M.Ap.N. va verifica toate acordările de grade şi înaintare în grad a ofiţerilor în rezervă pentru perioada 1990-2012

COMUNICAT NR. 112 

Data: 29.06.2012 

Precizări

Problema legalităţii avansărilor ofiţerilor în rezervă este în atenţia conducerii M.Ap.N. de la momentul apariţiei primelor informaţii în presă. 

Pentru a analiza temeiul legal al acestor avansări a fost constituită Comisia pentru verificarea modului de acordare a gradelor şi înaintare în grad a ofiţerilor în rezervă în M.Ap.N, în perioada 2010-2012. 

Datorită interesului reprezentanţilor mass-media şi a controverselor apărute în spaţiul public, obiectul de investigare al comisiei a fost extins şi pentru perioada 1990 - 2012.

La finalizarea fiecărui an verificat, Ministerul Apărării Naţionale va comunica datele cu avansările ilegale din anul respectiv, urmând ca, la sfârşitul analizei, să fie făcută publică lista acestor cazuri pe intreaga perioadă.

Biroul de Presă

Sursa:http://www.mapn.ro/cpresa/13845_Preciz%C4%83ri

PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT !: La mulți ani cu suspendare!

PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT !: La mulți ani cu suspendare!: Presa intră in week-end cu știri să ronțăie   o lună. Evenimentele nu se precipită, se încalecă unul peste altul de ai zice că am intrat ...

CRAIOVA - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, IN REZERVA SI IN RETRAGERE: Un altfel de mesaj

CRAIOVA - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, IN REZERVA SI IN RETRAGERE: Un altfel de mesaj: UN ALTFEL DE MESAJ           Dragi camarazi, membrii sau nemembrii ai SINDICATULUI CADRELOR MILITARE, cu pensiile mărite sau micşorate...

Dragă A.N.I., m-ai pus pe gânduri rău

Suspectă rău graba cu care A.N.I a dat, după nici doar o oră de la declaraţia ministrului Titus Corlăţean, următorul comunicat de presă privind incompatibilitatea judecătorilor Augustin Zegrean şi Iulia Antoanella Motoc:

Precizări privind solicitările mass-media în baza Legii 544/2001, referitoare la afirmațiile domnului Titus CORLĂȚEAN, Ministrul Justiției, efectuate astăzi, 27 iunie a.c., în cadrul emisiunii „Ultima Oră”, difuzată la postul de televiziune România TV (RTV).

Având în vedere solicitările formulate de mass-media în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Agenția Națională de Integritate face următoarele precizări:

Domnul judecător Augustin ZEGREAN și doamna judecător Iulia MOTOC nu se află în nicio situație prevăzută de Legea 176 /2010, referitoare la respectarea regimului juridic al incompatibilităților, conflictelor de interese sau la existența unor diferențe semnificative nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate.

Precizăm faptul că pe rolul Agenției Naționale de Integritate nu există niciun dosar de evaluare în curs, referitor la domnul judecător Augustin ZEGREAN, respectiv la doamna judecător Iulia MOTOC.

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, 27 iunie 2012. Postat la data de: 27/6/2012 

(sursa http://www.integritate.eu/1841/section.aspx/2729.

Or fi făcut cumva lucrătorii A.N.I. ore suplimentare, că programul normal de lucru se terminase deja la ora emiterii comunicatului? Aveau totuşi deja (deşi comunicatul spune că nu) în lucru ceva legat de cei doi judecători şi tocmai finalizaseră verificările, aşa că s-a nimerit la fix să dea şi comunicatul răspuns la afirmaţiile lui Corlăţean? 

Nu cumva totul pute din ce în ce mai rău în legătură cu judecătorii portocalii de la C.C.R.? Eu aşa cred şi te rog, dragă A.N.I. să-mi răspunzi şi mie la 3 întrebări legitime:

1. Ce verificări aţi făcut ieri în legătură cu numita IULIA ANTOANELLA MOTOC, judecător la Curtea Constituţională a României (să trec oare peste faptul că respectiva declară în Declaraţia de avere că o cheamă doar IULIA MOTOC - o fi cumva vorba despre altă persoană? -, că lucrează la CC - o fi cumva fostul Comitet Central al PCR? -, iar la domiciliu trece doar Bucureşti!), în condiţiile în care ultimele ei declaraţii de avere postate pe site datează din 14.06.2010 şi 03.11.2010? (vezi aici declaraţiile de avere http://www.ccr.ro/declaratii/avere/motoc1.pdf, http://www.ccr.ro/declaratii/avere/motoc.pdf)

2. Cum naiba se face însă că v-a luat un an de zile să înregistraţi prima declaraţie de avere a Iuliei Antoanella Motoc? Aceasta este semnată pe 14.06.2010 şi luată în evidenţă cu nr. 54 abia în 21.06.2011! Iar a doua declaraţie e semnată pe 03.11.2011 dar nu este luată în evidenţă cu număr de înregistrare! Ce fel de verificări aţi făcut după numirea în 2010 ca judecător la C.C.R. a Iuliei Antoanella Motoc dacă asta este situaţia declaraţiilor de avere?

3. Dacă tot susţineţi că aţi făcut verificări, cum se face că n-aţi constat că respectiva persoană trebuia sancţionată contravenţional conform art. 29 al. (1) din Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative. Lege nr. 176/2010 care prevede că: 

Art. 29

(1) Nedepunerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese in termenele prevazute de prezenta lege, precum si nedeclararea, in declaratia intocmita potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte inscrisuri constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei. Agentia poate declansa din oficiu procedura de evaluare. 

Aştept un răspuns, dragă A.N.I, dacă se poate, la fel de prompt ca pentru dl. ministru Corlăţean.   Şi vezi că nu sunt singurul căzut pe gânduri.

Băsescu şi curTEA sCONcSTITUŢIONALĂ

Un miros de împuţiciune emană din ecranul PC-ului. Mă uit atent să văd dacă nu cumva mi-a intrat vreo gânganie în carcasa acestuia şi s-a prăjit. Nu găsesc nimic. Butonez în continuare între Facebook şi jocul FIFA şi brusc găsesc sursa mirosului: Comunicatul CCR în legătură cu cine ne va reprezenta la Consiliul European. Citesc atent, fiind nevoit să mă ţin de nas, fiindcă ce a decis azi majoritatea portocalie din CCR chiar că pute îngrozitor:

"In sedinta din ziua de 27 iunie 2012, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.e) din Constitutia Romaniei si al art.34 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a examinat cererea formulata de Presedintele Romaniei privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte.

La sedinta de judecata au participat, din partea Presedintelui Romaniei, domnul Stefan Deaconu, consilier prezidential, iar din partea Guvernului, primul-ministru, domnul Victor-Viorel Ponta, impreuna cu ministrul justitiei, domnul Titus Corlatean, si ministrul pentru relatia cu Parlamentul, domnul Mircea Dusa.

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, generat de actiunea Guvernului si a primului-ministru de a-l exclude pe Presedintele Romaniei din delegatia care participa la Consiliul European in perioada 28-29 iunie 2012.

In exercitarea atributiilor constitutionale, Presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European, in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre Presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru.

Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei si Guvernului".

Adică ăştia au hotărât, cu majoritate, că în Constituţie avem nu doar expresia Preşedintele României, ci şi ŞEF DE STAT! 

Dau drumul şi la TV şi văd şi declaraţia chiorului-şef al acestei "instituţii", care mă lasă perplex declarând că nu se mai obosesc să redacteze şi motivarea, "ju(de)cătorii" fiind extenuaţi deja. Cam are dreptate individul ăsta, te oboseşte rău să transformi CCR în curTEA sCONcSTITUŢIONALĂ a României! Băsescule, la tine n-a ajuns încă mirosul? 

M.Ap.N., pus pe butuci de "bravii luptători" Băsescu-Boc-Oprea

D-le prim-ministru şi preşedinte al PSD Victor Ponta, nici acum nu vedeţi cu cine aţi bătut palma să colaboraţi în Parlament? Credeţi că cele câteva voturi ale trădătorului Oprea se pot echivala cu dezastrul pe care l-a produs în M.Ap.N., împreună cu cap.(sec) Boc şi aşa-zisul comandant suprem Băsescu?

Analiza de stare a Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 2009-2012

La sediul MApN a avut loc marţi 26 iunie conferinţa de presă ministrului Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, cu scopul prezentării Analizei de stare a Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 2009-2012. La conferinţa de presă au participat şi general maior Cătălin Moraru – locţiitorul şefului Departamentului pentru Armamente, şi Şerban Lungu – şef de direcţie în cadrul Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare.
Principalele elemente desprinse din analiza de stare asupra MApN:
- obiectivele procesului de transformare nu au fost îndeplinite tocmai datorită angajării unor resurse total insuficiente instituţiei apărării. Armatei i s-au redus fondurile “în condiţiile în care, după cum ştiţi, sume importante de la buget au fost realocate altor instituţii ale statului, instituţii care au construit, mă rog, parcuri prin păduri, piscine pe la sate, 
iar nivelul de interoperabilitate, capacitatea operaţională a armatei a intrat într-un regres deosebit” a precizat Dobriţoiu;
- neîndeplinirea obiectivelor forţei rezultă tot din insuficienta bugetară a apărării, iar nivelul de îndeplinire a obiectivelor, pe orizontul de timp respectiv, generează incertitudini majore, privind capacitatea noastră de a ni le îndeplini. Se vor prelungi termenele de îndeplinire a acestor obiective, în aşa fel, încât să se poată într-un orizont de timp acceptabil, să ne îndeplinim obligaţiile asumate la NATO;
- procesul de certificare şi afirmare la NATO a unităţilor oferă dimensiunea reală a capacităţii de finanţare a Statului român în scopul îndeplinirii obligaţiilor asumate nu către Armata Română, ci de către decidenţii politici în cadrul Alianţei Nord-Atlantice;
- perturbările generate procesului de planificare sunt evidente, iar acestea generează mari rezerve vizavi de capacitatea armatei de a-şi îndeplini întreaga gamă de misiuni pe care şi le-a asumat o dată cu aderarea la Alianţa Nord-Atlantică;
- imaginea dezastrului este dată de cheltuielile de personal care vor ajunge, la finele acestui an, după întregirea salariilor, la 85%, cu impact asupra cheltuielilor de operare şi mentenanţă, şi asupra bugetului înzestrării. Aceasta este o prezentare schematică a erodării fără precedent a capacităţii operaţionale a instituţiei militare;
- din cheltuielile de operare şi mentenanţă foarte subţiri 50% din totalul de 10 sau maxim 11%, sunt consumate pentru pregătirea contingentelor pe care le rotim în teatre de operaţii. Aceste contingente reprezintă doar 4% din structura de forţe a Armatei;
- cheltuielile de înzestrare ne pun în situaţia de a nu ne îndeplini decât parţial sau cu limitări foarte mari obiectivele pe care noi le-am asumat în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Nu rezidă responsabilitatea statului să renunţe la unele obiective datorită faptului că aceste obiective sunt asumate, identificate în comun de către aliaţi, şi ele conferă relevanţă
strategică Alianţei. NATO poate obliga statul respectiv să şi-l asume, ceea ce înseamnă că în acest ultim caz, statul trebuie să-şi reajusteze structura de forţe în aşa fel încât să realizeze economii la buget sau să crească bugetul Apărării pentru a individualiza sumele necesare îndeplinirii obiectivului forţei în cauză;
- efectele subfinanţării cronice în domeniul înzestrării, precum şi procentele alocate instruirii pe perioada 2009-2011:
- insuficienţa bugetului generează probleme mari legate de imposibilitatea achiziţionării combustibililor;
- neasigurarea resursei de aviaţie la nivel acceptabil şi de siguranţa zborului:  în conformitate cu standardele operaţionale pe care România şi le-a asumat, în calitatea de aliat, piloţii Armatei României ar trebui să zboare 180 de ore de zbor/pilot minim 120 de ore de zbor. În prezent piloţii care asigură serviciul de poliţie aeriană zboară zboară sub 75 de
ore de zbor, iar ceilalţi piloţi din serviciul de luptă mult mai puţin;
- la Forţele Navale, standardul operaţional este de 60 de zile pe an, de marş pe mare dar echipamentele din înzestrarea Marinei Militare, în proporţie foarte mare, şi-au depăşit inclusiv ciclul de viaţă.
- tehnica din înzestrarea forţelor armate are o vechime mai mare de 30 de ani iar pentru Fortele Tertestre, principalele echipamente au fost echipamente proiectate, echipamente de planşetă a anilor 60, intrând în producţie prin anii 70-80;
- industria apărării nu mai produce nici piese de schimb pentru acestea, lucru care generează incertitudini privind capacitatea Forţelor Terestre pentru îndeplinirea întregii game de misiuni a NATO.
- la nivel tactic, prin angajamentele operaţionale în teatrele de operaţii, unde au participat peste 80% din batalioanele din structura de forţe a Forţelor Terestre, competenţele operaţionale, competenţele de luptători ale oamenilor au crescut foarte mult, precum şi calitatea actului de comandă la nivel tactic. Ori aceasta oferă certitudini legate de capacitatea
operaţională la nivel tactic;
- în ceea ce priveşte Infrastructura Armatei există elemente de infrastructură de pe timpul imperiului  austro-ungar, marea majoritate având o vechime de 50-60 de ani,iar volumul de reparaţii este la ora actuală imposibil de atins din ţintele bugetate;
- intenţia conducerii MApN este să reechilibrăm bugetul apărării, prin valorificarea infrastructurii în exces şi rezultatele acestei valorificări să vină să acopere într-o măsură mult mai mare bugetul necesar modernizării Armatei, deci înzestrării Armatei cu categorii de tehnică ce vor contribui la îndeplinirea obiectivelor asumate în comun;
- intenţia noastră este să se solicite, pentru bugetul din anul 2013, o suplimentare a cheltuielilor pentru Apărare cu 0,3% din PIB, suplimentare care vine să acopere nevoia creşterii cheltuielilor de operare şi mentenanţă în aşa fel încât Armata să poată să facă instrucţie, pentru a-şi îndeplini misiunile;
- La capitolul Personal: în momentul în care guvernele anterioare au decis reducerea numărului de funcţii cu 9000 la nivelul ministerului s-a omis  faptul că între timp armata a parcurs două etape intense şi dureroase de reformă forţele active au fost reduse de la peste 300 de mii de oameni la 140 de mii de oameni şi într-o a doua etapă de la 140 de mii la 90 de mii de oameni. “În momentul în care guvernul Boc s-a repezit asupra armatei şi a solicitat reducerea 9000 de funcţii acest lucru a îmbrăcat o formă absolut caraghioasă, grotesc aş putea spune, pentru că au fost reduse din statele de organizare ale unităţilor inclusiv funcţii de comandanţi şi de plutoane acolo este baza pregătirii, este baza piramidei, deficitele fiind însemnate.”
- alocarea resurselor: în loc ca resursele să fie alocate unui număr mai mic de unităţi s-a luat decizia să se înfiinţeze unităţi, cu alte cuvinte, bruma de resurse a plecat să satisfacă şi nevoile unităţilor nou înfiinţate;
- probleme referitoare la acordarea gradelor de ofiţeri în rezervă: acestea trebuie să satisfacă nevoile operaţionale în caz de criză şi război, deci nu ar trebui să fie un proces oneros. La nivelul ministerului am înfiinţat o comisie care să analizeze fiecare caz în parte, pentru că din 2009 până acum au fost avansate peste 2700 de cadre. “Asta nu înseamnă că toate aceste avansări au fost făcute în mod oneros”. Ministrul a apreciat că “în cazul unor avansări spectaculoase aşa, ale unor oameni care nu au satisfăcut nici măcar stagiul militar şi s-au trezit cu grade de colonel, s-ar putea să se fi făcut fără ştiinţa indivizilor respectivi. Procesul, eu îl calific ca un proces de politizare profundă pentru a obţine avantaje politice, în sensul că, dacă îi înmânez personal livretul militar cu un anumit grad unui om şi solicit simpatie pentru programele, pentru obiectivele politice pe care le lansez, atunci să nu mai vorbim, că acest proces are şi alte conotaţii”. Comisia înfiinţată la nivelul ministerului  va analiza fiecare caz în parte şi va distinge elementele de disfuncţionalitate ca să le numesc elegant, în cadrul acestui proces. “La finele analizei suntem dispuşi să facem o conferinţă de presă şi să vă înmânăm cum aţi solicitat deja, un tabel cu numele persoanelor care au beneficiat de avansări în mod oneros” a precizat ministrul. “Avansările care se fac în baza legii nu ţin cont de apartenenţa politică a persoanelor respective dar în acelaşi timp este bine de  reţinut faptul că cei care beneficiază de grade în rezervă, de ofiţeri în rezervă ei fac obiectul perfecţionării pregătirii acestora prin activităţi de pregătirea rezervei. Ori pot fi chemaţi la unităţi pentru pregătire ori de câte ori este necesar pentru a ajunge la un nivel de pregătire minimală în aşa fel încât să-şi poată îndeplini obligaţiunile pe care le au, funcţiunile pe care le au conform statelor de mobilizare în care ei sunt trecuţi. … Iar neprezentarea la mobilizare, după cum ştiţi este o faptă penală”;
- priorităţile conducerii MApN: vor fi orientate pentru creşterea securităţii forţelor care sunt dislocate în teatrele de operaţii, pentru îndeplinirea obiectivelor asumate la NATO iar pentru că pe data de 1 iulie îndeplinim 10 ani de la angajarea forţelor româneşti în teatrul de operaţii din Afganistan noi vom saluta acest moment printr-un şir de evenimente de
presă care vă vor fi aduse la cunoştinţă.
- prezenţa în teatrele de operaţii:  România şi-a asumat angajamentul de a ne menţine o participare graduală până la finele misiunii din Afganistan. Graficele de reducere a contingentelor vor fi stabilite în comun cu aliaţii, în aşa fel încât în situaţia în care condiţiile de securitate din Afganistan o vor permite, începând cu 1 ianuarie 2015 să reducem prezenţa cu trupe de luptă în Afganistan urmând să se sprijine eforturile de reconsolidare şi consolidare a Afganistanului printr-o contribuţie financiară la bugetul apărării al Afganistanului precum şi manifestarea disponibilităţii de a contribui cu instructori la pregătirea forţelor de securitate afgane.
- referitor la pensiile militare: intenţionăm într-o a doua etapă să întregim pensiile diminuate conform nivelului avut în plată în luna decembrie 2010. S-a înfiinţat o comisie care să amendeze pachet important de legi din domeniul apărării: “în primul rând ne propunem să prezentăm Parlamentului o nouă lege a pensiilor militare ocupaţionale, să îmbunătăţim legislaţia în domeniul statutului cadrelor şi să reconferim oamenilor demnitatea pierdută.”
- despre bugetul apărării: se intenţionează de a se cere la Ministerul Finanţelor ca la proiectarea bugetului pe anul următor să se suplimenteze alocaţiile pentru apărare cu 0,3% din PIB în aşa fel încât la finele unui ciclu de guvernare, în principiu de patru ani, bugetul apărării să se situeze în limita acceptată de către şefii de stat şi de guverne ai NATO, limită situată la 2% din PIB.
- prin valorificarea infrastructurii în exces, ne propunem să asigurăm resurse pentru startarea achiziţiilor strategice de care armata are nevoie.
- înzestrarea cu avioane multirol: “Ne interesează să oferim decidenţilor politici variante de achiziţii pentru multirol, iar în acest sens vă spun că vom relua toate evaluările făcute din 2008, an în care, ministerul ajunsese la concluzia că cea mai bună soluţie, obiectivul strategic al României pentru achiziţia unui multirol este avionul de generaţia a cincea, urmând ca tranziţia la generaţia a cincea de pe platformele pe care le zburăm să se facă prin costuri minime”
- în următorul interval de patru ani intenţionăm să startăm şi celelalte programe strategice, să lansăm şi celelalte programe strategice care să contribuie la modernizarea forţelor terestre, la creşterea capacităţilor operaţionale şi chiar la modernizarea forţelor navale. “Vrem să analizăm infrastructura medico-militară în exces a ministerului pentru că, după cum ştiţi, momentul 89 când armata avea peste 300 de mii de oameni în structura Ministerului Apărării funcţionau 13 spitale, la ora actuală forţele active a scăzut sub 90 de mii de oamenii şi mai avem 12 spitale. Dorim să reevaluăm situaţia spitalelor în aşa fel încât să ne concentrăm resursele pe un număr mult mai mic de spitale şi să creştem calitatea actului medical investiţii de capital şi nu numai în structurile care vor rezulta” a preczat Dobriţoiu.
Concluzii: “Echipamentele vechi, resursele insuficiente, sunt preocupări strategice pentru această instituţie, celelalte eteme au şi ele valoarea lor, au valoare simbolică este adevărat dar acestea sunt chestiunile care trebuie avute în vedere dacă ne interesează cumva la finele unui ciclu de guvernare să avem o altă armată, mult mai bine dotată, cu o capacitate operaţională sporită, capacitatea de a-şi îndeplini obiectivele asumate în cadrul Alianţei Nord Atlantice aici la graniţa de est a alianţei, în condiţiile în care, după cum ştiţi, România tot în mijlocul unui cerc de instabilitate se află, plecând din Transnistria, Caucaz, Orientul Mijlociu şi Balcanii de vest. Ori dacă dorim să avem relevanţă strategică aceasta nu se poate obţine fără bani. Închei spunându-vă că în tot acest ansamblu eu cred că un element de cotitură îl reprezintă determinarea de a face un alt gen de politică, de a stopa înstrăinarea infrastructurii în exces către clientela politică”.
“Ce contează după această analiză de stare, este să generăm, să punem în operă toate eforturile posibile pentru a ne îndeplini obiectivele, în anii care urmează, în sensul de a creşte atât valoarea operaţională a instituţiei, cât şi de a conferi un nou statut şi o nouă demnitate, atât ofiţerilor activi cât şi personalului în rezervă al Armatei României.”
“Integritatea este valoarea importantă a vieţii militare, fiind asigurată de egalitatea de şanse, de respectul meritocraţiei, de sentimentul de solidaritate al militarilor pe care se consolidează inclusiv ierarhia militară. Toate acestea au fost încălcate brutal prin acte de comandă arbitrare, prin decizii politice discutabile, prin dispreţul pentru onoarea şi demnitatea oamenilor în uniformă.”
“Indiferent dacă vorbim despre avansări spectaculoase, în rezervă sau în activitate, că vorbim de ciuntirea drepturilor de pensie ale rezerviştilor şi schimbarea statutului acestei nobile categorii de seniori, că vorbim despre formarea pe filieră indirectă, în mod nejustificat a cadrelor, ceea ce a determinat nemulţumirea celor care, respectând legea, au urmat şcoli, auaşteptat, în stagii în grad.”
 Fie că vorbim de îndeplinirea obiectivelor asumate de instituţia militară, obiective îndeplinite de /…/ cu limitări, toate acestea intră în orizontul nostru de preocupare. Iată de ce, doamnelor şi domnilor, doresc să afirm convingerea mea de a oferi o nouă dimensiune politicilor care se vor pune în operă de la conducerea acestui minister.
- se va pune mare preţ pe meritocraţie, în promovarea în cariera militară;
- se va înceta distribuirea elementelor infrastructurii în exces, către clientela politică, încercând să se valorifice această infrastructură acum, în perioadă de maximă austeritate economică
- vrem să punem în operă un alt mod de a face politică, în slujba acestei instituţii şi în slujba onorării misiunii nobile pe care această instituţie o are faţă de poporul român.

sursa: RRA

sursa:http://militar.infomondo.ro/actualitate/analiza-de-stare-a-ministerului-apararii-nationale-in-perioada-2009-2012.html

Ionuţ Stroe: Craiova reapare puternic pe harta mondială a industriei auto

Deputatul PNL Ionuţ Stroe susţine că municipiul Craiova a intrat, din nou, pe harta mondială a industriei automobilistice.

de Anca Ochianu
06/27/2012, 15:59

Parlamentarul doljean consideră că privatizarea fostei uzine Daewoo reprezintă „cea mai semnificativă desfăşurare de forţe industriale din Craiova”. „După patru ani de când Ford a preluat uzina de automobile de la Craiova, după mulţi paşi mai mici sau mai mari făcuţi de uzină pentru transfomarea şi modernizarea mijloacelor de producţie, după sesiuni intense de pregătire a personalului, astăzi Craiova reapare puternic pe harta mondială a industriei auto: începe producţia în masă de automobile Ford B-Max. Demersul de privatizare a uzinei Daewoo a fost un efort al Guvernului Tăriceanu şi în acest moment reprezintă de departe cea mai semnificativă desfăşurare de forţe industriale din Craiova. Nu totul este mort în Craiova, industria constructoare de maşini trăieşte şi trăieşte din ce în ce mai bine şi mai sănătos. Chiar dacă a rămas numai jumătate din acest an, Ford a anunţat că doreşte să producă 60.000 de automobile în 2012. Iar pentru anul viitor, compania a anunţat că doreşte să producă 120.000 de automobile. Craiova revine puternic pe harta exporturilor. Odată cu demararea producţiei de motoare ecoboost luna trecută, dar şi cu cea de maşini de astăzi, Ford finalizează şi investiţia de 675 de milioane de euro la care s-a anagajat. La această poveste de succes, trebuie adăugată şi prezenţa furnizorilor care s-au instalat deja în jurul uzinei de la Craiova şi care revigorează încet, dar sigur, piaţa locurilor de muncă nu doar din Dolj, ci şi din Olt. De exemplu, Yazaki a creat aproape 500 de locuri de muncă la Caracal, alţi furnizori, precum IAC Group, urmând să îşi completeze personalul cu alte câteva sute de locuri de muncă în perioada imediat următoare”, susţine deputatul PNL Ionuţ Stroe. Parlamentarul doljean reaminteşte faptul că privatizarea Daewoo Craiova a fost realizată de Guvernul Tăriceanu. „Eu mă bucur să constat că performanţele Guvernului Tăriceanu îşi produc direct efecte şi acum, după o lungă perioadă de criză. Îmi doresc, desigur, ca povestea de succes a sosirii Ford la Craiova să se dezvolte constant, devenind un pilon de bază al dezvoltării întregii regiuni”, a mai declarat Ionuţ Stroe, deputat PNL. 

Sursa:http://www.lupamea.ro/articol.php?id=12003&titlu=Ionu%C5%A3-Stroe-Craiova-reapare-puternic-pe-harta-mondial%C4%83-a-industriei-auto

CONTRAATAC LA NAŞ PRIMARUL ALES AL CRAIOVEI ÎI DĂ REPLICA ŞEFULUI FRF

LOV către Sandu: N-am habar de fotbal, dar recunosc pungaşii dintr-o privire!

Lia Olguţa Vasilescu a răspuns pe facebook atacurilor lui Mircea Sandu, trimiţându-l pe naş în şleahta «pungaşilor»

Cristian TOMA, 26 iunie 2012, 21:18

Imediat după anunţarea verdictului în cazul FC Universitatea Craiova vs. FRF, milioane de oameni s-au bucurat. Vorba unui oltean, care a comentat pe editie.ro: “Muică, murii şi înviai!” Cam aşa a fost întâmpinată victoria Ştiinţei în instanţă, visul de revenire în competiţii fiind prelungirea acestei bucurii. Cel puţin doi oameni au avut fierea mărită şi mai că s-au înecat în propriul venin: Mircea Sandu şi Mitică Dragomir. Dacă “Miliţică” s-a cramponat de vechile lui probleme referitoare la finanţatorul Adrian Mititelu, luând în derâdere decizia instanţei şi dând cu tifla unor lucruri evidente, în încercarea de a-şi acoperi propria vină, şeful FRF a trecut la atacuri îndreptate atât împotriva judecătoarei care a pronunţat sentinţa, cât şi împotriva primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu.

Lia Olguţa Vasilescu: Sunt nesimţită că nu m-am rugat de nash să lase echipa în pace?

“Craiova şi doamna primar (n. r. - Olguţa Vasilescu) să se ducă să-şi ia jucătorii înapoi de pe unde sunt, e problema lor. Dar Mititelu nu vrea jucătorii, pentru că are datorii la ei. Nu are cum să mai facă fotbal, pentru că nu mai are niciun ban. Nu vedeţi ce cere el? El cere bani. Nu o să obţină niciodată bani de la federaţie! A fost un abuz şi prezenţa primăriţei, care habar n-are de fotbal, nu a avut bunul-simţ să dea un telefon la federaţie. A dat declaraţii prin ziare că ne pune cu roţile în sus, ne dă peste cap. Este posibil să te exprimi aşa?” - a menţionat Sandu. Lucrurile nu au rămas fără replica promptă a Liei Olguţa Vasilescu, care a postat imediat pe facebook răspunsurile. “Mircea Sandu atacă judecătoarea care a dat dreptate azi (luni, 25 iunie - n. n.) echipei Universitatea Craiova şi spune despre mine că habar n-am de fotbal. Se prea poate, dar recunosc pungaşii dintr-o singură privire şi ştiu cum stă treaba cu lovitura de pedeapsă! Mă întreabă de ce n-am sunat la FRF, să-mi explice el cum e cu fotbalul! Păi, dacă n-am habar de fotbal, cum m-aş putea înţelege cu el?” - a comentat Olguţa Vasilescu. Aceasta nu s-a oprit aici şi a mai spus că nu înţelege de ce Sandu consideră că ea nu a avut bun-simţ. “Auzi la el! Mircea Sandu: «A fost un abuz şi prezenţa primăriţei (la proces), care habar nu are de fotbal. Nu a avut bunul-simţ să dea un telefon la federaţie». Adică sunt nesimţită, că nu m-am rugat de nash să lase echipa în pace! Sau cum?” - mai afirmă primarul Craiovei.

Sursa:Editie.ro

Eu nu vreau să tac! Tu vrei?

Avocaţii să tacă. Politicienii să tacă. Avocatul poporului să tacă. Ziariştii oneşti să tacă. Medicii, poliţiştii şi alte categorii profesionale să fie puşi sub urmărire penală dacă nu fac ce li se spune. Populaţia să tacă. 

Au dreptul să vorbească şi să hotărască doar unii procurori şi judecători, după cum le spune tătucul portocaliu. Nu te supui, că sunt sau nu sunt probe, te anchetează şi condamnă cum vor ei, în dispreţul total al legii. Chiar dacă nu au decret prezidenţial în legătură cu inamovibilitatea. Au ajuns să şi comploteze în acest sens, după cum dezvăluie un serviciu secret azi.

N-am tăcut cât am fost ofiţer de contraspionaj militar, n-am tăcut de când sunt în politică, n-am să tac nicicând în faţa abuzurilor şi ilegalităţilor. Doar de aceea avem o Constituţie şi legi care ne garantează dreptul la libera exprimare. Ei nu sunt nici câteva mii, noi suntem însă milioane şi n-avem dreptul să tăcem!

Exclusiv: ZIUAnews vă dezvăluie trocul judecătorilor de la Înalta Curte, pentru a-l condamna pe Adrian Năstase

Postat la: 26.06.2012 14:16 | Scris de: Voichiţa Răşcanu

Update - 20.50: Ministrul Justiției a dat asigurări că va cerceta modul abuziv în care cei 18 judecători au acționat. Titus Corlățean a făcut afirmația în urmă cu câteva minute, la Antena3.

18 judecători de la instanța supremă s-au pus de acord să creeze un dispozitiv legal pentru a nu îi permite lui Adrian Năstase prescripția specială • În acest fel, judecătorii i-au restrâns fostului premier dreptul la apărare și la lege, printr-un abuz de nedescris • Întâlnirea celor 18 a fost înregistrată și monitorizată de SRI și aduce atingere gravă intereselor României • ZIUAnews solicită instituțiilor statului să ancheteze această înțelegere odioasă dintre înalții magistrați, pentru a respecta statul de drept • Toți cei 18 au bube în CV • Niciunul dintre ei nu este pe deplin compatibil cu statutul de judecător al ÎCCJ

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, într-o ședință care nu a avut nicio calificare legală, că dosarele care au fost suspendate, ca urmare a trimiterii la Curtea Constituțională, nu se mai prescriu în termenul prevăzut de lege. Ședința judecătorilor nu a avut nicio calificare legală, nu are niciun temei juridic, și, mai mult decât atât, a încercat să fie impusă de instanța supremă și celorlate instanțe! Și asta, numai pentru ca în cazul lui Năstase să nu poată fi constatată prescripția specială! Decizia judecătorilor de la ÎCCJ este împotriva legii, a Codului de Procedură Penală și a Constituției!

Codul Penal prevede, pentru infracțiunea de care era acuzat Adrian Năstase, o pedeapsă de cinci ani de închisoare. Conform acuzațiilor procurorilor, fostul premier a fost trimis în judecată și condamnat defintiv pentru infracțiunea prevăzută în articolul 13 din Legea 78/2000. Acesta prevede: "Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani". Conform articolului 122 din Codul de procedură Penală: "Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru persoana fizică sunt: d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani". Articolul 123 din același Cod prevede, cu privire la întreruperea prescripției: "Cursul termenului prescripţiei prevăzute în art. 122 se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în desfăşurarea procesului penal. După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie. Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei". Articolul 124, însă, cu privire la prescripția specială, spune următoarele: "Prescripția specială înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 122 este depășit cu încă jumătate." Prin urmare, prescripția specială, în dosarul în care Năstase a fost condamnat, era împlinită. Iar judecătorii ÎCCJ nu pot adăuga la lege!

ZIUAnews vă prezintă, în exclusivitate, procesul-verbal prin care mai mulți judecători ai ÎCCJ au decis să facă legea!

Voichița Rășcanu

sursa:http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/ziuanews-va-dezvaluie-trocul-judecatorilor-de-la-inalta-curte-pentru-a-l-condamna-pe-adrian-nastase-16784

SCMD - Departamentul Juridic: Proiectul de lucru pentru noua Lege a pensiilor mi...

SCMD - Departamentul Juridic: Proiectul de lucru pentru noua Lege a pensiilor mi...: Va prezentam mai jos proiectul Legii care se va numi a “pensiilor militare de stat” elaborat de specialistii MApN. Acesta va fi trimis si ...

Oprea, gradele şi legea

Pentru că tot e la ordinea zilei scandalul cu avansările ilegale şi acordarea de grade militare pe criterii politice, să ne delectăm puţin cu ce a făcut pe ultima sută de metri, generalul-izmenar Oprea, în această privinţă. Dacă ar fi avut oleacă minte sub cozorocul caschetei şi ar fi dat Ordinul M.41/2012 în 2009 când l-a pus Băsescu ministru, ai fi putut zice că ar fi existat o bază cât de cât legală pentru ce s-a făcut în privinţa avansărilor şi acordării de grade militare. Dar cum el nu e decât un "general cu 4 stele de justiţie militară" - apropo, ştie cineva dacă a lucrat măcar o zi ca procuror sau judecător militar? -, o fi zis că un ordin de ministru poate bate o lege organică, ba mai mult, va acţiona şi retroactiv! Aşa că vă îndemn să aveţi răbdare să citiţi cum a încercat să acopere toate ilegalităţile în acest domeniu, prin compararea celor două texte. Atenţie mai ales la art. 8 şi 9 din ordinul M.41/2012!

P.S. Pe când şi o anchetă în privinţa acordării de ordine, medalii şi plachete? Că eu nu pot uita când i-a dat lui Boc "Onoarea Armatei Române"!

Ordinul M.41/2012 privind metodologia de acordare a gradelor si inaintare in grad a cadrelor militare in rezerva si in retragere, pe timp de pace

Legea nr. 80/1995 din 11/07/1995 privind statutul cadrelor militare. Partea superioară a machetei

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 328 din 15 mai 2012  MINISTERUL APARARII NATIONALE  Avand in vedere prevederile art. 47, 53, 61, 64 si 67 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 57 din Legea nr. 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare si ale art. 23 din Legea nr. 355/2009 privind regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi,  in temeiul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale, cu modificarile ulterioare,  ministrul apararii nationale emite prezentul ordin.  Art. 1 (1) Inaintarea in grad a cadrelor militare in rezerva, pe timp de pace, in conditiile art. 53 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, se face la termen sau in mod exceptional.  (2) Inaintarea in grad a cadrelor militare in retragere, pe timp de pace, se poate face numai in mod exceptional, potrivit prevederilor art. 67 din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.  Art. 2 (1) Inaintarea in grad a cadrelor militare in rezerva, pe timp de pace, se face, de regula, cu prilejul zilei de 25 octombrie – Ziua Armatei Romaniei, zilei de 1 decembrie – Ziua Nationala a Romaniei, zilei de 31 mai – Ziua Rezervistului Militar, al zilelor aniversare ale categoriilor de forte ale armatei si comandamentelor de arma, precum si ale genurilor de arma si ale specialitatilor militare.  (2) Inaintarea in grad a cadrelor militare in rezerva, pe timp de pace, se poate face si in alte situatii ordonate de catre ministrul apararii nationale sau seful Statului Major General. Art. 3 Inaintarea in grad a cadrelor militare in retragere, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2), se poate face cu prilejul evocarii unor evenimente importante din istoria patriei si a fortelor armate ale Romaniei, precum si cu prilejul zilei de 29 aprilie – Ziua Veteranilor de Razboi si a zilei de 31 mai – Ziua Rezervistului Militar.  Art. 4 (1) Inaintarea in grad a cadrelor militare in rezerva se face in raport cu nevoile fortelor armate, pe baza propunerilor formulate de catre sefii structurilor centrale, ai structurilor subordonate nemijlocit ministrului aararii nationale, de catre sefii statelor majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandantii comandamentelor de arma, marilor unitaati, unitatilor militare si ai centrelor militare, de catre structurile asociative ale cadrelor militare in rezerva si in retragere, precum si alte autoritati publice sau organizatii neguvernamentale.  (2) Propunerile privinde acordarea gradului de general de brigada/similar coloneilor si comandorilor in rezerva si inaintarea in grad a generalilor/similarilor in rezerva se centralizeaza, analizeaza, avizeaza si promoveaza spre aprobare, potrivit prevederilor legale, de catre Directia management resurse umane.  (3) Propunerile pentru inaintarea in grad a ofiterilor in rezerva, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2), se centralizeaza, se analizeaza si se avizeaza de catre Directia personal si mobilizare din Statul Major General, care le inainteaza spre aprobare sefului Statului Major General.  (4) Propunerile privind inaintarea in grad a maistrilor militari si subofiterilor in rezerva se centralizeaza si se analizeaza de catre Directia personal si mobilizare din Statul Major General si se aproba de seful acesteia.  Art. 5 (1) Inaintarea in grad a cadrelor militare in retragere, in conditiile art. 3, are la baza propunerile formulate de sefii structurilor centrale, ai structurilor subordonate nemijlocit ministrului apararii nationale, de catre sefii statelor majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandantii comandamentelor de arme si ai centrelor militare, precum si de catre structurile asociative ale cadrelor militare in rezerva si in retragere si alte autoritati publice sau organizatii neguvernamentale.  (2) Propunerile privind inaintarea in grad a cadrelor militare in retragere, precum si cele privind acordarea gradului de sublocotenent maistrilor militari principali si plutonierilor-adjutanti principali in retragere se centralizeaza, se analizeaza si se promoveaza spre aprobare, potrivit prevederilor legale, de catre Directia calitaea vietii personalului din Departamentul pentru relatia cu Parlamentul si informare publica.  (3) Propunerile privind acordarea gradului de general de brigada/similar coloneilor si comandorilor in retragere si inaintarea in grad a generalilor/similarilor in retragere se centralizeaza si se analizeaza de catre Directia calitatea vietii personalului din Departamentul pentru relatia cu Parlamentul si informare publica si se promoveaza spre aprobare ministrului apararii nationale, cu avizul Directiei management resurse umane.  Art. 6 Centrele militare centralizeaza si inainteaza propunerile privind inaintarea in grad a cadrelor militare in rezerva si in retragere din grupele de evidenta ale celorlalte institutii cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale la Directia personal si mobilizare din Statul Major General, care transmite propuneri pentru analiza si decizie conducatorilor acestor institutii.  Art. 7 (1) Acordarea gradelor in rezerva se realizeaza la propunerea comandantilor centrelor militare sau a Directiei personal si mobilizare din Statul Major General, in raport cu nevoile fortelor armate si competentele teritoriale, pentru constituirea rezervei generale si operationale, potrivit legii.  (2) Propunerile privind acordarea gradelor in rezerva se inainteaza pentru aprobare conducatorilor structurilor cu competente in domeniu, potrivit prevederilor art. 45 lit. a), c) si f) din Legea nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.  Art. 8 (1) In fundamentarea propunerilor pentru acordarea gradelor militare si inaintarea in grad a cadrelor militare in rezerva si in retragere, inaintae de structurile prevazute la art. 4 si 7, se au in vedere urmatoarele:  a) participarea la misiuni si operatii ale fortelor armate;  b) participarea, alaturi de unitati si formatiuni militare, la inlaturarea efectelor calamitatilor si catastrofelor naturale; c) aducerea de servicii institutiei militare ori contributia la promovarea imaginii Armatei Romaniei;  d) detinerea unor functii cu mare vizibilitate publica, in exercitarea carora au contribuit la cresterea prestigiului organismului militar pe plan intern si international;  e) merite deosebite in plan national sau international, pe timpul activitatii in armata sau in rezerva; in categoria meritelor deosebite sunt incluse si faptele si actele exemplare in plan profesional si social, elaborarea de lucrari cu valoare recunoscuta in domeniul militar sau cultural-stiintific, de alte studii si lucrari de cercetare stiintifica ori pedagogica, individual sau impreuna cu personal militar ori civil, in colectiv;  f) remarcarea prin activitatile desfasurate in cadrul structurilor asociative ale cadrelor militare in rezerva si in retragere sau in sprijinul acestora ori participarea in organele de conducere ale structurilor respective;  g) savarsirea unor acte de eroism si acte exemplare de curaj.  (2) Ministrilor si demnitarilor cu rang corespunzator acestora, secretarilor si subsecretarilor de stat, precum si prefectilor, subprefectilor, presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, primarilor, secretarilor municipiului Bucuresti si ai judetetelor, secretarilor municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti si ai comunelor, precum si conducatorilor operatorilor economici si institutiilor publice cu atributii la mobilizare si pe timp de razboi li se pot acorda grade militare in rezerva sau pot fi inaintati in grad, potrivit legii, si dupa participarea la activitati de pregatire specifica, organizate prin grija Statului Major General si a structurilor militare subordonate acestuia, in conditiile art. 56 si 57 din Legea nr. 446/2006 privind pregarirea populatiei pentru aparare.  Art. 9 Prin exceptie de la prevederile art. 2-7, se pot acorda grade militare/inainta in grad, pana la gradul de colonel/similar, cadrele militare in rezerva si in retragere si in alte situatii, potrivit legii, de catre ministrul apararii nationale si seful Statului Major General.  Art. 10 Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

CAPITOLUL III   Provenienţa ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor    Art. 36. - Ofiţerii in activitate provin din:    a) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de invăţămant pentru formarea ofiţerilor, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 37 lit. c);    b) absolvenţi ai anului IV din instituţiile militare de invăţămant superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani;    c) absolvenţi ai instituţiilor militare de invăţămant din alte state, similare celor prevăzute la lit. a), trimişi la studii de către Ministerul Apărării Naţionale;    d) ofiţeri in rezervă care au promovat testele de aptitudini şi indeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau al şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, in vederea chemării sau rechemării in activitate;     ___________     Litera d) a fost modificată prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 60/2005 incepand cu 13.11.2005.    e) maiştri militari şi subofiţeri in activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de invăţămant superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au varsta de cel mult 35 de ani;    f) maiştri militari şi subofiţeri care, in timp de război, indeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi incadrate cu ofiţeri in unităţile militare aflate in zona acţiunilor militare;    g) persoane care au promovat testele de aptitudini şi indeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi care sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de invăţămant superior. Pentru chemarea in activitate, in anumite arme sau servicii şi specialităţi militare, stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor in cauză, bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar indeplinit;    h) maiştri militari şi subofiţeri in activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de invăţămant superior.     In Ministerul Administraţiei şi Internelor persoanele prevăzute la alin. 1 lit. e) pot fi trecute in corpul ofiţerilor indiferent de varstă.     ___________     Alineatul a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 9/2006 incepand cu 27.02.2006.     ___________     Art. 36. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 60/2005 incepand cu 29.06.2005.    Art. 37. - Ofiţerii in rezervă provin din:    a) ofiţeri trecuţi din activitate in rezervă;    b) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de invăţămant superior care au indeplinit serviciul militar cu termen redus, in raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare;    c) absolvenţi ai instituţiilor militare de invăţămant pentru formarea ofiţerilor, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;    d) maiştri militari şi subofiţeri in rezervă, care, in timp de război, indeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi incadrate cu ofiţeri in unităţile militare aflate in zona acţiunilor militare;    e) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de invăţămant superior sau, la nevoie, ai liceelor, cu diplomă de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente, cu diplomă, cu profil corespunzător specialităţilor militare deficitare in Ministerul Apărării Naţionale, care au varsta de cel mult 35 de ani. Bărbaţii trebuie să aibă stagiul militar indeplinit;    f) studenţi ai instituţiilor militare de invăţămant pentru formarea ofiţerilor care au promovat penultimul an de studii, in situaţia in care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă grad de ofiţer studenţilor exmatriculaţi.    Art. 38. - Maiştrii militari in activitate provin din:    a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor de invăţămant pentru formarea maiştrilor militari, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 39 lit. b);    b) subofiţeri in activitate, in varstă de cel mult 45 de ani, care au un stagiu neintrerupt de cel puţin 5 ani, in funcţii de exploatare, intreţinere şi reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere in corpul maiştrilor militari şi indeplinesc celelalte condiţii stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General;    c) maiştri militari in rezervă care au promovat testele de aptitudini şi indeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, in vederea chemării sau rechemării in activitate.    Art. 39. - Maiştrii militari in rezervă provin din:    a) maiştri militari trecuţi din activitate in rezervă;    b) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de invăţămant pentru formarea maiştrilor militari, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;    c) persoane in varstă de cel mult 45 de ani, care au o pregătire tehnică de nivel liceal sau postliceal in specialităţi militare deficitare;    d) subofiţeri in rezervă care au absolvit şcoli de maiştri in specialităţi necesare forţelor armate.    Art. 40. - Subofiţerii in activitate provin din:    a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de invăţămant pentru formarea subofiţerilor;    b) militari angajaţi pe bază de contract care au promovat testele de aptitudini şi concursul sau examenul susţinut in acest scop şi indeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;    c) subofiţeri in rezervă care au promovat testele de aptitudini şi indeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, in vederea chemării sau rechemării in activitate;    d) gradaţi care, in timp de război, indeplinesc cu rezultate bune, cel puţin 3 luni, funcţii prevăzute a fi incadrate cu subofiţeri in unităţile militare aflate in zona acţiunilor militare;    e) militari angajaţi pe bază de contract care au absolvit cursul de formare subofiţeri in condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;    f) militari angajaţi pe bază de contract, absolvenţi ai şcolilor postliceale de specialitate corespunzătoare specialităţilor militare, pentru care nu sunt organizate cursuri de formare pe filieră directă şi indirectă;    g) persoane care au promovat testele de aptitudini şi indeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior. Pentru chemarea in activitate, in anumite arme sau servicii şi specialităţi militare, stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor in cauză, bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar indeplinit.     ___________     Art. 40. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 60/2005 incepand cu 29.06.2005.    Art. 41. - Subofiţerii in rezervă provin din:    a) absolvenţi ai instituţiilor militare de invăţămant pentru formarea subofiţerilor in rezervă;    b) subofiţeri trecuţi din activitate in rezervă;    c) absolvenţi ai instituţiilor civile de invăţămant superior care au indeplinit serviciul militar cu termen redus, in raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare;    d) studenţi ai instituţiilor militare de invăţămant pentru formarea ofiţerilor care au promovat cel puţin anul I de studii, in situaţia in care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă gradul de subofiţer studenţilor exmatriculaţi;    e) gradaţi in rezervă care, in urma unei concentrări de instrucţie, au fost calificaţi in specialităţi militare necesare forţelor armate, pentru funcţii de subofiţeri;    f) caporali in rezervă care, in ultimele 6 luni ale serviciului militar in termen, au indeplinit cu rezultate bune şi foarte bune funcţii prevăzute a fi incadrate cu ofiţeri sau subofiţeri;     ___________     Litera f) a fost modificată prin alineatul (1) din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2001 incepand cu 29.07.2001.    g) gradaţi care, in timp de război, indeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate bune şi foarte bune, funcţii prevăzute a fi incadrate cu ofiţeri sau subofiţeri, in unităţile militare aflate in zona acţiunilor militare;    h) absolvenţi ai liceelor, şcolilor profesionale ori ai unei şcoli echivalente, in raport cu nevoile forţelor armate. Bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar indeplinit.     ___________     Litera h) a fost modificată prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2001 incepand cu 29.07.2001. CAPITOLUL IV   Acordarea gradelor şi inaintarea cadrelor militare in gradele următoare    Art. 45. - Acordarea gradelor şi inaintarea in gradele următoare se fac după cum urmează:    a) gradele de general şi amiral in activitate şi in rezervă, in timp de pace şi in timp de război, prin decret al Preşedintelui Romaniei, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea colegiului ministerului;    b) gradele de ofiţeri in activitate, cu excepţia celor prevăzute la lit a), in timp de pace, prin ordin al ministrului apărării naţionale;    c) gradele de ofiţeri in rezervă, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), in timp de pace, prin ordin al şefului Statului Major General;    d) in timp de război, acordarea gradului de sublocotenent şi inaintarea in gradele de locotenent şi căpitan in activitate sau in rezervă se fac de către comandanţii stabiliţi de şeful Marelui Cartier General, iar in cele de ofiţeri cu grade superioare, de şeful Marelui Cartier General;    e) gradele de maiştri militari şi subofiţeri in activitate, in timp de pace şi in timp de război, prin ordin al ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor stabiliţi de acesta;    f) gradele de maiştri militari şi subofiţeri in rezervă, in timp de pace şi in timp de război, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.    Art. 46. - Acordarea gradelor de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri in activitate, precum şi inaintarea in gradele următoare a acestora se fac, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale.     Acordarea gradelor celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. c), e), f) şi alin. 2 lit. a), art. 38 lit. b) şi art. 40 alin. 1 lit. b) şi d) şi alin. 2 se poate face in tot cursul anului.     Inaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor in activitate in gradele următoare, in condiţiile prevăzute la art. 63, se face la datele stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar in cele prevăzute la art. 64, precum şi la chemarea sau rechemarea in activitate a cadrelor militare in rezervă se poate face in tot cursul anului.    Art. 47. - Gradele de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri in rezervă se acordă după cum urmează:    a) o dată pe an - celor prevăzuţi la art. 37 lit. c) şi e), art. 39 lit. b), c) şi d) şi art. 41 lit. e) şi f);    b) la data terminării pregătirii militare sau a trecerii in rezervă - celor prevăzuţi la art. 37 lit. b) şi f) şi art. 41 lit. a), c) şi d);    c) in tot cursul anului - celor prevăzuţi la art. 37 lit. d) şi art. 41 lit. g) şi h).     Inaintarea in gradele următoare a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor in rezervă se face, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar in condiţiile prevăzute la art. 64, in tot cursul anului.    Art. 48. - Gradele de sublocotenent şi aspirant se acordă celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. a), b), c) şi f) şi art. 37 lit. b), c), d) şi f).    Art. 49. - Gradul de locotenent se acordă maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. e).    Art. 50. - Gradul de maistru militar clasa a IV-a se acordă celor prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b).     La trecerea in corpul maiştrilor militari, celor prevăzuţi la art. 38 lit. b) şi art. 39 lit. d) li se acordă grade de maistru militar, in raport cu gradele de subofiţer pe care le au, astfel:    a) gradul de maistru militar clasa a III-a, plutonierilor;    b) gradul de maistru militar clasa a II-a, plutonierilor majori;    c) gradul de maistru militar clasa I, plutonierilor adjutanţi;    d) gradul de maistru militar principal, plutonierilor adjutanţi şefi.     Pentru a li se acorda gradele de maistru militar clasa I, respectiv maistru militar principal, subofiţerii prevăzuţi la alin. 2 lit. c) şi d) trebuie să promoveze şi examenul pentru maistru militar clasa I. Celor care nu promovează acest examen li se poate acorda gradul de maistru militar clasa a II-a sau pot rămane cu gradul de subofiţer avut.     Maiştrilor militari proveniţi din corpul subofiţerilor şi cărora li s-au acordat grade in condiţiile prevăzute la alin. 2, la inaintarea in gradul următor, li se ia in considerare stagiul avut in ultimul grad de subofiţer.     In Ministerul Apărării Naţionale celor prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b) li se acordă gradul de maistru militar clasa a V-a.     ___________     Alineatul a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2001 incepand cu 29.07.2001.    Art. 51. - Gradul de sergent major se acordă celor prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi art. 41 lit. a), c), d) şi f).     In Ministerul Apărării Naţionale celor prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi la art. 41 lit. a), c) şi f) li se acordă gradul de sergent.     ___________     Alineatul a fost introdus prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2001 incepand cu 29.07.2001.     In Ministerul Administraţiei şi Internelor, persoanelor care devin cadre militare in condiţiile art. 40 lit. b) li se acordă grade militare in funcţie de pregătire, de vechimea in specialitate, de stagiile minime in grad şi de varsta acestora.     ___________     Alineatul a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 9/2006 incepand cu 27.02.2006.    Art. 52. - Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. g) şi h), art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 lit. g) şi la art. 41 lit. e), g) şi h) li se acordă grade militare in funcţie de pregătirea lor, vechimea in specialitatea dobandită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime in grad, precum şi de varsta acestora.     In Ministerul Administraţiei şi Internelor, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e), g) şi h) li se acordă gradul de sublocotenent.     ___________     Alineatul a fost introdus prin punctul 12. din Lege nr. 53/2011 incepand cu 29.04.2011.     Prin excepţie de la prevederile alin. 2, gradele se pot acorda in funcţie de vechimea in specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, raportat la atribuţiile din fişa postului.     ___________     Art. 52. a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 9/2006 incepand cu 27.02.2006.    Art. 53. - Inaintarea in grad a cadrelor militare se poate face la termen, inainte de termen sau in mod excepţional, iar a celor in rezervă, la termen sau in mod excepţional.     Inaintarea in grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor in activitate şi in rezervă se face in ordinea ierarhică a gradelor, in raport cu nevoile şi posibilităţile forţelor armate, pe baza competenţei profesionale şi conduitei morale, consemnate in aprecierile de serviciu.     La inaintarea in grad a ofiţerilor, se va acorda prioritate celor care prin profesionalism şi rezultate deosebite obţinute in muncă, prin cultură, personalitate, spirit de organizare şi iniţiativă au perspective de a indeplini funcţii superioare şi au stagiu in grad mai mare.     Pe parcursul intregii cariere militare, cadrele militare in activitate pot beneficia de cel mult două inaintări in grad inainte de termen şi/sau in mod excepţional, cu excepţia celor care execută misiuni speciale sau in afara teritoriului naţional.     ___________     Alineatul a fost introdus prin punctul 13. din Lege nr. 53/2011 incepand cu 29.04.2011.    Art. 54. - In timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in activitate vor fi inaintaţi in grad, la termen, cu respectarea prevederilor art. 53, dacă indeplinesc şi următoarele condiţii:    a) au implinit stagiul minim in grad prevăzut la art. 94 şi 95 sau implinesc acest stagiu in cursul anului calendaristic respectiv;    b) au fost apreciaţi pe intreaga perioadă a stagiului minim in grad, iar cei care au depăşit acest stagiu, şi in anul premergător inaintării in grad, cel puţin cu calificativul "corespunzător"; anii in care li s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim in grad.     Abrogat prin punctul 14. din Lege nr. 53/2011 incepand cu 29.04.2011.    Art. 55. - Pentru a fi propuşi la inaintarea in grad, la termen, ofiţerii in activitate trebuie să fie incadraţi cu cel puţin un an inainte de data la care se fac inaintările in grad in funcţii prevăzute in statele de organizare cu grad superior celui pe care il au.     Ofiţerii studenţi la cursurile de zi ale instituţiilor de invăţămant superior se consideră incadraţi in funcţii prevăzute in statele de organizare cu grade superioare celor pe care le au.    Art. 56. - In timp de pace, pentru inaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor in activitate in unele grade superioare, pe langă condiţiile prevăzute la art. 54 şi 55, se mai cer următoarele:    A. In gradele de maistru militar clasa I şi plutonier adjutant - să fi promovat examenul de grad;    B. In gradele de maior şi locotenent-comandor:    a) să fi absolvit un curs de perfecţionare in specialitate, stabilit prin ordin al ministrului apărării naţionale. Se exceptează de la această condiţie:    - absolvenţii cu diplomă de licenţă ai Academiei de Inalte Studii Militare ori ai altor instituţii militare de invăţămant superior de acelaşi nivel, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, ai instituţiilor militare de invăţămant echivalente acestora din alte state, precum şi ai instituţiilor civile de invăţămant superior;    - ofiţerii studenţi care au promovat cel puţin anul I de studii la Academia de Inalte Studii Militare sau anii I-III de studii la alte instituţii militare de invăţămant superior, conform celor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi ofiţerii studenţi care au promovat aceiaşi ani de studii la instituţii militare de invăţămant similare din alte state;    b) să aibă un stagiu, diferenţiat pe arme şi specialităţi militare, de cel puţin 3-5 ani in funcţii la unităţi, pană la eşalonul regiment (similar), inclusiv sau la instituţii şi formaţiuni militare ori la unităţi productive. Durata stagiului pentru fiecare armă şi specialitate militară şi eşaloanele similare regimentului se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General.     Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare căpitanii care indeplinesc funcţii in alte specialităţi militare decat cele de comandă şi stat major, stabilite prin dispoziţia şefului Statului Major General.    C. In gradele de colonel şi comandor, să indeplinească cumulativ condiţiile de studii, precum şi pe cea privind stagiul minim la unităţi, prevăzute la lit. a), b) şi respectiv c):    a) să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, Academia de Inalte Studii Militare ori alte instituţii militare de invăţămant superior de acelaşi nivel din ţară sau din străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, sau o instituţie civilă de invăţămant superior;    b) să fi absolvit cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor. Admiterea la acest curs se face pe bază de examen. Se exceptează de la această condiţie locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care deţin titlul de doctor ori au absolvit o formă de invăţămant postacademic sau postuniversitar in ţară sau in străinătate, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale;    c) să aibă un stagiu, corespunzător pe arme şi specialităţi militare, de 6-8 ani la unităţi şi mari unităţi pană la corp de armată sau similare inclusiv. Durata stagiului pentru fiecare armă şi specialitate militară şi eşaloanele similare marilor unităţi pană la eşalonul corp de armată se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General.     Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care indeplinesc funcţii in alte specialităţi militare decat cele de comandă şi stat major, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General.    Art. 57. - Profilurile corespunzătoare studiilor universitare de licenţă din instituţiile civile de invăţămant superior care dau dreptul ofiţerilor absolvenţi ai acestor instituţii să fie inaintaţi in gradele prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele B şi C se stabilesc in raport cu specialităţile militare ale ofiţerilor sau cu funcţiile pe care le indeplinesc, prin ordin al ministrului apărării naţionale.     ___________     Art. 57. a fost modificat prin punctul 15. din Lege nr. 53/2011 incepand cu 29.04.2011.    Art. 58. - In timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană şi contraamiral, pe langă condiţiile prevăzute la art. 55 alin. 1, coloneii şi comandorii trebuie să promoveze examenul prevăzut in acest scop.     Pot participa la examenul pentru acordarea gradului de general coloneii şi comandorii care indeplinesc următoarele condiţii:    a) au fost apreciaţi in ultimii 5 ani cu calificativul de cel puţin "foarte bun";    b) au o vechime in grad de cel puţin 2 ani;     ___________     Litera b) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 520/2003 incepand cu 12.12.2003.    c) sunt incadraţi in funcţii prevăzute in statele de organizare cu grade de general de brigadă, similare sau superioare.    21. Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 520/2003 incepand cu 12.12.2003.     Pentru a fi inaintaţi in gradul următor, generalii şi amiralii trebuie să se distingă printr-o inaltă competenţă profesională, rezultate remarcabile in indeplinirea atribuţiilor şi să fie incadraţi cu cel puţin un an inainte de data la care se fac inaintările in grad, in funcţii prevăzute in statele de organizare cu grad superior celui pe care il au.     Candidaţii la examenul pentru acordarea gradului de general, precum şi generalii care se propun pentru inaintarea in gradul următor se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de către ministrul apărării naţionale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului.    Art. 59. - Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii pot fi detaşaţi la cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor incepand din primul an al stagiului minim in grad, de regulă, in ordinea promoţiilor, avand prioritate cei cărora le expiră stagiul in grad. In caz de nepromovare, examenul de absolvire a cursului se poate susţine incă o dată, după cel puţin un an.     Maiştrii militari clasa a II-a şi plutonierii majori pot susţine examenul de grad incepand cu ultimii doi ani de stagiu minim in grad şi, in caz de nepromovare, il pot susţine incă o dată, după cel puţin un an. Sunt scutiţi de examen plutonierii majori care l-au promovat pană la intrarea in vigoare a prezentei legi.     Normele privind participarea coloneilor şi comandorilor la examenul pentru gradul de general, locotenent-coloneilor şi căpitan-comandorilor la cursul de capacitate, precum şi a maiştrilor militari clasa a II-a şi a plutonierilor majori la examenul de grad, organizarea şi desfăşurarea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.    Art. 60. - In timp de război, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in activitate, precum şi cei in rezervă mobilizaţi in unităţi militare, pot fi inaintaţi in gradul următor dacă au implinit stagiul minim in grad, au indeplinit atribuţiile şi au executat misiunile ce li s-au incredinţat, fără a se impune respectarea celorlalte condiţii prevăzute pentru timp de pace.     Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii prevăzuţi la alin. 1, care se disting in indeplinirea misiunilor, pot fi inaintaţi in gradul următor şi inaintea implinirii stagiului minim in grad.     Inaintarea in grad a ofiţerilor in condiţiile alin. 1 şi 2 se face in limita necesarului prevăzut in statele de organizare.    Art. 61. - In timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in rezervă pot fi inaintaţi in gradul următor, in raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim in grad, dacă au o comportare demnă, au obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării şi au fost propuşi prin aprecierile de serviciu.    Art. 62. - In timp de pace, pentru inaintarea in gradele de colonel şi comandor, in afara condiţiilor prevăzute la art. 61, ofiţerii in rezervă trebuie să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, o instituţie militară de invăţămant superior.     Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenţii instituţiilor civile de invăţămant superior care, la mobilizare, sunt incadraţi pe funcţii prevăzute cu studii corespunzătoare specialităţii in care sunt pregătiţi.    Art. 63. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in activitate care se disting prin modul de indeplinire a atribuţiilor, pregătire profesională şi comportare demnă pot fi inaintaţi in gradul următor şi inaintea expirării stagiului minim in grad, dacă pană la data cand se fac astfel de inaintări au implinit cel puţin jumătate din stagiul respectiv, cu respectarea strictă a celorlalte condiţii, mai puţin a celor prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele A, B şi C lit. c).     Nu fac obiectul inaintării in grad, in condiţiile alin. 1:    a) sublocotenenţii şi aspiranţii;    b) ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au fost condamnaţi penal sau care, de la ultima lor inaintare in grad, au fost sancţionaţi ca urmare a hotărarii consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată.    Art. 64. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in activitate şi in rezervă care, in executarea misiunilor sau in alte situaţii, săvarşesc fapte de eroism şi acte exemplare de curaj pot fi inaintaţi in gradul următor, in mod excepţional, atat in timp de pace cat şi in timp de război, chiar dacă nu indeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54-56 şi 61.    Art. 65. - Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii in activitate cărora le-a expirat stagiul minim in grad, dar nu au putut fi inaintaţi in grad pe timpul cat s-au aflat in activitate intrucat nu au fost incadraţi pe funcţii prevăzute cu grade corespunzătoare celor la care urmau să fie avansaţi, la trecerea in rezervă sau direct in retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) vor fi inaintaţi in gradul următor şi trecuţi in rezervă sau direct in retragere cu noul grad, dacă indeplinesc celelalte condiţii prevăzute in prezenta lege.    Art. 66. - Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 516/2003 incepand cu 07.12.2003.     Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 516/2003 incepand cu 07.12.2003.     Coloneilor şi comandorilor in activitate, care au o vechime in grad de minimum 5 ani şi au fost incadraţi in această perioadă de cel puţin 3 ani in funcţii prevăzute in statele de organizare cu grad de general sau similare şi care au fost apreciaţi in ultimii 3 ani cu calificativul "foarte bun", la trecerea in rezervă sau direct in retragere li se poate acorda gradul de general de brigadă cu o stea, respectiv de general de flotilă aeriană cu o stea sau contraamiral de flotilă cu o stea, şi vor fi trecuţi in rezervă sau direct in retragere cu noul grad.     ___________     Alineatul a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 81/2007 incepand cu 08.04.2007.     Prevederile alin. 3 nu se aplică celor trecuţi in rezervă sau direct in retragere prin aplicarea art. 85 lit. e1)-l), art. 87 şi art. 88.     ___________     Alineatul a fost introdus prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2001 incepand cu 29.07.2001.    Art. 67. - Cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale Romaniei, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in retragere, in mod excepţional, pot fi inaintaţi la gradul următor; coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiştrilor militari principali şi plutonierilor adjutanţi şefi li se poate acorda gradul de sublocotenent.     Inaintarea in grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. 1, se face prin:    a) decret al Preşedintelui Romaniei, pentru generali şi amirali, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului;    b) ordin al ministrului apărării naţionale pentru ceilalţi ofiţeri, pentru maiştri militari şi subofiţeri.    Art. 68. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care şi-au sacrificat viaţa săvarşind acte de devotament excepţional vor fi inaintaţi post-mortem in gradul următor, iar coloneilor şi comandorilor li se va acorda post-mortem gradul de general.     Maiştrilor militari, subofiţerilor, gradaţilor şi soldaţilor care şi-au sacrificat viaţa in aceleaşi condiţii li se poate acorda post-mortem gradul de sublocotenent.     Inaintarea in grad, respectiv acordarea gradului in aceste situaţii, se face in tot cursul anului conform prevederilor art. 45. Secţiunea a 2-a   Stagiile minime in grad    Art. 94. - In timp de pace, stagiul minim in grad pentru inaintarea in gradul următor a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor in activitate se stabileşte astfel:    A. Pentru ofiţeri:     a) sublocotenent şi aspirant 3 ani b) locotenent 5 ani c) căpitan 5 ani d) maior şi locotenent-comandor 5 ani e) locotenent-colonel şi căpitan-comandor 5 ani.     Pentru gradele de colonel, comandor şi superioare acestora nu se stabilesc stagii in grad.     ___________     Paragraful a fost modificat prin punctul 29. din Lege nr. 53/2011 incepand cu 29.04.2011.    B. Pentru maiştri militari şi subofiţeri:     a) maistru militar clasa a IV-a şi sergent major 4 ani b) maistru militar clasa a III-a şi plutonier 5 ani c) maistru militar clasa a II-a şi plutonier major 7 ani d) maistru militar clasa I şi plutonier adjutant 6 ani.    Art. 941. - Pentru cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 21 lit. Aa) stagiul minim in grad pentru inaintarea in gradul următor, in timp de pace, este de 3 ani.     ___________     Art. 941. a fost introdus prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 90/2001 incepand cu 29.07.2001.    Art. 95. - La calculul stagiului minim in grad nu se ia in considerare timpul in care cadrele militare in activitate din Ministerul Apărării Naţionale au absentat de la program datorită incapacităţii temporare de muncă şi concediilor prevăzute la art. 15, dacă absenţele insumează 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.     ___________     Art. 95. a fost modificat prin punctul 30. din Lege nr. 53/2011 incepand cu 29.04.2011.    Art. 96. - Stagiul minim in grad se reduce cu un an pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in activitate care, pe intreaga durată a stagiului, indeplinesc funcţii de personal navigant din aviaţie, de paraşutişti, de personal ambarcat pe submarine, pe vedete torpiloare sau pe alte nave similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi pentru scafandri.    Art. 97. - In timp de pace, stagiul minim in grad pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in rezervă este mai mare cu un an decat cel prevăzut la art. 94, iar in timp de război este cel de la articolul respectiv. La chemarea in activitate, pentru stabilirea stagiului in gradul pe care il au, li se iau in calcul trei pătrimi din stagiul in gradul pe care il au ca rezervişti.    Art. 98. - In timp de război, stagiul minim in grad se reduce la jumătate pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in activitate, precum şi pentru cei in rezervă mobilizaţi in unităţi militare. Timpul cat sunt incadraţi in unităţi din zona acţiunilor militare se socoteşte dublu la calculul stagiului minim in grad.    Art. 99. - Timpul cat ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in activitate au fost condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori au fost condamnaţi cu executarea acesteia, insă au fost amnistiaţi sau graţiaţi inainte de a incepe executarea, precum şi timpul cat ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii in rezervă au fost condamnaţi la inchisoare cu executarea pedepsei intr-un loc de detenţie sau prin muncă fără privare de libertate, nu se ia in calculul stagiului minim in grad, cu excepţia cazurilor cand, in urma rejudecării cauzei, instanţa competentă a pronunţat achitarea.