi după intrarea în UE (1 ianuarie 2007) exodul spre Occident a crescut masiv odată cu obţinerea de către români a calităţii de cetăţean european. Se pune întrebarea: de ce numărul de alegători de pe listele electorale permanente, în loc să scadă, a crescut? Răspunsul este unul simplu: au existat interese ca listele să nu fie actualizate. Este vorba atît de interese locale (ca să nu scadă numărul de consilieri judeţeni şi locali, ca să nu scadă bugetul primăriilor, consiliilor judeţene) cât şi de interese de partid la nivel naţional. Concret, cine organiza alegerile avea nevoie de menţinerea unei „rezerve” de votanţi fantomă, care să-şi exercite „votul”. Nu excludem nici factorul neglijenţă sau superficialitatea primarilor care trebuiau să actualizeze an de an listele.

„Perturbarea” cea mai mare se înregistrează – se putea altfel – cu ocazia primului referendum de suspendare a lui Traian Băsescu. În mai 2007 avem cu 404.292 mai mulţi alegători  pe listele electorale permanente decât la prezidenţialele din 2004. (Din informaţiile pe care le deţinem, listele au fost făcute pe ultima sută de metri a mandatului lui Vasile Blaga la MAI, iar urmaşul său nu a mai urmărit o actualizare a listelor – n.a.). Recordul de alegători pe listele permanente se înregistrează în 2009, cum altfel, când s-a reales Traian Băsescu. Am avut o creştere de peste 100.000 de alegători pe listele permanente în numai 6 luni de zile, de la alegerile europarlamentare.„Autorii” listelor: echipa lui Emil Boc. Mai trebuie menţionat că până în 2004, pe listele electorale permanente puteau fi trecuţi la cerere şi românii cu domiciliu în străinătate, în localitatea din ţară unde au avut ultimul domiciliu. Începând cu 2004, această prevedere a fost scoasă din legislaţia electorală.

 Liste corecte doar în 1992

 Apreciem că doar la alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992 listele electorale permanente (16,3 milioane alegători), au fost corect făcute. Avem două argumente în acest sens. 1. Alegerile au fost organizate de un guvern care „aducea” cu unul de uniune naţională, deci nu exista un interes major pentru alegători fantomă. 2. Recensământul din 2002 ne dă o oglindă reală privind cum trebuia să arate o listă electorală permanentă. Atunci au fost înregistraţi, în categoria populaţiei stabile un număr de 21.680.974 de români. Tot conform recensământului, la data respectivă, populaţia cu vârsta de până în 18 ani – deci cea fără drept de vot – se cifra la 4.847.433. Dacă am fi avut alegeri la 31 martie 2002, atunci, pe listele electorale permanente s-ar fi aflat maxim 16.833.541 de alegători. Un număr ceva mai rezonabil de alegători, apropiat de cel din 1992 în condiţiile în care deja aveam un minus de populaţie de aproape un milion de cetăţeni, faţă de recensământul din 1992. Dar, deja se intrase în era lui 17 milioane: 17,7 milioane în 2000, 17,9 în 2004.

Lucian Gheorghiu

Publicat Luni, 20 august 2012 

sursa: http://www.cotidianul.ro/bomba-basescu-nu-are-scapare-maxim-163-milioane-de-romani-pot-fi-pe-listele-permanente-191857/

Procurori băsişti, lupul meu vă aşteaptă în pragul uşii

Domnule preşedinte interimar Crin Antonescu,

De câteva zile, activitatea unor procurori întrege inimaginabilul în ale fărădelegii! Deşi nu au nici o calitate conferită de Legea 3/2000 - coroborată cu Legea 35/2008 - privind sesizarea CCR cu posibile fraude electorale - singurii care au această calitate fiind competitorii electorali, care se sizează BEC, nu CCR! -, Parchetul de pe lângă ÎCCJ se oferă benevol să pună la dispoziţia CCR o serie de documente care să fie avute în vedere atunci când CCR va valida/invalida referendumul din 29.07.2012.

Pe de altă parte, din materialele publicate zilnic de presa scrisă, dar şi cele video difuzate de posturile TV, rezultă că unii procurori terorizează locuitorii şi oficialităţile administraţiei publice locale din unele localităţi, punând fel şi fel de întrebări în legătură cu modul în care s-a organizat şi desfăşurat referendumul, dar mai ales prin faptul că întreabă şi cum au votat respectivii cetăţeni! Aşa ceva este inadmisibil, domnule preşedinte interimar al României, ca să nu mai spun de faptul că nici nu se sinchisesc să respecte procedurile legale stabilite de Codul de procedură penală! Respectivii indivizi au ajuns să bată la porţile oamenilor şi să discute cu ei peste gard în legătură cu faptele pe care le suspicionează că le-au făptuit respectivii cetăţeni atunci când au votat. Nu tu citaţie, nu tu sediu de instituţie, nu tu prezumţie de vinovăţie, nu tu prezenţa apărătorului, adică nici urmă de procedură legală!

Domnule preşedinte interimar, această situaţie trebuie să înceteze de urgenţă. Dumneavoastră aveţi calitatea şi dreptul de o convoca de îndată o şedinţă a CSAŢ, în care să puneţi în discuţie legalitatea acţiunilor lucrătorilor Ministerului Public şi să cereţi ministrului justiţiei - sub autoritatea căruia procurorii îşi desfăşoară activitate, conform art. 132 alin (1) din Constituţia României -. Vă aduc la cunoştinţă - deşi sunt sigur că ştiţi - că Legea 3/2000 prevede la art. 53 - (1) că "art. 53 - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepseşte." Cine îi anchetează pe aceşti indivizi care încearcă să viloeze secretul votului, domnule preşedinte interimar? Ministrul justiţiei ce păzeşte? Chiar dacă este interimar, este totuşi Primul-ministru al României! Luaţi măsurile necesare, domnule preşedinte interimar, fără să vă fie frică de ce va zice Barosso, Reding, ambasadorul SUA sau alt neica-nimeni, care vine să ne dea lecţii de democraţie. Altfel, să nu vă fie cu mirare că respectivii procurori vor fi luaţi cu "fulgi cu tot" de cetăţenii revoltaţi şi nu doar cu "Huo, bă!", cum s-a întâmplat azi în judeţul Olt! Eu abia aştept să-mi bată unul la uşă, să-mi asmut lupul pe el! Şi e dresat bine să-mi apere drepturile şi libertăţile constituţionale, incusiv dreptul la vot şi secretul acestuia!

Parchetarii băsişti fac referate cu copy-paste din declaraţiile lui TB în cazul Victor-Paul Dobre

Hal de referat întocmit de parchetarii care cer urmărirea penală a lui Victor-Paul Dobre! Pentru cine are răbdarea să-l citească în integralitate, constată că învinuirile aduse fostului ministru delegat în privinţa legislaţiei ce trebuie avută în vedere la întocmirea şi actualizarea listelor electorale permanente sunt bazate - ca să nu zic că au fost scrise cu copy-paste - exact pe "indicaţiile" transmise de gargaragiul garajist zilnic! Parchetarii politruci invocă Legea 370/2004 - cea cu alegerea preşedintelui -, uită cu desăvârşire de Hotărârea nr. 34H/29.07.2008 a BEC - care stabileşte că listele electorale permanente folosite la referendumul din 29.072012 se întocmesc conform Legii 35/2008 -, iar din Legea 35/2008 fac referire doar la ce reprezintă LISTELE ELECTORALE şi nu LISTELE ELECTORALE PERMANENTE (care sunt doar o parte din listele electorale), "uitând" bineînţeles să menţioneze şi cum se întocmesc aceste liste! Practic, partea aceasta din referat pune efectiv în valoare bucăţica din aşa-zisa "erată" emisă de Minea de la CCR, adică chestia că în speţă se iau în considerare prevederilie art.2 alin (1) lit c din Legea 370/2004, selectând din textele legale în vigoare doar ce se pliază "eratei". Mai dovadă ca asta că au acţionat la ordin politic rar găseşti!

R E F E R A T

Anul 2012, luna august, ziua 10, în Bucureşti

.....

Depășirea atribuțiilor stabilite de către ministrul Administrației și Internelor,

cu știință, de către ministrul delegat pentru Administrație – numitul VICTOR

PAUL DOBRE, dar și de către secretarul de stat, șef al Departamentului ordine și

siguranță publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, chestorului

principal de poliției CĂBULEA IOAN-NICOLAE și cu atât mai mult, chestorului

de poliție MANOLOIU CONSTANTIN, directorul Direcţiei pentru Evidenţa

Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date sunt tot atât de evidente și în ceea ce

privește responsabilitățile stabilite Ministerului Administrației și Internelor în ceea

ce privește procesele electorale desfășurate în România, din anul 2004 și până în

prezent.

Potrivit articolului 1 din Hotărârea de Guvern nr.720 din 22 august 2000,

listele electorale permanente sunt documente în care se înscriu cetăţenii români

care au drept de vot şi care domiciliază în localitatea pentru care se

întocmesc. Listele electorale permanente cuprind toţi cetăţenii români care au

împlinit vârsta de 18 ani şi care au exerciţiul drepturilor civile şi politice. Nu au

drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele

condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor

electorale. Înscrierea în listele electorale permanente se face din oficiu. Cetăţenii

români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele

electorale permanente ale localităţii în care s-au născut ori în care au avut

ultimul domiciliu în ţară.

Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare oficiale de

către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor. Un exemplar se

predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost

întocmite listele electorale, pe bază de proces-verbal, precizându-se numărul de

file. Celălalt exemplar se păstrează la primărie. Serviciile publice comunitare de

evidenţă a persoanelor actualizează listele electorale permanente şi le comunică

judecătoriilor în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării. Prin actualizare se

înţelege orice operaţiune care impune modificarea listei electorale permanente

anterioare. Actualizarea are în vedere şi înscrierea în listă a persoanelor care au

împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Textul hotărârii indică foarte clar și elimină orice fel de interpretări notorii

invocate de către persoanele puse sub învinuire cu referire la radierea din listele

electorale permanente radierea din listele electorale permanente a unei

persoane se face în următoarele situaţii: a) în cazul decesului, pe baza datelor

din registrul de stare civilă; b) în cazul pierderii cetăţeniei române, pe baza

comunicării Ministerului Justiţiei către serviciul public comunitar judeţean de

evidenţă a persoanelor de la ultimul domiciliu al acesteia; c) în cazul pierderii

drepturilor electorale, pe baza comunicării instanţei de judecată către serviciul

public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor de la domiciliul acesteia.

Pe de altă parte, Ordonanţa de Urgenţă nr.97 din 14 iulie 2005 privind

evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care

constituie cadrul care reglementează evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de

identitate ale cetăţenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor juridice

dintre persoanele fizice, juridice şi instituţiile statului de drept, prevede printre

altele că pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora

se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată

în România, că sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei, denumit în

continuare S.N.I.E.P., este administrat de către Direcţia pentru Evidenţa

Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului

Administraţiei şi Internelor, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., şi reprezintă

ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei

persoanelor, producerea, emiterea şi evidenţa documentelor de stare civilă, a

cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei

în relaţiile cu statul.

Se mai prevede că întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea

datelor din R.N.E.P. se fac de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin

D.E.P.A.B.D., şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor,

iar codul numeric personal, denumit în continuare C.N.P., reprezintă un număr

semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul

identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter

personal privind persoana fizică.

Una dintre cele mai importante prevederi este cea potrivit căreia

actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează de D.E.P.A.B.D. şi de serviciile

publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentelor prezentate

de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le

revin, în situaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, aceste autorității

fiind: a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă

intervenite în străinătate; b) Ministerul Justiţiei, pentru cei care dobândesc sau

pierd cetăţenia română; c) instanţele judecătoreşti, pentru persoanele care au

pierdut drepturile electorale, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului şi

pentru cei supuşi interdicţiei de a părăsi o localitate sau de a se afla într-o

localitate, în temeiul hotărârilor judecătoreşti care au rămas definitive şi

irevocabile; d) Direcţia generală de paşapoarte, pentru cei care dobândesc sau deţin

statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Potrivit textului legal cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească sau să îşi

schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres

prevăzute de lege. Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur

domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe

locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.

Referitor la reședință, articolul 31 din Ordonanţa de Urgenţă nr.97 din 14

iulie 2005 stabilește că, se înscrie în actul de identitate la cererea persoanei fizice

care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară, iar

menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai

mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la

adresa declarată ca reşedinţă. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita

înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.

În domeniul strict al referendumului național organizat la data de 29 iulie

2012 prevederile legale sunt la fel de clare.

Astfel, potrivit Hotărârii Guvernului României nr.683 din 7 iulie 2012

privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare

desfăşurării referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea

Preşedintelui României, la punctul 11 se dispune că în cel mult 5 zile de la data

stabilirii zilei referendumului: cel mai târziu 10 iulie 2012 (art.17 alin 2 din Legea

nr.3/2000 se face reactualizarea listelor electorale permanente de către primarii și

serviciile de evidență informatizată a persoanei, iar punctul 24 menționează: cu

două zile înainte de data desfășurării referendumului: la data de 27 iulie 2012

(art.22 din Legea nr.3/2000 se face înaintarea listelor electorale către birourile

electorale ale secțiilor de votare de către primarii.

Evident, Legea nr.3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi

desfăşurarea referendumului cu modificările și completările ulterioare, a fost

profund ignorată în activitatea infracțională desfășurată, deoarece la articolul 4 se

arată că au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au

împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia

debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor

condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor

electorale.

Coroborarea art. 4 din Legea nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea

şi desfăşurarea referendumului cu modificările și completările ulterioare cu cele

prevăzute de art. 9 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 97 din 14 iulie 2005 privind

evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care

indică modalitatea în care se realizează actualizarea datelor din Registrul Național

de Evidență a Persoanelor și cu dispozițiile Hotărârii Guvernului României nr.720

din 22 august 2000 privind listele electorale permanente, elucidează în mod clar

chestiunea persoanelor care se consemnează în listele electorale permanente.

Din punct de vedere organizatoric, art.17 din Legea nr.3/2000 dispune că

operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile

electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr.

35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege (asta a stat la baza Hotărârii BEC, ignorată de parchetari, că de nu le convenea), cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15^1 din prezenta lege, care se aplică în mod

corespunzător. Se mai dispune că autorităţile publice care au întocmit listele

electorale le vor înainta birourilor electorale ale secţiilor de votare cu două zile

înainte de data desfăşurării referendumului, iar orice modificare ulterioară se

comunică de îndată birourilor electorale ale secţiilor de votare.

De altfel, aceasta este explicația legală a diferenței între cifra comunicată de

ministrul Administrației și Internelor și cea consemnată în procesul-verbal al

Biroului Electoral Central.

Dacă ne raportăm la prevederile din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004

pentru alegerea Preşedintelui României, listele electorale permanente sunt listele

cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până

în ziua alegerilor inclusiv.

Mai considerăm relevante prevederile din Legea nr. 35 din 13 martie 2008

pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice

locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleşilor locali, care definește următoarele noțiuni:

1 alegător - orice cetăţean al României cu drept de vot şi care a împlinit

vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

2 domiciliu - adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa

principală şi care este înscrisă în actul de identitate; reşedinţă - adresa

la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea

de domiciliu şi care este menţionată în actul de identitate;

3 listă electorală - listă ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită dreptul

de vot în cadrul unei secţii de votare;

4 registrul electoral - o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi

cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate,

care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot; act de identitate -

cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de

identitate; în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate,

paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în

străinătate, în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşaportul

simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de

identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care

dovedeşte reşedinţa în străinătate; în cazul membrilor reprezentanţelor

diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din

şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

În conformitate cu dispozițiile acestui act normativ prevederile referitoare

la Registrul electoral naţional se aplică începând cu alegerile parlamentare

din 2012, dovedind încă odată ignorare unor dispozițiile legale, care însă au fost

invocate contrar de către persoanele implicate. (art. 25, 26,27 de ce nu le menţionaţi, parchetarilor? Pentru că în ele se specifică detaliat cum este cu listele electorale permanente, cumva?)

Relevant asupra speței sunt și dispozițiile cuprinse în Ordonanţa Guvernului

nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice

comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 372/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dar și cele din

Legea nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice

locale.

De altfel, ministrul delegat pentru Administrație – numitul VICTOR PAUL

DOBRE a cunoscut de la momentul luării rezoluției infracționale consecința

faptelor sale, fapte care au condus în final la determinarea ministrului

Administrației și Internelor să demisioneze. În același sens au acționat și învinuiții

CĂBULEA IOAN-NICOLAE și cu atât mai mult, chestorului de poliție

MANOLOIU CONSTANTIN

.....
Sursa textului: http://users.heeloo.ro/4//files/134459721613411336134_referatul-procurorilor-in-cazul-dobre.pdf