joi, 29 decembrie 2011

GENERALII DE ARMATĂ. STUDIUL DE CAZ.


miercuri, 21 decembrie 2011


GENERALII DE ARMATĂ. STUDIUL DE CAZ.

Motivare

În ultima perioadă a circulat o listă cu 68 de generali de armată care ar fi fost avansaţi în perioada 1941-2011. Am verificat această listă şi am constata că este incompletă. De fapt în această perioadă au fost avansaţi la gradul de general de armată (amirali şi chestori generali) un număr de 77 militari.

Am avut curiozitatea să verific biografiile acestor generali şi am descoperit cu uimire aspect inedite ale carierelor acestora, care sunt în concordanţă cu cerinţele perioadei în care aceştia au activat şi au fost avansaţi în grad. Am hotărît să realizez şi să fac publică o sinteză a acestor problem sensibile. Sunt conştient că demersul meu va deranja , dar m-am ghidat după aforismul lui Nicolae Iorga”Adevărul este ca apa rece, care face rău doar dinţilor stricaţi”. Sper că demersul meu onest va contribui cît de puţin la redarea prestigiului gradului de general.


Sinteza va cuprinde mai multe episoade:


Episodul 1. Regatul României. Ultimii generali adevăraţi


Episodul 2 Perioada comunistă. Generalii cu origine sănătoasă.


Episodul 3 Perioada postrevoluţionară


3.1 Generalii emanaţi


3.2 Generalii de carton


Col.(r) Remus Macovei



Motto:”Ofiţerul trebuie să fie sclavul onoarei şi datoriei militare”
Gen. I.C.Brătianu
Episodul I . Regatul României.Ultimii generali adevăraţi.


La începerea acţiunilor militare împotriva URSS, la 26 iunie 1941, în Armata Română, la 585.930 militari, nu exista decît un singur general de armată, Ion Antonescu (avansat la 5 februarie 1941). La aceiaşi dată comandantul armatei, Regele Mihai , deţinea gradul de mareşal (avansat la 10 mai 1941).Ulterior, la 21 august 1941 şi generalul Ion Antonescu va fi înaintat la gradul de mareşal.

Pe timpul campaniei din est la 18 iulie 1942 comandantul Armatei a III –a Petre Dumitrescu este avansat general de armată.

În toamna anului 1944, pe timpul campaniei împotriva Germaniei, la care Armata Română va participa cu efective de 336.334 militari, vor fi avansaţi generali de armată : Gheorghe Avramescu (comandantul Armatei a IV-A), Constantin Sănătescu(Prim- ministrul României), Gheorghe Mihail (Şeful Marelui Stat Major) şi Vasile Atanasiu (Comandantul Armatei I-a).

Ulterior, după terminarea războiului, pînă la abolirea monarhiei, vor mai fi avansaţi –

-în gradul de general de armată - Lascăr Mihail, comandantul Armatei a IV-a (30 noiembrie 1946) şi Racoviţă Mihail, comandantul Armatei I-a (1 aprilie 1946)

- în gradul de amiral –Bărbuneanu Petre, subsecretar de stat al Marinei în cadrul Ministerului de Război (8 iunie 1945).

În concluzie în perioada 21iunie 1941- 9 mai 1944 acţiunile Armatei Române pe frontul de est şi vest au fost conduse de doar 6 generali de armată.

Toţi cei 9 generali de armată au fost decoraţi cu Ordinul “Mihai Viteazu” , cel mai înalt ordin militar românesc, care se acorda pe timp de război pentru fapte de arme excepţionale în faţa inamicului.

Deasemenea toţi aceşti generali au participat pe parcursul unor cariere militare de excepţie, la campanile militare ale celui de al doilea război balcanic, ale primului şi celui de al doilea război mondial.Biografiile acestora sunt impresionante, spre exemplificare o prezint doar pe cea a generalului de armată Petre Dumitrescu (vezi anexa nr. 1).

Primul grad de general a fost obţinut la vîrste cuprinse între 47-51 ani, după 27- 30 ani de carieră militară, pe parcursul cărora au comandat plutoane, companii, batalioane, regimente sau au fost încadraţi pe funcţii echivalente( vezi anexa nr.2) . Trei dintre ei au îndeplinit funcţii de ataşaţi militari astfel: Ion Antonescu ( 1922-1924 la Paris şi 1924-1926 la Londra); Constantin Sănătescu ( 1928-1930 la Londra) şi Petre Dumitrescu (1930-1935 la Paris şi Bruxelles)

Cei 9 generali de corp de armată au fost avansaţi la gradul de generali de armată la vîrste cuprinse între 57 şi 64 ani, după 36- 43 ani de carieră militară, după ce au comandat brigăzi, divizii, corpuri de armată şi armate. La data avansării toţi erau în activitate. Din cauza implicării în politică Ion Antonescu (devenit conducător al statului la 6 septembrie 1940) şi Constantin Sănătescu (numit prim - ministru la 23 august 1944) nu au comandat eşalonul armată.

Acuzaţi că au făcut parte din “camarila” regelui Carol al II- lea, generalul Gheorghe Mihail şi contraamiralul Bărbuneanu Petre, la 6 septembrie 1940, au fost trecuţi în rezervă, ei fiind reactivaţi imediat după 23 august 1944.

Singurul general care va primi două stele într-un singur an este Gheorghe Mihail, care imediat după 23 august 1944 este avansat general de corp de armată, probabil compensaţie pentru anii cît a fost trecut în rezervă şi pentru sprijinul dat la reuşita loviturii de stat, iar în noiembrie 1944 este avansat general de armată.

Generalul de divizie Mihail Lascăr la 22 noiembrie 1942, după o rezistenţă eroică la Cotu Donului, a fost luat prizonier în U.R.S.S. În perioada 22 niembrie 1942 - 12 aprilie 1945,a fost prizonier de război ]n lagărele Kranogor, Suzdal, Ivanov şi Lagarul special nr. 48, rezervat generalilor.Contribuie la formarea Diviziei de voluntari “Horia, Cloșca și Crișan”, cu care se va reîntoarce în ţară în iulie 1945, fiind reîncadrat în armata română la 15 august 1945.

Toţi cei 9 generali de armată au fost percepuţi ca militari de o cinste şi corectitudine morală ireproşabile, după cariere în care au îndeplinit unele din cele mai importante funcţii în stat niciunul din ei neacumulînd averi considerabile. Exemplific doar cazul generalului de armată Constantin Sănătescu, care numit în funcţa de prim-ministru nu a vrut să primească decît solda de general, deşi leafa ce i s-ar fi cuvenit ar fi fost mult mai mare şi care, îndeplinind a doua funcţie în stat, mergea la cinematrograf cu tramvaiul, spre surprinderea bucureştenilor.

Soarta unora dintre aceşti generali, reprezentînd elita armatei române, va fi tragică.

Generalul de armată Gheorghe Avramescu va fi asasinat, la 3 martie 1945, de către agenţii NKVD, în condiţii neelucidate nici pînă astăzi.

Mareşalul Ion Antonescu, arestat la 23 august 1944, va fi judecat şi condamnat la moarte după un simulacru de proces, rămas în istorie sub denumirea de ”Procesul marii trădări naţionale”. Va fi executat la 1 iunie 1946 în curtea penitenciarului Jilava.

Generalul de armată Mihail Racoviţă, după ce acăzut în dizgraţia autorităţilor comuniste, va fi arestat la 2 iunie 1950 şi condamnat” la muncă silnică pe viaţă pentru crime de război”. Va muri în penitenciarul Sighet la 28 iunie 1954.

Generalul de armată Gheorghe Mihail, va fi arestat la 20 ianuarie 1948, fiind condamnat la 12 ani “ detenţie riguroasă pentru activitate intensă împotriva clasei muncitoare”. Va fi deţinut în penitenciarele Piteşti,Ocnele Mari,Sighet şi Jilava. Va fi eliberat înainte de termen la 10 octombrie 1957.

Generalul de armată Petre Dumitrescu,a fost acuzat imediat după 23 august 1944, alături de alţi generali, “pentru anumite deficienţe morale din care cauză armata a suferit pierderi dezastruoase”. La 15 mai 1946 va fi acuzat, alături de generalii Mociulschi şi Nicolae Dăscălescu,de” săvîrşirea unor crime de război” dar va fost achitat, datorita lipsei de consistenta a probelor.

Toate aceste drame s-au petrecut, din ordinul ocupanţilor sovietici, în cadrul operaţiunii de distrugere a corpului de elită al Armatei Române. Din păcate acţiunea sovieticilor a fost uşurată şi de o serie de militari români, care s-au adaptat din mers la noile condiţii politice. Printre ei, la loc de frunte se vor situa şi doi generali de armată.

Generalul de armată Mihail Racoviţă, în calitate de ministru de Război, în primul guvern instalat după 23 august 1944, va cere cercetarea generalilor Ilie Şteflea, Petre Dumitrescu, Ion Arbore şi va semna primele ordine de arestare a generalilor români. După doar trei ani, va fi arestat conform aceloraşi reguli stabilite cu acceptul său, nemaifiind util noilor conducători.

Generalul de armată Mihail Lascăr va fi mai norocos. Pe timpul alegerilor din anul 1946 a îndeplinit funcţia de preşedinte al Comisiei electorale a armatei, contribuid din plin la fraudarea alegerilor din 19 noiembrie 1946. Pentru acest merit va fi numit ministru al Apărării Naţionale. Şi-a implicat inclusiv soţia în acţiunea de politizare a armatei, aceasta, Maria General de Armată Mihail Lascăr, fiind aleasă “democratic” preşedinta Asociaţiei Soţiilor Militarilor Activi, controlată de partidul communist.

Aceşti militari - 1 mareşal, 7 generali de armată şi 1 amiral - reprezintă probabil ultimii generali adevăraţi ai Armatei Române. Cu ei se încheie tragic o perioadă glorioasă din istoria armatei române.

 Mai jos, de la stanga la dreapta: Mareşal Ion Antonescu, Gen. Gheorghe Avramescu, Gen. Petre Dumitrescu, Gen. Mihail Racoviţă, Gen.Mihail Lascăr , Gen. Vasile Atanasiu, Gen. Constantin Sănătescu, Amiral Petre Bărbuneanu, Gen. Gheorghe Mihail.

 
                                            Anexa nr.1

GENERAL DE ARMATĂ PETRE DUMITRESCU

Data naşterii        18 februarie 1882
Locul naşterii       Dobridor, judeţul Dolj
Data decesului      12 ianuarie 1950
Studii militare       Şcoala militară de artilerie şi geniu : 1901-1903
                               Şcoala superioară de război : 1911-1913

Grade militare       
  • Sublocotenent- 1903 
  • Locotenent-1906
  • Căpitan- 1911
  • Maior- 1916                                                
  • Locotenent colonel - 1917
  • Colonel - 1920                                                                                                            
  • General de brigadă - 1930
  • General de divizie - 1937                                    
  • General de Corp de Armată  -1941 General de Armată – 1944
  • Trecut în rezervă – 1944                                     
Funcţii  importante     
  • Ataşat militar al României la Paris
  • Ataşat militar al României la Bruxelles                                     
  • Prim subşef al M.S.M                                     
  • Comandant al Corpului I Armată                                     
  • Inspector General al Artileriei                                                                       
  • Comandant al Armatei I-a                                   
  • Comandant al Armatei a III-a
  Războaie                                                  
  • Al doilea război balcanic 
  • Primul război mondial                                     
  • Al doilea război mondial                                  
  Decoraţii                          
  • Ordinul Mihai Viteazu clasa  a II-a- 1944
  • Ordinul Mihai Viteazu clasa  a III-a- 1941                                
  •  Frunze de stejar la Crucea de Cavaler a Crucii de Fier -1944                                         
  • Crucea de Cavaler a Crucii de Fier- 1942
                                        


Anexa nr.2

Sinteza privind cariera militara a generalilor de armata din armata regala

Nrcrt
Nume
Anul nasterii
Promotia
Anul promovarii in gradul de general/
Varsta la promovare/
Ani de cariera
Anul promovarii in gradul de general de armata/
Varsta la promovare/
Ani de cariera
Observatii
1
ION ANTONESCU
1882
1904
1931
49 ani
27 ani de cariera
1941
59ani
37 ani de cariera



2
PETRE DUMITRESCU
1882
1903
1930
48 ani
27 ani de cariera
1942
60 ani
39 ani de cariera



3
GHEORGHE AVRAMESCU
1887
1908
1935
51 ani
27 ani de cariera
1944
60 ani
36 ani de cariera



4
GHEORGHE MIHAIL

1887
1907
1935
48 ani
28 ani de cariera
1944
57 ani
37 ani de cariera
In perioada 06.09.1940- 23.08.1944
Trecut in rezerva
5
VASILE ATANASIU

1886
1907
1935
48 ani
28 ani de cariera
1945
59 ani
38 ani de cariera



6
MIHAIL LASCAR

1889
1907
1939
50 ani
29 ani de cariera
1946
57 ani
36 ani de cariera
In perioada 22.11.1942- 12.04.1945
Prizonier in URSS
7
SANATESCU CONSTANTIN
1885
1907
1935
50 ani
28 ani de cariera
1944
59 ani
37 ani de cariera




8
RACOVITA MIHAIL
1889
1909
1936
47 ani
27 ani de cariera
1946
57 ani
37 ani de cariera



9
BARBUNEANU PETRE
1881
1902
1932
51 ani
30 ani de cariera
1945
64 ani
43 ani de cariera
In perioada 06.09.1940- 23.08.1944
Trecut in rezerva


Col.(r) Remus Macovei

Indiscret: Plugușorul portocaliu

Pluguşorul portocaliu




Pluguşorul portocaliu


Aho, aho, copii şi fraţi, 
Senatori şi deputaţi,
Staţi puţin, nu disperaţi
Şi cuvântu-mi ascultaţi!


S-a sculat mai an
Băsescu Traian
Şi a cuvântat
Chiar de la Palat:



„Procurorii mei, 
Falnici pui de zmei.
Liniştiţi să staţi,
Să nu-mi arestaţi
Gaşca pedelistă
Şi uneperistă!
Ci să vă axaţi
Să mi-i anchetaţi
Pe duşmanii lor:
Şeful pesedist
Şi cel penelist.



Ia mai furaţi, măi!...



Aşa că nu staţi, 
Nu mai ezitaţi
Şi treceţi la luat
Banii de la stat.
Că ştiţi că urmează,
Se prefigurează,
Mare confruntare
La parlamentare!



Ia mai furaţi, măi!...



Şi cum bine ştiţi
Sau cum bănuiţi,
Tre’ să câştigăm
Că altfel riscăm
S-ajungem cu toţi
Pân’ la strănepoţi.
În haine vărgate,
Inscripţionate
C-un cuvânt vulgar:
PENITENCIAR!

marți, 27 decembrie 2011

Oda conducatorului iubit!...


marți, 27 decembrie 2011


Oda conducatorului iubit!...




Va propunem, spre amuzament, la sfarsit de an, noua oda inchinata marelui “om cu intelepciune militara si romaneasca” Gabriel Oprea, de catre dl. Mihai Iliescu, sluga de serviciu a Puterii, care, in numele a 92% din rezervistii MApN, isi permite sa-l critice pe dl. Rasvan Dumitrescu si sa-l califice drept “suburban si necivilizat” pe Col. (r) Mierlici de la Piatra Neamt, pentru pozitia exprimata in emisiunea “Subiectiv” (ANTENA 3), din 08.12.2011.
Si o face asa cum a invatat d-sa, pe vremuri, mergand cu pâra la partid, adica la CNA!...
In numele celorlalti 92% dintre rezervisti, care nu beneficiaza de favorurile d-lui Iliescu, obtinute prin pozitia “sluj” si chelalaitul de rigoare, va indemnam sa cititi cele de mai jos si sa va cruciti. 
Iar daca veti considera ca, in numele demnitatii si onoarei militare, ipochimenul cu grad de general merita bagat in seama, va indemnam sa-i raspundeti pe orice cale si la orice for tutelar.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) Mircea DOGARU


Nou tabel neactualizat cu pensiile militare revizuite

Tabelul cu pensiile militare revizuite publicat pe site-ul M.Ap.N. pe 23.12.2011 continuă să fie neactualizat, cel puțin în cazul meu. Oare dacă sun la 112 și-i anunț, or reuși oare să-l pună în concordanță cu datele din ultima decizie de pensie (revizuită) din noiembrie 2011 și talonul cu pensia pe luna decembrie?
Cei interesați pot consulta tabelul  aici : 

Halal dezinformare: Cică USL a scăzut sub 50%

În timp ce adevărul din ţară e cel prezentat de maestrul Tudor Gheorghe:
iar lumea o înjura pe Udrea care spunea că nu are vase de ajuns să facă sarmale, ia uite cu ce se ocupă unii care vor să-i facă cucoanei sărbătorile mai dulci:

Barometrul „Adevărul“, realizat de IMAS, relevă că Opoziţia are 49,2% din opţiunile alegătorilor, cel mai scăzut scor din 2011. USL conduce în topul preferinţelor electoratului, dar este în scădere, în timp ce PDL este într-o uşoară creştere, potrivit sondajului pe luna decembrie 2011, realizat de IMAS pentru ziarul „Adevărul“.

USL ar obţine 49,2% din voturi, sub obiectivul proclamat încă de la înfiinţarea alianţei şi anume strângerea a peste jumătate plus unu din opţiunile alegătorilor. PDL este cotat cu 21,5% în timp ce Partidul Poporului, patronat de Dan Diaconescu, ar obţine 11,8% din voturi. Pragul electoral ar mai fi depăşit de PRM cu 6,4 % şi de UDMR cu 5,7%. UNPR şi PNG au în jur de 1%, sub pragul electoral de 5%.
Chiar dacă USL conduce detaşat, ecuaţia viitoarei guvernări rămâne complicată. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, de mai multe ori, că nu va nominaliza un premier din partea USL. Dacă restul partidelor se vor alia în jurul PDL, ele ar putea forma o majoritate. Dan Diaconescu are deja o înţelegere neoficială cu UNPR, partid aflat în actualul Guvern. În plus, televiziunea patronată de Dan Diaconescu a atacat sistematic USL.
Cât despre UDMR, preşedintele acestei formaţiuni, Kelemen Hunor, a ameninţat deja Opoziţia că nu va beneficia de sprijinul Uniunii. „Dacă USL va pica sub acest prag de 50%, va avea o problemă uriaşă", a afirmat Hunor într-un interviu acordat unui cotidian central.
Click pe foto pentru a vedea opţiunile de vot la alegerile parlamentare

Cum a pierdut Opoziţia şapte procente
Potrivit datelor strânse de IMAS, PSD şi PNL, partidele care alcătuiesc  USL, obţineau mai multe voturi separat, înainte de a se alia, în februarie 2011. Astfel, în ianuarie 2011, cele două partide strângeau în jur de 56% din opţiunile alegătorilor: PSD avea 37,9%, iar PNL 25,2%. În lunile următoare, Opoziţia s-a menţinut pe acest trend, fără însă a profita de greşelile Puterii. Explicaţia: prima jumătate a anului a fost dedicată împărţirii locurilor la alegerile locale de anul viitor.
Mai mult, şi după finalizarea listelor, Opoziţia nu a reuşit să impună propriile teme, reacţionând, de multe ori, la derapajele Puterii, după ce acestea fuseseră deja dezvăluite de presă.
Scăderea USL a fost accentuată de scandalul legat de debarcarea lui Mircea ­Geoană din fruntea Senatului. Disputa s-a petrecut în luna noiembrie, dar efectele ei nu au putut fi măsurate imediat, pentru că operatorii de teren au strâns datele  în primele zile ale scandalului. PSD a lăsat imaginea unui partid măcinat de conflicte interne, cu lideri dispuşi să sacrifice funcţia numărul doi în stat, doar pentru scoaterea adversarilor din competiţie. În schimb, PDL are cel mai bun scor din mai 2010 şi până astăzi. După tăierea salariilor şi creşterea TVA, PDL a coborât de la 35,5% la 20,8%.
Evoluţia PDL
Trendul descrescător a continuat pe tot parcursul anului 2010, democrat-liberalii atingând 12,7% în octombrie 2010, cel mai scăzut scor de când Traian Băsescu s-a instalat la Cotroceni. În 2011, democrat-liberalii au oscilat între 15%  şi 18%, însă, în ultimele luni au avut un trend crescător: de la 17,6% în octombrie la 21,5% în decembrie. Creşterea din sondaje a încurajat PDL să cocheteze cu ideea amânării alegerilor.
Partidul Poporului a reuşit să se stabilizeze la peste 10%, în condiţiile unui început spectaculos cu o cotă de aproape 20% în momentul arestării lui Dan Diaconescu din vara anului trecut. 
Datele sondajului
Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 9-17 decembrie  2011, la comanda ziarului „Adevărul" . Cercetarea sociologică a fost realizată  pe un eşantion de 1.041 de persoane, şi are o marjă de eroare de +/-3%.
PRM,  puţin peste prag
Rămas în afara Parlamentului la alegerile din 2008, PRM este acum, situat peste pragul electoral, având 6,4%. Partidul condus de Corneliu Vadim Tudor a revenit, practic, la scorul de la începutul anului. Tot puţin peste pragul electoral se situează şi UDMR, care ar obţine 5,7% din voturi. Trebuie menţionat, însă, că de fiecare dată Uniunea obţine în alegeri mai mult decât în sondaje, datorită mobilizării votanţilor de etnie maghiară. În plus, niciuna dintre formaţiunile adverse UDMR nu reuşeşte să strângă suficiente voturi pentru a constitui o ameninţare.
Cum poate pierde Opoziţia alegerile
Un raport al Institului „Ovidiu Şincai", lansat recent,  atrage atenţia că PDL nu mai poate câştiga alegerile parlamentare, dar USL le poate pierde „pe baza propriilor erori". Institutul îl are ca preşedinte al Consiliului Director pe Adrian Năstase, în timp ce Adrian Severin este director coordonator. Autorii documentului iau în calcul două scenarii, cel optimist din punct de vedere economic şi cel pesimist. În cazul scenariului optimist,  în 2012 este posibil să apară primele rezultate pozitive ale politicilor de austeritate promovate de Guvernul Boc. Concluzia unei asemenea variante este previzibilă: „În astfel de împrejurări, şansele electorale ale Opoziţiei se pot reduce."
Minusuri şi pe plan extern
Paradoxal, însă, autorii materialului nu pariază pe victoria Opoziţiei nici în cazul unui scenariu economic pesimist. Pe de o parte, pe motiv că românii s-ar obişnui cu răul, iar pe de altă parte, este posibil ca în 2012 banii europeni să fie atraşi în procent mai mare. Concluzia documentului este nemiloasă: „USL are toate şansele să nu obţină majoritatea mandatelor la viitoarele alegeri parlamentare dacă nu reuşeşte să se consolideze ca o alternativă autentică, atrăgătoare şi credibilă la actualul regim Băsescu-PDL."
Realizatorii pun la îndoială şi capacitatea liderilor USL de a crea o relaţie apropiată cu SUA aşa cum are, în prezent, şeful statului. "Preşedintele Băsescu a reuşit o spectaculoasă şi plină de consecinţe relansare a raporturilor româno-americane din cauza întârzierii Opoziţiei din România",  afirmă autorii studiului. Liderii Opoziţiei „sunt, pentru moment, prea puţin cunoscuţi în Uniunea Europeană, şi, pe cale de consecinţă, prea puţin asimilaţi/acceptaţi în UE drept o alternativ", mai atrag atenţia autorii.
Absenţa la vot, în creştere
Potrivit datelor strânse de IMAS, în ultimii doi ani a crescut numărul celor care afirmă că nu ar vota sau că nu ştiu cu cine să voteze. Dacă în ianuarie 2010, procentul nehotărâţilor era de 25%, acum el se apropie de 35%.
Imediat după alegeri, 10,9% din cei intervievaţi afirmau că nu ar vota, iar 13,6% nu au răspuns sau au afirmat că nu ştiu sau. Cea mai ridicată cotă de absenteism s-a înregistrat în martie 2011, aproape 40%. Potrivit IMAS, în acel moment, 19,7% din cei intervievaţi afirmau că nu ar vota, iar 18,9% nu au dat răspuns sau au afirmat că nu ştiu cu cine ar vota. 
În prezent, procentul celor care nu ar vota este de 13,6%, iar al celor care nu au răspuns sau nu ştiu a ajuns la 21,7%. Trebuie însă menţionat că,  de multe ori, rata absenteismului din sondaje este mai scăzută decât cea de la alegeri.

vineri, 23 decembrie 2011

Pensiile militare revizuite facute iar harcea-parcea

E a 3-a oară când scriu că deși am primit o nouă decizie de pensie revizuită în luna noiembrie, ba chiar am primit și banii în plus pe lunile noiembrie și decembrie 2011, nici până acum tabelul postat pe site-ul M.Ap.N nu este corectat. Dovada este tabelul publicat azi pe site-ul respectiv.
Cei interesați îl pot consulta la această adresă: http://www.mapn.ro/evenimente/uploads/pdf/20111223_020943_6ae642c396046bf155ef47a934d91cd0.pdf

Mobila pe gustul oricui

Indiferent daca locuiesti la casa sau la apartament, ai nevoie de o mobila care sa iti reflecte cat mai bine personalitatea sau, mai bine zis, care sa fie cat mai confortabila. In aceste momente, in care salariile sunt foarte mici iar darile la stat foarte mari, cea mai buna oferta de mobilier este, din punctul meu de vedere, cea a magazinului VreauMobila.ro.

Aici puteti gasi, printre multe alte categorii de produse, saltele sau scaune pe placul vostru.

Cea mai buna dovada a faptului ca e mult mai usor sa faci cumparaturi online decat offline e reprezentata de lansarea acestui magazin de mobila online, care este usor de utilizat si are un design usor de utilizat.

Daca preferati insa sa faceti cumparaturi in modul clasic, va recomand sa vizitati showroom-ul VreauMobila.ro, care poate fi gasit in Bucuresti, pe str. Gladitei, nr. 42, bl. T6, parter (in cadrul Complexului Rezidential Asmita Gardens).

luni, 19 decembrie 2011

DCNews:Ilie Năstase: România va merge bine când UDMR-ul n-o să mai fie la putere

Fostul mare sportiv, Ilie Năstase, a luat o poziție foarte dură față de  gestul hocheiştilor de etnie maghiară de a intona imnul Ungariei. Năstase a declarat că este şocat de faptul că un astfel de gest n-a fost pedepsit. "Ştiţi când va merge bine România? Când UDMR-ul n-o să mai fie la putere!", a spus Năstase.
Ilie Năstase a rămas siderat în momentul în care a aflat de incidentul de vineri seară de la Miercurea Ciuc.  „Dacă eram colegul lor, în acel moment eu ieşeam de pe gheaţă. Dacă vor să cânte imnul Ungariei, s-o facă la ei acolo, dar nu în tricoul echipei naţionale a României", a declarat pentru adevarul.ro mare sportiv.
Fostul tenismen este uluit şi de faptul că un astfel de gest n-a fost pedepsit.
„Măcar opinia publică trebuie să ia atitudine, dacă cei din staff-ul federaţiei sau a Comitetului Olimpic Român nu fac nimic. Dar, aşa sunt oamenii de pe la noi, nepăsători, insensibili".
Ilie Năstase spune că întreaga atitudine sfidătoare a ungurilor este din cauza oamenilor politici.
„O să ajungem ca ăştia să-şi pună steagul Ungariei pe Arcul de Triumf, iar noi să nu facem nimic. Pentru că aşa sunt oamenii de pe la noi, insensibili. N-am mai văzut nicăieri prin lume ca o minoritate, precum cea a ungurilor, să aibă atâtea drepturi cum au la noi. Eu am mai zis, dar pe mine nu mă ascultă nimeni, de ce noi, românii, n-avem aceleaşi drepturi la Budapesta? Ştiţi când va merge bine România? Când UDMR-ul n-o să mai fie la putere!", a mai spus Ilie Năstase.
„Am auzit, recent, că unul şi-a pus la casă steagul Ungariei, altul şi-a pus la căruţă numere maghiare. Mie, dacă nu-mi mai place în România, plec şi gata. Oricum, să stea liniştiţi ungurii. Niciodată n-o să-i lase românii să-şi câştige autonomia să facă ce mai vor ei“, a concluzionat Năstase.
O atitudine demnă, venită din partea unui mare sportiv şi general al României, nu?
Dar să vedem şi poziţia unui oficial al guvernului României, încă preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, un "ţanţoş" Barna:
Hocheiştii din naţionala României au tăcut la intonarea imnului de stat, dar l-au cântat pe cel al Ungariei, vineri, la un meci din "Euro Ice-hockey Challenge" de la Miercurea-Ciuc, preşedintele FRHG, Tanczos Barna, declarând că problema, semnalată de presă, "este una falsă şi lipsită de orice legătură cu realitatea".


Hocheiştii echipei României au intonat doar imnul Ungariei. Barna spune că problema e falsă (Imagine: Bogdan Stamatin/Mediafax Foto
)

Conform presei, vineri, la partida România - Ungaria din cadrul turneului "Euro Ice-hockey Challenge", desfăşurată pe patinoarul Vakar Lajos din Miercurea- Ciuc, jucătorii naţionalei României, majoritatea de etnie maghiară, au tăcut la intonarea imnului de stat, dar au cântat imnul Ungariei înainte de începerea meciului.
La finalul partidei, când s-a intonat din nou "Deşteaptă-te Române", jucătorii au păstrat aceeaşi tăcere ca la început, dar au cântat, public, imnul Secuiesc.
"Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă consideră nefondate şi nemeritate atacurile mediatice la adresa jucătorilor din lotul naţional de seniori", a spus duminică Tanczos Barna, precizând că echipa naţională a jucat în perioada 14-17 decembrie trei partide în cadrul Hockey Challenge Cup, câştigând, vineri, împotriva Ungariei cu scorul istoric de 4-1.
"Considerăm că problema imnului naţional de la meciul cu Ungaria este una falsă şi lipsită de orice legătură cu realitatea. La meciul din data de 16 decembrie, înainte de începerea partidei, s-au intonat imnurile României şi Ungariei. Naţionala noastră a câştigat partida, cu scorul de 4-1, drept urmare în timp ce se ridica drapelul României, s-a intonat din nou Deşteaptă-te române. Considerăm că acuzele aduse jucătorilor sunt absolut nefondate şi nemeritate. Cei 24 de sportivi au dat dovadă de dăruire totală şi voinţă extraordinară de a câştiga, iar publicul i-a susţinut din primul şi până în ultimul minut", a mai spus Tanczos.
În opinia preşedintelui FRHG, clasarea naţionalei României pe locul trei într-o companie atât de selectă este o realizare uriaşă care nu ar fi fost posibilă fără dăruirea totală a jucătorilor şi profesionalismul stafului tehnic. "La fel ca la mondialele de U20, unde România a câştigat medalia de aur şi a promovat, jucătorii echipei naţionale au ales să reprezinte România, au făcut-o cu cinste, au fost apreciaţi şi respectaţi de echipele adverse şi au demonstrat încă odată că, indiferent de etnie, formează o echipă unită pentru un singur scop - ridicarea hocheiului românesc la un nivel cât mai înalt", a conchis Tanczos Barna.