În timp ce adevărul din ţară e cel prezentat de maestrul Tudor Gheorghe:
iar lumea o înjura pe Udrea care spunea că nu are vase de ajuns să facă sarmale, ia uite cu ce se ocupă unii care vor să-i facă cucoanei sărbătorile mai dulci:
Barometrul „Adevărul“, realizat de IMAS, relevă că Opoziţia are 49,2% din opţiunile alegătorilor, cel mai scăzut scor din 2011. USL conduce în topul preferinţelor electoratului, dar este în scădere, în timp ce PDL este într-o uşoară creştere, potrivit sondajului pe luna decembrie 2011, realizat de IMAS pentru ziarul „Adevărul“.
USL ar obţine 49,2% din voturi, sub obiectivul proclamat încă de la înfiinţarea alianţei şi anume strângerea a peste jumătate plus unu din opţiunile alegătorilor. PDL este cotat cu 21,5% în timp ce Partidul Poporului, patronat de Dan Diaconescu, ar obţine 11,8% din voturi. Pragul electoral ar mai fi depăşit de PRM cu 6,4 % şi de UDMR cu 5,7%. UNPR şi PNG au în jur de 1%, sub pragul electoral de 5%.Chiar dacă USL conduce detaşat, ecuaţia viitoarei guvernări rămâne complicată. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, de mai multe ori, că nu va nominaliza un premier din partea USL. Dacă restul partidelor se vor alia în jurul PDL, ele ar putea forma o majoritate. Dan Diaconescu are deja o înţelegere neoficială cu UNPR, partid aflat în actualul Guvern. În plus, televiziunea patronată de Dan Diaconescu a atacat sistematic USL.
Cât despre UDMR, preşedintele acestei formaţiuni, Kelemen Hunor, a ameninţat deja Opoziţia că nu va beneficia de sprijinul Uniunii. „Dacă USL va pica sub acest prag de 50%, va avea o problemă uriaşă", a afirmat Hunor într-un interviu acordat unui cotidian central.
Click pe foto pentru a vedea opţiunile de vot la alegerile parlamentare
Cum a pierdut Opoziţia şapte procente
Potrivit datelor strânse de IMAS, PSD şi PNL, partidele care alcătuiesc USL, obţineau mai multe voturi separat, înainte de a se alia, în februarie 2011. Astfel, în ianuarie 2011, cele două partide strângeau în jur de 56% din opţiunile alegătorilor: PSD avea 37,9%, iar PNL 25,2%. În lunile următoare, Opoziţia s-a menţinut pe acest trend, fără însă a profita de greşelile Puterii. Explicaţia: prima jumătate a anului a fost dedicată împărţirii locurilor la alegerile locale de anul viitor.
Mai mult, şi după finalizarea listelor, Opoziţia nu a reuşit să impună propriile teme, reacţionând, de multe ori, la derapajele Puterii, după ce acestea fuseseră deja dezvăluite de presă.
Scăderea USL a fost accentuată de scandalul legat de debarcarea lui Mircea Geoană din fruntea Senatului. Disputa s-a petrecut în luna noiembrie, dar efectele ei nu au putut fi măsurate imediat, pentru că operatorii de teren au strâns datele în primele zile ale scandalului. PSD a lăsat imaginea unui partid măcinat de conflicte interne, cu lideri dispuşi să sacrifice funcţia numărul doi în stat, doar pentru scoaterea adversarilor din competiţie. În schimb, PDL are cel mai bun scor din mai 2010 şi până astăzi. După tăierea salariilor şi creşterea TVA, PDL a coborât de la 35,5% la 20,8%.
Evoluţia PDL
Trendul descrescător a continuat pe tot parcursul anului 2010, democrat-liberalii atingând 12,7% în octombrie 2010, cel mai scăzut scor de când Traian Băsescu s-a instalat la Cotroceni. În 2011, democrat-liberalii au oscilat între 15% şi 18%, însă, în ultimele luni au avut un trend crescător: de la 17,6% în octombrie la 21,5% în decembrie. Creşterea din sondaje a încurajat PDL să cocheteze cu ideea amânării alegerilor.
Partidul Poporului a reuşit să se stabilizeze la peste 10%, în condiţiile unui început spectaculos cu o cotă de aproape 20% în momentul arestării lui Dan Diaconescu din vara anului trecut.
Datele sondajului
Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 9-17 decembrie 2011, la comanda ziarului „Adevărul" . Cercetarea sociologică a fost realizată pe un eşantion de 1.041 de persoane, şi are o marjă de eroare de +/-3%.
PRM, puţin peste prag
Rămas în afara Parlamentului la alegerile din 2008, PRM este acum, situat peste pragul electoral, având 6,4%. Partidul condus de Corneliu Vadim Tudor a revenit, practic, la scorul de la începutul anului. Tot puţin peste pragul electoral se situează şi UDMR, care ar obţine 5,7% din voturi. Trebuie menţionat, însă, că de fiecare dată Uniunea obţine în alegeri mai mult decât în sondaje, datorită mobilizării votanţilor de etnie maghiară. În plus, niciuna dintre formaţiunile adverse UDMR nu reuşeşte să strângă suficiente voturi pentru a constitui o ameninţare.
Cum poate pierde Opoziţia alegerile
Un raport al Institului „Ovidiu Şincai", lansat recent, atrage atenţia că PDL nu mai poate câştiga alegerile parlamentare, dar USL le poate pierde „pe baza propriilor erori". Institutul îl are ca preşedinte al Consiliului Director pe Adrian Năstase, în timp ce Adrian Severin este director coordonator. Autorii documentului iau în calcul două scenarii, cel optimist din punct de vedere economic şi cel pesimist. În cazul scenariului optimist, în 2012 este posibil să apară primele rezultate pozitive ale politicilor de austeritate promovate de Guvernul Boc. Concluzia unei asemenea variante este previzibilă: „În astfel de împrejurări, şansele electorale ale Opoziţiei se pot reduce."
Minusuri şi pe plan extern
Paradoxal, însă, autorii materialului nu pariază pe victoria Opoziţiei nici în cazul unui scenariu economic pesimist. Pe de o parte, pe motiv că românii s-ar obişnui cu răul, iar pe de altă parte, este posibil ca în 2012 banii europeni să fie atraşi în procent mai mare. Concluzia documentului este nemiloasă: „USL are toate şansele să nu obţină majoritatea mandatelor la viitoarele alegeri parlamentare dacă nu reuşeşte să se consolideze ca o alternativă autentică, atrăgătoare şi credibilă la actualul regim Băsescu-PDL."
Realizatorii pun la îndoială şi capacitatea liderilor USL de a crea o relaţie apropiată cu SUA aşa cum are, în prezent, şeful statului. "Preşedintele Băsescu a reuşit o spectaculoasă şi plină de consecinţe relansare a raporturilor româno-americane din cauza întârzierii Opoziţiei din România", afirmă autorii studiului. Liderii Opoziţiei „sunt, pentru moment, prea puţin cunoscuţi în Uniunea Europeană, şi, pe cale de consecinţă, prea puţin asimilaţi/acceptaţi în UE drept o alternativ", mai atrag atenţia autorii.
Absenţa la vot, în creştere
Potrivit datelor strânse de IMAS, în ultimii doi ani a crescut numărul celor care afirmă că nu ar vota sau că nu ştiu cu cine să voteze. Dacă în ianuarie 2010, procentul nehotărâţilor era de 25%, acum el se apropie de 35%.
Imediat după alegeri, 10,9% din cei intervievaţi afirmau că nu ar vota, iar 13,6% nu au răspuns sau au afirmat că nu ştiu sau. Cea mai ridicată cotă de absenteism s-a înregistrat în martie 2011, aproape 40%. Potrivit IMAS, în acel moment, 19,7% din cei intervievaţi afirmau că nu ar vota, iar 18,9% nu au dat răspuns sau au afirmat că nu ştiu cu cine ar vota.
În prezent, procentul celor care nu ar vota este de 13,6%, iar al celor care nu au răspuns sau nu ştiu a ajuns la 21,7%. Trebuie însă menţionat că, de multe ori, rata absenteismului din sondaje este mai scăzută decât cea de la alegeri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu