M.Ap.N., pus pe butuci de "bravii luptători" Băsescu-Boc-Oprea

D-le prim-ministru şi preşedinte al PSD Victor Ponta, nici acum nu vedeţi cu cine aţi bătut palma să colaboraţi în Parlament? Credeţi că cele câteva voturi ale trădătorului Oprea se pot echivala cu dezastrul pe care l-a produs în M.Ap.N., împreună cu cap.(sec) Boc şi aşa-zisul comandant suprem Băsescu?

Analiza de stare a Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 2009-2012

La sediul MApN a avut loc marţi 26 iunie conferinţa de presă ministrului Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, cu scopul prezentării Analizei de stare a Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 2009-2012. La conferinţa de presă au participat şi general maior Cătălin Moraru – locţiitorul şefului Departamentului pentru Armamente, şi Şerban Lungu – şef de direcţie în cadrul Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare.
Principalele elemente desprinse din analiza de stare asupra MApN:
- obiectivele procesului de transformare nu au fost îndeplinite tocmai datorită angajării unor resurse total insuficiente instituţiei apărării. Armatei i s-au redus fondurile “în condiţiile în care, după cum ştiţi, sume importante de la buget au fost realocate altor instituţii ale statului, instituţii care au construit, mă rog, parcuri prin păduri, piscine pe la sate, 
iar nivelul de interoperabilitate, capacitatea operaţională a armatei a intrat într-un regres deosebit” a precizat Dobriţoiu;
- neîndeplinirea obiectivelor forţei rezultă tot din insuficienta bugetară a apărării, iar nivelul de îndeplinire a obiectivelor, pe orizontul de timp respectiv, generează incertitudini majore, privind capacitatea noastră de a ni le îndeplini. Se vor prelungi termenele de îndeplinire a acestor obiective, în aşa fel, încât să se poată într-un orizont de timp acceptabil, să ne îndeplinim obligaţiile asumate la NATO;
- procesul de certificare şi afirmare la NATO a unităţilor oferă dimensiunea reală a capacităţii de finanţare a Statului român în scopul îndeplinirii obligaţiilor asumate nu către Armata Română, ci de către decidenţii politici în cadrul Alianţei Nord-Atlantice;
- perturbările generate procesului de planificare sunt evidente, iar acestea generează mari rezerve vizavi de capacitatea armatei de a-şi îndeplini întreaga gamă de misiuni pe care şi le-a asumat o dată cu aderarea la Alianţa Nord-Atlantică;
- imaginea dezastrului este dată de cheltuielile de personal care vor ajunge, la finele acestui an, după întregirea salariilor, la 85%, cu impact asupra cheltuielilor de operare şi mentenanţă, şi asupra bugetului înzestrării. Aceasta este o prezentare schematică a erodării fără precedent a capacităţii operaţionale a instituţiei militare;
- din cheltuielile de operare şi mentenanţă foarte subţiri 50% din totalul de 10 sau maxim 11%, sunt consumate pentru pregătirea contingentelor pe care le rotim în teatre de operaţii. Aceste contingente reprezintă doar 4% din structura de forţe a Armatei;
- cheltuielile de înzestrare ne pun în situaţia de a nu ne îndeplini decât parţial sau cu limitări foarte mari obiectivele pe care noi le-am asumat în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Nu rezidă responsabilitatea statului să renunţe la unele obiective datorită faptului că aceste obiective sunt asumate, identificate în comun de către aliaţi, şi ele conferă relevanţă
strategică Alianţei. NATO poate obliga statul respectiv să şi-l asume, ceea ce înseamnă că în acest ultim caz, statul trebuie să-şi reajusteze structura de forţe în aşa fel încât să realizeze economii la buget sau să crească bugetul Apărării pentru a individualiza sumele necesare îndeplinirii obiectivului forţei în cauză;
- efectele subfinanţării cronice în domeniul înzestrării, precum şi procentele alocate instruirii pe perioada 2009-2011:
- insuficienţa bugetului generează probleme mari legate de imposibilitatea achiziţionării combustibililor;
- neasigurarea resursei de aviaţie la nivel acceptabil şi de siguranţa zborului:  în conformitate cu standardele operaţionale pe care România şi le-a asumat, în calitatea de aliat, piloţii Armatei României ar trebui să zboare 180 de ore de zbor/pilot minim 120 de ore de zbor. În prezent piloţii care asigură serviciul de poliţie aeriană zboară zboară sub 75 de
ore de zbor, iar ceilalţi piloţi din serviciul de luptă mult mai puţin;
- la Forţele Navale, standardul operaţional este de 60 de zile pe an, de marş pe mare dar echipamentele din înzestrarea Marinei Militare, în proporţie foarte mare, şi-au depăşit inclusiv ciclul de viaţă.
- tehnica din înzestrarea forţelor armate are o vechime mai mare de 30 de ani iar pentru Fortele Tertestre, principalele echipamente au fost echipamente proiectate, echipamente de planşetă a anilor 60, intrând în producţie prin anii 70-80;
- industria apărării nu mai produce nici piese de schimb pentru acestea, lucru care generează incertitudini privind capacitatea Forţelor Terestre pentru îndeplinirea întregii game de misiuni a NATO.
- la nivel tactic, prin angajamentele operaţionale în teatrele de operaţii, unde au participat peste 80% din batalioanele din structura de forţe a Forţelor Terestre, competenţele operaţionale, competenţele de luptători ale oamenilor au crescut foarte mult, precum şi calitatea actului de comandă la nivel tactic. Ori aceasta oferă certitudini legate de capacitatea
operaţională la nivel tactic;
- în ceea ce priveşte Infrastructura Armatei există elemente de infrastructură de pe timpul imperiului  austro-ungar, marea majoritate având o vechime de 50-60 de ani,iar volumul de reparaţii este la ora actuală imposibil de atins din ţintele bugetate;
- intenţia conducerii MApN este să reechilibrăm bugetul apărării, prin valorificarea infrastructurii în exces şi rezultatele acestei valorificări să vină să acopere într-o măsură mult mai mare bugetul necesar modernizării Armatei, deci înzestrării Armatei cu categorii de tehnică ce vor contribui la îndeplinirea obiectivelor asumate în comun;
- intenţia noastră este să se solicite, pentru bugetul din anul 2013, o suplimentare a cheltuielilor pentru Apărare cu 0,3% din PIB, suplimentare care vine să acopere nevoia creşterii cheltuielilor de operare şi mentenanţă în aşa fel încât Armata să poată să facă instrucţie, pentru a-şi îndeplini misiunile;
- La capitolul Personal: în momentul în care guvernele anterioare au decis reducerea numărului de funcţii cu 9000 la nivelul ministerului s-a omis  faptul că între timp armata a parcurs două etape intense şi dureroase de reformă forţele active au fost reduse de la peste 300 de mii de oameni la 140 de mii de oameni şi într-o a doua etapă de la 140 de mii la 90 de mii de oameni. “În momentul în care guvernul Boc s-a repezit asupra armatei şi a solicitat reducerea 9000 de funcţii acest lucru a îmbrăcat o formă absolut caraghioasă, grotesc aş putea spune, pentru că au fost reduse din statele de organizare ale unităţilor inclusiv funcţii de comandanţi şi de plutoane acolo este baza pregătirii, este baza piramidei, deficitele fiind însemnate.”
- alocarea resurselor: în loc ca resursele să fie alocate unui număr mai mic de unităţi s-a luat decizia să se înfiinţeze unităţi, cu alte cuvinte, bruma de resurse a plecat să satisfacă şi nevoile unităţilor nou înfiinţate;
- probleme referitoare la acordarea gradelor de ofiţeri în rezervă: acestea trebuie să satisfacă nevoile operaţionale în caz de criză şi război, deci nu ar trebui să fie un proces oneros. La nivelul ministerului am înfiinţat o comisie care să analizeze fiecare caz în parte, pentru că din 2009 până acum au fost avansate peste 2700 de cadre. “Asta nu înseamnă că toate aceste avansări au fost făcute în mod oneros”. Ministrul a apreciat că “în cazul unor avansări spectaculoase aşa, ale unor oameni care nu au satisfăcut nici măcar stagiul militar şi s-au trezit cu grade de colonel, s-ar putea să se fi făcut fără ştiinţa indivizilor respectivi. Procesul, eu îl calific ca un proces de politizare profundă pentru a obţine avantaje politice, în sensul că, dacă îi înmânez personal livretul militar cu un anumit grad unui om şi solicit simpatie pentru programele, pentru obiectivele politice pe care le lansez, atunci să nu mai vorbim, că acest proces are şi alte conotaţii”. Comisia înfiinţată la nivelul ministerului  va analiza fiecare caz în parte şi va distinge elementele de disfuncţionalitate ca să le numesc elegant, în cadrul acestui proces. “La finele analizei suntem dispuşi să facem o conferinţă de presă şi să vă înmânăm cum aţi solicitat deja, un tabel cu numele persoanelor care au beneficiat de avansări în mod oneros” a precizat ministrul. “Avansările care se fac în baza legii nu ţin cont de apartenenţa politică a persoanelor respective dar în acelaşi timp este bine de  reţinut faptul că cei care beneficiază de grade în rezervă, de ofiţeri în rezervă ei fac obiectul perfecţionării pregătirii acestora prin activităţi de pregătirea rezervei. Ori pot fi chemaţi la unităţi pentru pregătire ori de câte ori este necesar pentru a ajunge la un nivel de pregătire minimală în aşa fel încât să-şi poată îndeplini obligaţiunile pe care le au, funcţiunile pe care le au conform statelor de mobilizare în care ei sunt trecuţi. … Iar neprezentarea la mobilizare, după cum ştiţi este o faptă penală”;
- priorităţile conducerii MApN: vor fi orientate pentru creşterea securităţii forţelor care sunt dislocate în teatrele de operaţii, pentru îndeplinirea obiectivelor asumate la NATO iar pentru că pe data de 1 iulie îndeplinim 10 ani de la angajarea forţelor româneşti în teatrul de operaţii din Afganistan noi vom saluta acest moment printr-un şir de evenimente de
presă care vă vor fi aduse la cunoştinţă.
- prezenţa în teatrele de operaţii:  România şi-a asumat angajamentul de a ne menţine o participare graduală până la finele misiunii din Afganistan. Graficele de reducere a contingentelor vor fi stabilite în comun cu aliaţii, în aşa fel încât în situaţia în care condiţiile de securitate din Afganistan o vor permite, începând cu 1 ianuarie 2015 să reducem prezenţa cu trupe de luptă în Afganistan urmând să se sprijine eforturile de reconsolidare şi consolidare a Afganistanului printr-o contribuţie financiară la bugetul apărării al Afganistanului precum şi manifestarea disponibilităţii de a contribui cu instructori la pregătirea forţelor de securitate afgane.
- referitor la pensiile militare: intenţionăm într-o a doua etapă să întregim pensiile diminuate conform nivelului avut în plată în luna decembrie 2010. S-a înfiinţat o comisie care să amendeze pachet important de legi din domeniul apărării: “în primul rând ne propunem să prezentăm Parlamentului o nouă lege a pensiilor militare ocupaţionale, să îmbunătăţim legislaţia în domeniul statutului cadrelor şi să reconferim oamenilor demnitatea pierdută.”
- despre bugetul apărării: se intenţionează de a se cere la Ministerul Finanţelor ca la proiectarea bugetului pe anul următor să se suplimenteze alocaţiile pentru apărare cu 0,3% din PIB în aşa fel încât la finele unui ciclu de guvernare, în principiu de patru ani, bugetul apărării să se situeze în limita acceptată de către şefii de stat şi de guverne ai NATO, limită situată la 2% din PIB.
- prin valorificarea infrastructurii în exces, ne propunem să asigurăm resurse pentru startarea achiziţiilor strategice de care armata are nevoie.
- înzestrarea cu avioane multirol: “Ne interesează să oferim decidenţilor politici variante de achiziţii pentru multirol, iar în acest sens vă spun că vom relua toate evaluările făcute din 2008, an în care, ministerul ajunsese la concluzia că cea mai bună soluţie, obiectivul strategic al României pentru achiziţia unui multirol este avionul de generaţia a cincea, urmând ca tranziţia la generaţia a cincea de pe platformele pe care le zburăm să se facă prin costuri minime”
- în următorul interval de patru ani intenţionăm să startăm şi celelalte programe strategice, să lansăm şi celelalte programe strategice care să contribuie la modernizarea forţelor terestre, la creşterea capacităţilor operaţionale şi chiar la modernizarea forţelor navale. “Vrem să analizăm infrastructura medico-militară în exces a ministerului pentru că, după cum ştiţi, momentul 89 când armata avea peste 300 de mii de oameni în structura Ministerului Apărării funcţionau 13 spitale, la ora actuală forţele active a scăzut sub 90 de mii de oamenii şi mai avem 12 spitale. Dorim să reevaluăm situaţia spitalelor în aşa fel încât să ne concentrăm resursele pe un număr mult mai mic de spitale şi să creştem calitatea actului medical investiţii de capital şi nu numai în structurile care vor rezulta” a preczat Dobriţoiu.
Concluzii: “Echipamentele vechi, resursele insuficiente, sunt preocupări strategice pentru această instituţie, celelalte eteme au şi ele valoarea lor, au valoare simbolică este adevărat dar acestea sunt chestiunile care trebuie avute în vedere dacă ne interesează cumva la finele unui ciclu de guvernare să avem o altă armată, mult mai bine dotată, cu o capacitate operaţională sporită, capacitatea de a-şi îndeplini obiectivele asumate în cadrul Alianţei Nord Atlantice aici la graniţa de est a alianţei, în condiţiile în care, după cum ştiţi, România tot în mijlocul unui cerc de instabilitate se află, plecând din Transnistria, Caucaz, Orientul Mijlociu şi Balcanii de vest. Ori dacă dorim să avem relevanţă strategică aceasta nu se poate obţine fără bani. Închei spunându-vă că în tot acest ansamblu eu cred că un element de cotitură îl reprezintă determinarea de a face un alt gen de politică, de a stopa înstrăinarea infrastructurii în exces către clientela politică”.
“Ce contează după această analiză de stare, este să generăm, să punem în operă toate eforturile posibile pentru a ne îndeplini obiectivele, în anii care urmează, în sensul de a creşte atât valoarea operaţională a instituţiei, cât şi de a conferi un nou statut şi o nouă demnitate, atât ofiţerilor activi cât şi personalului în rezervă al Armatei României.”
“Integritatea este valoarea importantă a vieţii militare, fiind asigurată de egalitatea de şanse, de respectul meritocraţiei, de sentimentul de solidaritate al militarilor pe care se consolidează inclusiv ierarhia militară. Toate acestea au fost încălcate brutal prin acte de comandă arbitrare, prin decizii politice discutabile, prin dispreţul pentru onoarea şi demnitatea oamenilor în uniformă.”
“Indiferent dacă vorbim despre avansări spectaculoase, în rezervă sau în activitate, că vorbim de ciuntirea drepturilor de pensie ale rezerviştilor şi schimbarea statutului acestei nobile categorii de seniori, că vorbim despre formarea pe filieră indirectă, în mod nejustificat a cadrelor, ceea ce a determinat nemulţumirea celor care, respectând legea, au urmat şcoli, auaşteptat, în stagii în grad.”
 Fie că vorbim de îndeplinirea obiectivelor asumate de instituţia militară, obiective îndeplinite de /…/ cu limitări, toate acestea intră în orizontul nostru de preocupare. Iată de ce, doamnelor şi domnilor, doresc să afirm convingerea mea de a oferi o nouă dimensiune politicilor care se vor pune în operă de la conducerea acestui minister.
- se va pune mare preţ pe meritocraţie, în promovarea în cariera militară;
- se va înceta distribuirea elementelor infrastructurii în exces, către clientela politică, încercând să se valorifice această infrastructură acum, în perioadă de maximă austeritate economică
- vrem să punem în operă un alt mod de a face politică, în slujba acestei instituţii şi în slujba onorării misiunii nobile pe care această instituţie o are faţă de poporul român.

sursa: RRA

sursa:http://militar.infomondo.ro/actualitate/analiza-de-stare-a-ministerului-apararii-nationale-in-perioada-2009-2012.html

România, Brazilia şi Chevron

Se spune pe la noi, îndeosebi de către politicieni, că nu trebuie să te pui contra niciodată intereselor marile firme economice străine, dacă vrei să te dezvolţi economic. Să facem însă o mică comparaţie între modul în care se comportă conducătorii noştri şi cei ai Braziliei, în cazul aceluiaşi gigant economic, Chevron:

http://www.realitateamea.ro/2012/04/basescu-a-cerut-sri-sa-lase-in-pace-gazele-de-sist-ba-chiar-a-avertizat-la-sri-ca-cine-se-opune-afacerii-chevron-incalca-siguranta-nationala.html#.T3wQa8hGFy4.facebook

Publicat de Adriana Dutulescu in sectiunea News la data de 03/04/2012 1:25 pm - 1,780 citiri / 9 comentarii

La bilantul SRI de acum doua saptamani, adica cu o saptamana inainte ca MRU sa semneze cele 3 HG-uri secretizate prin care Chevron a primit in exploatare terenurile de la Marea Neagra, Traian Basescu a avut in discursul sau tinut in fata ofiterilor SRI, in absenta presei, o interventie cel putin ciudata.

“Exploatarea gazelor de sist este foarte importanta si binevenita si cine spune altceva atenteaza la siguranta energetica nationala”, a spus basescu, fara nicio legatura cu restul temelor din discursul sau. SRI-istii din sala au prins insa rapid mesajul, adica lasati-i in pace pe aia de la Chevron, nu va puneti de-a curmezisul, si au primit cu hohote de ris avertismentul Presedintelui. “Hahaha, sa mori tu!”, s-a auzit din sala in care se asternuse o liniste mormantala la finalul interventiei basesciene, cind spionii lui Maior au refuzat sa aplaude discursul prezidential. Basescu s-a facut stacojiu la fata si n-a mai deschis gura.

http://www.dcnews.ro/2012/04/brazilia-da-in-judecata-chevron-%C8%99i-11-miliarde-de-dolari-despagubire-vezi-de-ce/

Guvernul brazilian a dat în judecată compania petrolieră Chevron, cerându-i o despăgubire de aproape 11 miliarde de dolari pentru deversarea de petrol în apele Atlanticului pe data de 4 martie, potrivit EFE, citată de Agerpres. 

Autorităţile braziliene au solicitat deja o despăgubire similară companiei Chevron şi subcontractantului său Transocean pentru deversarea a 3.000 de barili de petrol de pe o platformă de foraj marin din apropierea coastelor Braziliei în luna noiembrie. De asemenea, la 21 martie, un număr de 17 directori din cadrul celor două companii americane au primit interdicţia de a părăsi teritoriul Braziliei, ei urmând să fie puşi sub acuzare pentru deversarea din luna noiembrie. Autorităţile braziliene au mai decis marţi să oprească activitatea companiei Chevron de pe platformele marine unde au avut loc scurgerile de petrol şi să interzică celor două companii americane să trimită bani în afara ţării. Aria de extracţie braziliană nu este una dintre zonele importante ale Chevron – aceasta însumează numai 2-3% din producţia totală a companiei, în timp ce Australia ajunge la 17%, iar Golful Mexic are 21% din totalul platformelor Chevron. Investiţia majoră a companiei în zone de risc, cum este cea braziliană, se explică prin accesul tot mai dificil la resursele noi de energie de la nivel global. Având în vedere dimensiunea sa, firma petrolieră a căutat să se concentreze în ultimii ani pe “cucerirea” de noi teritorii pentru exploatare. 

Adăugat de Andrei Moisoiu în Apr 4 2012 20:17. Adăugat în News.

Concluzia e simplă, cred, aşa că n-are rost s-o mai scriu. Aş menţiona însă în mod deosebit că actualul preşedinte al Braziliei, Dilma Rousseff - prima femeie preşedinte al Braziliei - a fost şefa administraţiei prezidenţiale şi ministru al energiei în timpul mandatului (2003-2010) preşedintelui Luiz Inácio Lula da Silva (omul care a crescut într-o familie atât de săracă, încât n-a ştiut ce este pâinea până la şapte ani, vârsta la care s-a mutat cu familia dintr-o regiune din nord-estul Braziliei în suburbiile oraşului Sao Paulo. A renunţat la şcoală când era în clasa a cincea, şi-a câştigat pâinea lustruind pantofi pe străzi şi s-a angajat la o uzină la vârsta de 14 ani. A avansat şi, cu timpul, a devenit unul dintre cei mai respectaţi lideri de sindicat la nivel mondial. Cu toate că în acele vremuri Brazilia era condusă de un regim militar, el a sfidat generalii şi şefii şi practic a închis centrul industrial al continentului în numele muncitorilor din industria oţelului. După şapte ani de preşedinţie, Lula continua să se bucure de aprecierea a peste 70% din alegători, succes remarcabil pe un continent în care preşe­dinţii sunt consideraţi un bun la care se poate renunţa.) şi ale cărui politici economico-sociale le-a continuat!

P.S. Dacă expresia “Hahaha, sa mori tu!” chiar s-a auzit în sală la bilanţul SRI, autorul chiar merită o stea de general, demonstrând că nu toate conştinţele pot face obiectul cumpărării-vânzării practicate de regimul băsist.  

Studiosul Băsescu

În seara asta, Băselu ne-a arătat că e un cititor asiduu. Cititor, la căldura șemineului în weekend,  de legi și ordonanțe, pe care apoi să le speculeze politic în declarații de presă. Cam asta ne-a arătat în seara aceasta președintele în funcție. Ce m-a deranjat însă cel mai mult a fost faptul că s-a limitat să mulțumească pentru modul cum au intervenit la deszăpezire doar jandarmilor și militarilor. A uitat de polițiști, de preoții care nu și-au lăsat enoriașii în plata domnului și exemplele pot continua, zilnic televiziunile au transmis reportaje cutremurătoare cu astfel de exemple.

Cât privește starea de urgență sau de alertă sau cum i-o fi mai zicând, comandantul suprem trebuia să știe prevederile legale pe de rost, că doar d-aia e comandant suprem. Nu să facă studiu individual 2 zile și ceva! Dar despre asta mai bine îl las pe colegul colonel (rez) Neacșu să spună, că spune bine:

DE CE NU S-A DECRETAT STAREA DE URGENŢĂ

De câteva zile media a început să discute situaţia creată de zăpadă în unele zone ale ţării.Jandarmii au lăsat bastonul şi au luat lopata. Armata a lăsat porumbii şi a trecut la zăpadă. Premierul a trecut la vizite cu generali şi miniştri după el, de parcă fără ei nu îl cunoştea lumea sau nu avea dreptul să emită ordine şi să ia decizii. Obicei prost, de pe vremea celui ai cărui copii sunt încă în fruntea ţării. Ba mai mult, ca să arate că este mai dur decât Boc cel ce va fi curând regretat şi el, a trecut la admonestarea populaţiei pentru nămeţii care s-au format pe drumurile şi pe lângă casele oamenilor. 

Bineînţeles că televiziunile şi comentatorii, invitaţii, în funcţie de culoarea politică aruncă vina pe unii sau pe alţii, şi discută despre necesitatea instaurării stării de urgenţă sau necesitate. 
Bineînţeles, preşedintele, cel care are primul rol în decretarea unei astfel de situaţii, se află la Predeal împreună cu noul suporter al primului ministru pentru a discuta urmărtoarea lovitură de imagine.


În timpul ăsta, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne domnul Militaru se ceartă apolitic cu politicienii, depăşindu-şi atribuţiunile, spunând numai ce vrea să spună, pentru că nu se lasă provocat. Acolo unde nu cunoaşte, sau nu are cu ce să se laude, spune – ca de obicei- că nu intră în competenţele sale sau că nu răspunde la întrebări politice. Bunăoară e întrebat vizavi de cooperarea cu MApN câţi militari au fost scoţi la zăpadă iar dânsul spune că nu răspunde de numărul MApN, domnul Militaru uită însă că dânsul a deschis subiectul, că militarii şi jandarmii lucrează împreună, că şefii celor două structuri sunt membri ai aceluiaşi comandament, că deocamdată Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi administrează ministerului al cărui purtător de cuvânt se declara, deci era obligat să aibe toate datele la dispozişie şi să le facă publice dacă este întrebat, nu să facă pe şmecherul. 
Am spus deocamdată, pentru că dacă se declară Starea de Urgenţă, situaţia se schimbă şi la cârma jocului trece Armata. Ca să ne lămurim mai bine , să vedem ce spun legile ţării vizavi de declararea Stării de Urgenţă şi ce impică aceasta :

Legea 45/1994 Legea Apărării Naţionale
ART. 22 .La proclamarea stării de asediu sau de urgenţă, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziţionate bunuri aparţinând agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.

În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizaţi. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

ART. 33 Ministerul Apărării Naţionale răspunde de înfăptuirea concepşiei fundamentale de apărare a ţării în domeniul militar, în care scop:
a) analizează nevoile de apărare a ţării şi propune autorităţilor competente stabilite prin Constituţie şi alte legi, măsurile privind organizarea şi înzestrarea armatei, pregătirea populaţiei şi a teritoriului;
b) asigura pregătirea comandamentelor şi instruirea efectivelor active şi din rezerva;
c) organizează, din timp de pace, pregătirea de mobilizare a armatei şi populaţiei; face propuneri pentru declararea mobilizării generale sau parţiale şi conduce desfăşurarea acesteia;
d) îndruma şi controlează, prin Statul Major General, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, măsurile de pregătire luate de ministere, agenţii economici şi instituţiile publice, în scopul realizării producţiei şi a prestărilor de servicii pentru forţele armate, întocmirii lucrărilor de mobilizare la locul de muncă şi pregătirii teritoriului pentru apărare.
Legea 346/2006Privind Organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării
Art. 53
(1) Ministerul Apărării poate angaja şi executa, la cerere, prin unităţile sale, prestări de servicii pentru persoane juridice sau pentru persoane fizice, în domeniile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării.

(2) Structurile de forte prestează servicii cu caracter obligatoriu prevăzute de lege. Tarifele aferente acestor servicii, inclusiv cele în regim de urgenţă, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cu sumele rezultate în urma executării acestor activităţi, încasate în cadrul aceluiaşi exerciţiu financiar, se reconstituie creditele bugetare utilizate în acest scop.

LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
CAP. 2 Atribuţii

ART. 4: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii:
b) la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru:
. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi;
Aprobă
7. planurile de acţiune la instituirea stării de asediu şi a stării de urgenţă;
Art 4 1.c. c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi,după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare
Art. 33. - Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
Art. 34. - (1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanentă se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
Art. 35. - Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

Ordonanţa nr 1 /1999 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă 
Art. 3. − Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:
a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.
Art. 4. − Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei.
Art. 7. − (1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale, legate de aplicarea dispoziţiilor art. 20 din prezenţa ordonanţă de urgenţă, trec în competenţa autorităţilor civile şi militare prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.
Art. 8. − În exercitarea atribuţiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile militare emit ordonanţe militare care au putere de lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă.

Procedura instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă. Încetarea acestora 
Art. 10. − Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Art. 11. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgenţe de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
Art. 12. − În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.
Art. 13. − În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.
Art. 14. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă;
e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
Art. 1. -
(1) Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional,se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă,asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:
a) situaţia de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocareade resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;
f) starea de alertă - se declara potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;
g) managementul situaţiei de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
h) monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;
SECŢIUNEA a 2-a
Resursele materiale

Art. 32. -(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Inspectoratului General se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operaţionale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanţează din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din bugetele consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operative se finanţează, după caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(4) Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionării Sistemului Naţional se face conform legislaţiei în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare
Art. 33. - Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz,precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
Art. 34. -(1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanenta se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
Art. 35. - Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

LEGEA nr.132 din 15 iulie 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public
Art. 1. - Rechiziţia de bunuri şi prestările de servicii reprezintă măsura excepţională prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile, în condiţiile prezentei legi.
Art. 2. - (1) Bunurile rechiziţionate vor fi puse la dispoziţia forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, precum şi în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii.
Art. 4. - Rechiziţionarea de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public se dispune astfel:
a) la declararea mobilizării generale sau parţiale sau a stării de război, prin decretul de declarare;
b) la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, prin decretul de instituire;
c) în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
d) în cazul prevenirii, localizării şi înlăturării unor dezastre, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecţilor.

Şi ar mai fi multe de spus, de conspectat sau de evidenţiat pe tema aceasta, am încercat să reduc cât de mult articolele, pentru a ne face o ideea modului şi situaţiilor în care se declara Starea de Urgenţă.
Dar până la ea să vedem de ce a scos primul ministru şi Ministrul Oprea, armata la zăpadă. 
Am căutat în Legea de Funcţionare a MApN , în Legea Apărării şi nu am găsit nimic care să le dea dreptul să scoată armata la astfel de activităţi în afara art. 53din Legea 346/2006 care spune că Militarii pot executa la cerere, cu aprobarea Ministrului, CONTRA COST unele servicii în favoarea unor persoane fizice sau juridice, sau în situaţia în care s-a instituit starea de urgenţă. 

Cum până la această oră nu avem instaurată starea de Urgenţă sau necesitate nicăieri, poate purtătorul de cuvânt al ministrului va pune la dispoziţia presei cererile formulate, contractele semnate şi tarifele corespunzătoare muncii depuse de militari în ultimele zile. Dacă nu, poate cineva se sesizează şi face o mică plângere la parchet împotriva celor ce au dat ordin să fie scoşi militarii de la instrucţie şi trimişi la muncă voluntară. Nu de alta, dar nu mai ştim în ce ţară ne aflăm: în ţara în care militarii erau scoşi la munci agricole şi industriale, sau în cea în care militarilor li se reproşa că nu au de ce să ceară pensii decente , pentru că nu au participat la nici un război, au fost doar la cules de porumbi, ca toţi oamenii. 
Ce are de spus despre asta domnul Preşedinte ? Aştept răspunsul după ce coboară de pe Clăbucet. 

Al doilea aspect care se cere lămurit este dacă este cazul instituirii stării de urgenţă, şi dacă da , de ce nu s-a declarat până acum, sau de ce nu se declară având în vedere prognozele. Undeva în ordonanţa 21/2004 se dă o definiţie a stării de urgenţă şi din câte scrie acolo, pe unele zone aceasta se impunea de mult, fiind puse în pericol viaţa oamenilor şi valorile materiale şi culturale.Avem deja peste 40 de decedaţi din cauza frigului şi a situaţiei meteo. Atunci de ce nu s-a declarat încă starea de urgenţă în zonele respective? 

Păi dacă citim şi unele  măsuri care se iau în astfel de situaţii, avem şi răspunsul:
1. Preluarea comenzii de către armată. Acest lucru nu e bun, pentru că e posibil ca militarii, să observe faptul că comisiile şi comitetele ce trebuie să funcţioneze în astfel de situaţii sunt la zero cu tot ce ţine de organizare, dotare, parte financiară. În plus dacă mai apare vreun alt locotenent Alexandru şi scoate la iveală cine ştie ce „secrete” pe care nu trebuie să le ştie nimeni ?;
2. Rechiziţionarea unor utilaje sau resurse de la privaţi sau instituţii, ceea ce bineînţeles nu convine nimănui. 
3. Verificarea unor sisteme care au trecut în controlul civil sau mai bine spus politic şi care acum practic nu mai există;
4. Alocarea unor resurse financiare din fondul de rezervă al Primului Ministru,fondul de urgenţă. Acest lucru ar scoate la iveală faptul că aceste fonduri au fost folosite în alte scopuri;
5. Starea de urgenţă ar însemna blocarea sau chiar încetarea activităţilor unor firme de partid, ceea ce ar aduce mari prejudicii clienţilor fideli; 
6. alocarea unor fonduri suplimentare pentru activităţile şi plata celor ce vor face parte din comitetele formate şi echipele de intervenţie ;

În plus, cum să se declare starea de urgenţă când cel care are acest atribut, este la schi? Pai dacă preşedintele has fun, cum să declari starea de urgenţă, să îi strici bunătate de WEEK-END tocmai acum când toate au ieşit aşa de bine, gerul şi zăpada ţin lumea în casă, nu mai pot ieşi să demonstreze, şi-a tras prim ministru secret, a scos la păscut tineretul Smart din PDL, iar Ponta a intrat în herghelia lui? Ar fi o dovadă de cruzime extremă, să strici bucuriile domnului preşedinte, pentru nişte puturoşi care nu ies să mute câteva zeci de metri cubi de zăpadă din curte.

Şi cu tată vânzoleala asta, nu am văzut sau auzit pe nimeni să aducă în faţă pe cei care au încheiat contracte de sute de milioane de Euro cu administraţiile statului, şi să le ceară să treacă la lopată sau să dea banii armatei şi jandarmilor care fac ceea ce trebuiau să facă ei. Domnul Prim ministru îi ceartă pe oameni că nu şi-au mutat munţii de zăpadă dimprejurul caselor, dar nu trage de barba nici un mahăr de partid cu contract de deszăpezire, DE CE DOMNULE UNGUREANU ? 

Nu e vorba, că nici televiziunile nu se înghesuie să îi identifice. Doar vorbesc aşa, la modul general, ca să le arate că ştiu ceva şi aşteaptă provincia. 

http://neacsum.blogspot.com/2012/02/de-ce-nu-s-decretat-starea-de-urgenta.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+MarinNeacsu+%28MARIN+NEACSU%29