Domnilor lideri ai USL, ne veți reda demnitatea și onoarea militară terfelită de Băsescu-Boc-Oprea?

Liderii USL - și nu mă refer doar la domnii Antonescu, Ponta și Constantin - au promis că atunci când vor prelua conducerea țării vor modifica în cel mai scurt timp posibil toate prevederile legislative prin care pensionarii militari au fost umiliți - unii intrând chiar în mormânt când au primit decizii de recalculare-revizuire a pensiei sau ca urmare a stresului provocat de "necesitatea" obținerii unor adeverințe prin care să dovedească că au fost cândva cadre militare active -. Nu cerem mult, principala noastră revendicare este să ni se redea înapoi statutul de cadre militare în rezervă, nu să rămânem în continuare "asistați sociali", așa cum am devenit urmare a noii legi unitare a pensiilor pusă în aplicare de guvernarea Băsescu- Boc, cu complicitatea generalului-izmenar Oprea. 

Și mai e ceva, legat tot de onoarea și demnitatea militară. Ați promis - și sunt documente oficiale ale partidelor dumneavoastră - că le veți lua înapoi gradele militare tuturor celor care le-au obținut ilegal, încălcându-se prevederile Legii privind statutul cadrelor militare atât în privința avansărilor în grad, cât și în privința acordării statutului de cadru militar în rezervă sau activ. 

Noi așteptăm și avem încredere că după ce guvernul Victor Ponta va primi votul de investitură în Parlament, angajamentele luate de USL când era în opoziție vor fi respectate. Mai ales dacă ministrul  apărării naționale va fi dl. gl. (r) Dobrițoiu.

P.S. Mai sperăm ceva și anume că nu veți transforma în realitate bîrfele care circulă deja pe la colțuri cum că îi veți "reevalua" la rândul dumneavoastră pe Oprea, Onțanu&co!

Deși n-a fost un fleac, chiar și Băsescu a fost ciuruit!

Când vrei cu tot dinadinsul să obții ceva, reușești până la urmă. O vorbă veche spune că că dacă vrei, muți și munții din loc. Totul este să fii consecvent în acțiunile întreprinse, pregătite bineînțeles cu mare atenție și să știi cum să speculezi avantajos orice oportunitate ivită. Cam așa a fost și cu dărâmarea ieri a ideii că în țara asta totul se face numai cum ordonă Băsescu și execută ciracii lui. În concluzie, putem spune cu îndreptățită mândrie politică că deși n-a fost un fleac, chiar și Băsescu a fost ciuruit!

Gândurile unui ministru: Dacă șefu poate, eu de ce n-aș face la fel?

Un ministru citește, cred, știrile zilnice despre șeful guvernului. Și când vede că acesta e prins în repetate rânduri că habar n-are despre ce vorbește, mai ales în cazul legislației, fac pariu că ministrul începe să-și imite șeful, spunându-și în gând: "Păi dacă șefu poate, eu de ce nu? Mai ales că e la mâna unora ca noi, că doar partidul meu i-a asigurat voturile necesare la investire, nu? Fac pariu pe orice că mie n-are curaj să-mi spună Înapoi la carte! Altfel, i-a uite ce-l așteaptă, că doar sunt antrenată seama pensionarilor și Constituției":

Miron Simion: Solomon a greșit din nou. Poate e bolnav psihic

Solomon a greșit din nou. Poate e bolnav psihic

20 aprilie 2012 ora 23:29

Autor Miron Simion

Zilele acestea au apărut niște imagini șocante, cu o femeie din Craiova jefuită imediat după ce a fost lovită în plin de un autoturism în timp ce se afla pe trecerea de pietoni.

Cei doi hoţi au plecat liniştiţi de la faţa locului, după ce au furat bunurile din geanta victmei. Polițiștii au aflat informațiile din presă.

Cu cetățeni de etnie romă furând în tot felul de situații aproape că s-au obișnuit cei din străinătate, de aceea nu-i mai suportă și-i trimit înapoi, în țară.

Vineri, primarul Atonie Solomon, într-o conferință de presă, fără să îl întrebe nimeni,  a declarat despre femeia lovită de maşină şi jefuită că este bolnavă psihic şi că  avea probleme financiare, și  că nu a depus plângere la poliţie pentru că oamenii legii o trimiteau la sanatoriu.

De unde avea informațiile, ce l-a făcut să facă aceste declarații? Nimeni nu a găsit nici o explicație L-a mâncat în fund ca pe maimuță, și s-a scărpinat.

Toată ziua au curs critici la adresa lui. Însă Antonie Solomon când se pune pe făcut surprize și cântat hore la Leamna nu se mai oprește. Sunat de RTV, primarul Craiovei a recunoscut că a confundat femeia:

“Este vorba de o altă Cojocaru Luminiţa, în realitate. M-am lămurit că era vorba de altă persoană(…) Îmi cer scuze că am făcut o confuzie, nu trebuia să o fac. Eu vorbeam de doamna care terorizează vecinii dintr-un cartier din Craiova”.

Culmea este că Antonie Solomon, după ce s-a băgat în seamă, și a făcut o femeie care a suferit un accident și a fost jefuită în același timp bolnavă psihic, tot lui îi este scârbă de ce s-a întâmplat:

“Avem şi un prefect, o poliţie, care trebuie să fie la fel de răspunzători ca mine. M-a deranjat că se discută de primarul Craiovei, deşi trebuie să se vorbească despre altcineva”.

Antonie Solomon ar trebui să aibă o scârbă față de el însuși, când se uită în oglindă, și nu numai, și de cel care i-a furnizat astfel de informații tâmpite. Și să nu uite că prefectul este prieten cu el, iar șeful IPJ Dolj cu șeful UNPR, Gheorhe Bică.

În ultima perioadă Antonie Solomon tot greșește și își tot cere scuze. Poate că este bolnav psihic, și i se trage de la perioada petrecută la pușcărie. Dar nu-l spunem poliției, că poate îl duce înapoi.

Mâine, dacă o să constatăm și noi că am greșit, și poate că nu trebuia să greșim, poate ne cerem scuze și dăm vina pe prefect și pe șeful IPJ Dolj.

Hai sictir Antonie Solomon”

sursa:http://www.ponturidespre.ro/pontul-zilei/solomon-a-gresit-din-nou-poate-e-bolnav-psihic/

Dr. N. Grigorie - Lăcriţa: Adevărul despre scandalul pensiilor

Adevărul despre scandalul pensiilor

Economie - Dr. N. Grigorie - Lăcriţa

„Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni“. (Platon).

„Legea e moartă, când triumfă sceleraţii“. (France, Les Dieux ont soif 27).

1. Probleme care necesită a fi clarificate

Milioane de pensionari se confruntă cu serioase probleme privind metodologia practică şi legală de calcul a contribuţiei de sănătate şi a impozitului, din venitul din pensie.

Pentru veniturile din pensii, problemele care trebuie clarificate sunt următoarele:

1. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de sănătate?

2. Care este plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit?

Aşa după cum se va vedea din cele ce urmează, soluţia legală este următoarea:

1. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul contribuţiei de sănătate, este de 740 de lei (inclusiv), fiind clar şi stabilit la modul imperativ prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Veniturile din pensii cuprinse între 740 de lei şi 1.000 de lei se supun numai contribuţiei la sănătate, nu şi impozitului pe venit.

2. Plafonul sub care venitul din pensie nu poate scădea, după calculul impozitului pe venit, este de 1.000 de lei (inclusiv) fiind şi acesta stabilit în mod clar şi la modul imperativ prin art. 69 şi art. 70 alin. (2) din Lege nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Impozitului pe venit i se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de 1.000 de lei.

Pentru o deplină clarificare a problemei în discuţie, numai şi numai pe bază de temei legal, se oferă răspuns şi la următoarele probleme:

1. Care este baza de calcul a obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii? Obligaţiile bugetare se calculează din „venitul brut“, sau din „venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare“?

2. Care sunt obligaţiile bugetare din veniturile din pensii, distinct peste plafonul de 740 de lei, şi distinct peste plafonul de 1.000 de lei?

3. Care este metodologia practică şi legală de calcul a obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii? Obligaţiile bugetare din veniturile din pensii se calculează: 

Din baza de calcul se calculează întâi contribuţia pentru sănătate şi din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit, sau din baza de calcul se calculează atât contribuţia de sănătate, cât şi impozitul pe venit?

4. Dacă există vreo situaţie în care:

4.1. După calculul contribuţiei de sănătate, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate, de 740 de lei?

4.2. După calculul impozitului pe venit, venitul efectiv din pensie poate fi sub plafonul minim nesupus impozitului pe venit, de 1.000 de lei?

Problema se impune a fi clarificată cu atât mai mult cu cât prin „Decizia Curții Constituţionale nr. 223 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii“, publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 18 aprilie 2012, şi prin „Decizia Curții Constituţionale nr. 224 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii“, publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 18 aprilie 2012, s-a constatat că dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de mai multe persoane, „sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei“.

Deosebit de important sunt de reţinut şi următoarele aspecte:

1. În condiţiile în care prin art. 257 alin. (22) şi prin art. 259 (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii se stabileşte, clar şi la modul imperativ, plafonul de 740 de lei (inclusiv) sub care venitul din pensie nu poate scădea după calculul contribuţiei de sănătate, sunt de neînţeles gravele abuzuri de încălcare a legii în calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensie de peste 740 de lei.

2. Soluţia stabilită prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 conform căreia „sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei“ (sublinierea îmi aparţine) este incompletă, lăsând loc la interpretări care conduc la alte grave încălcări ale legii, respectiv la rezultarea unor pensii nete mai mici de 740 de lei după aplicarea acestei cote (exemplele ce urmează fiind edificatoare în acest sens).

Consider că soluţia stabilită prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012 trebuia să aibă următorul conţinut: „[…] sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei, dar fără ca prin aplicarea acestei cote să rezulte o pensie netă mai mică de 740 de lei“.

3. În condiţiile în care prin art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii se prevede precis şi la modul imperativ că „[…] Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei“, este de neînţeles cum de se pot da asemenea soluţii neclare, confuze, incomplete, interpretabile, care lasă loc la alte grave erori în calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensii de peste 740 de lei, chiar de către Curtea Constituţională.

Exemplele care urmează, care reflectă situaţii reale şi care sunt în strictă conformitate cu prevederile legale în vigoare, clarifică pe deplin toate problemele care se ridică în practică în legătură cu calculul contribuţiei de sănătate din veniturile din pensii de peste 740 de lei.

2. Baza de calcul a obligaţiilor bugetare

Baza de calcul a obligaţiilor bugetare o constituie „venitul brut“ (V.br.), şi nu „venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare“.

Temei legal:

1. „Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii“:

1.1. „Art. 257.[…] (22) Pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).“[...]

1.2. „Art. 259.[…] (2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.“[…]

2. „Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal“:

„Art. 69. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 de lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică“.

„Art. 70. Reţinerea impozitului din venitul din pensii[…]

(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.“[…]

3. Obligaţiile de plată, distinct peste plafonul de 740 de lei şi distinct peste plafonul de 1.000 de lei

Din punct de vedere al calculului obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii, există două plafoane:

1. Plafonul de 1.000 de lei, peste care se calculează atât contribuţia de sănătate, cât şi impozitul pe venit.

2. Plafonul de 740 de lei, peste care se calculează numai contribuţia pentru sănătate (CASS).

Mai precis, veniturile din pensii cuprinse între 740 de lei (venitul de 740 de lei fiind exclus), şi1.000 de lei (venitul de 1.000 de lei fiind exclus), se supun numai contribuţia sănătate (CASS), nu şi impozitul pe venit (Iz.).

Impozitului pe venit (Iz.) se supun numai veniturile din pensii care depăşesc plafonul de1.000 de lei.

4. Metodologia practică şi legală de calcul a obligaţiilor bugetare

Metodologia corectă.

Obligaţiile bugetare se calculează în următoarea ordine, obligatoriu de respectat: 

1. Din baza de calcul (care este venitul brut din pensie) se calculează prima dată contribuţia pentru sănătate (CASS): CASS = V.br. x 5,5%.

2. Din ceea ce rămâne se determină impozitul pe venit (Iz.): Iz. = (V.br. – CASS) x 16%.

3. Venitul efectiv cuvenit pensionarului (V.ef.): V.ef. = V.br. – CASS – Iz. 

Metodologia greşită.

În nici un caz şi sub nici o formă din baza de calcul nu se calculează direct impozitul (Iz.).

CASS = V.br. x 5,5%.

Iz. = V.br. x 16%.

Venitul efectiv cuvenit pensionarului (V.ef.) = V.br. – CASS – Iz. 

5. După calculul obligaţiilor bugetare, venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar poate fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bugetare?

Problema, foarte importantă, care se pune este următoarea: după calculul obligaţiilor bugetare, venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar poate fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bugetare?

Răspunsul este următorul:

1. Plafonul de 1.000 de lei poate fi diminuat numai cu contribuţia de sănătate, nu şi cu impozitul pe venit. Aceasta ca urmare a faptului că, începând cu 1 ianuarie 2011, plafonul minim care nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate este de 740 de lei.

2. Plafonul de 740 de lei nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate. 

3. După calculul obligaţiilor bugetare, în nici un caz şi sub nici o formă venitul efectiv cuvenit (încasat) de pensionar nu va fi sub plafonul minim nesupus obligaţiilor bugetare, de 740 de lei.

Exemplul nr. 1.

Venituri din pensie = 780 de lei

La un venit din pensie de 780 de lei, baza de calcul a obligaţiilor bugetare o constituie „venitul brut“ de 780 de lei, şi nu „venitul brut diminuat cu venitul minim nesupus obligaţiilor bugetare“, adică nu „780 – 740“ = 40 de lei.

Contribuţia rezultată din calcul = 780 x 5,5% = 43 de lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 780 – 43 = 737 de lei, deci sub plafonul de 740 de lei, care nu poate fi diminuat în nici un caz şi sub nici o formă cu contribuţia de sănătate. 

Plafonul minim nesupus contribuţiei de sănătate fiind de 740 de lei, contribuţia datorată efectiv de pensionar = 780 – 740 = 40 de lei.

Exemplul nr. 2.

Venituri din pensie = 1.050 de lei

La un venit din pensie de 1.050 de lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituie „venitul brut“ (pensia brută). 

Contribuţia rezultată din calcul = 1.050 x 5,5% = 58 de lei.

Pensia netă rezultată din calcul, după calculul contribuţiei de sănătate = 1.050 – 58 = 992 de lei, care este (1) sub plafonul de 1.000 de lei, care poate fi diminuat numai cu contribuţia de sănătate, nu şi cu impozitul pe venit, şi (2) peste plafonul de 740 de lei, care nu poate fi diminuat cu contribuţia de sănătate.

Întrucât venitul din pensie este sub „plafonul minim neimpozabil“, de 1.000 de lei, nu se mai datorează impozit.

Pensia netă, efectiv încasată de pensionar = 992 de lei.

Exemplul nr. 3.

Venituri din pensie = 1.100 de lei

La un venit din pensie de 1.100 de lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituie „venitul brut“ (pensia brută). 

Contribuţia rezultată din calcul = 1.100 x 5,5% = 61 de lei.

Venitul bază de calcul al impozitului = venitul brut din pensie – contribuţiei de sănătate =1.100.– 61 = 1.039 de lei.

Impozitul (Iz.) = venitul bază de calcul al impozitului x cota de impozit = 1.039.x 16% = 166 de lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 1.100 – 166 = 934 de lei.

Întrucât venitul net din pensia rezultată din calcul este sub „plafonul minim neimpozabil“, de1.000 de lei, impozitul efectiv datorat = 1.039 – 1.000 = 39 de lei.

Pensia netă, efectiv încasată de pensionar = 1.000 de lei.

Foarte important este a se reţine faptul că metodologia de calcul este total diferită începând cu 1 ianuarie 2011, faţă de cea în vigoare până la 31 decembrie 2010.

Până la 31 decembrie 2010 se aplicau următoarele prevederi legale (actualizate cu modificările şi completările suferite până la data respectivă:

1. „Art. 257.[…] (2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra:[…]

e) veniturilor din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit;“[…]

2. „Art. 259.[…] (2) Pentru pensionari, contribuţia datorată de aceştia se aplică numai la veniturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.“[…]

Concluzii:

1. Până la 31 decembrie 2010, contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra veniturilor din pensiile care depăşeau limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 de lei.

2. Pentru pensionari, contribuţia datorată de aceştia se aplica numai la veniturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 de lei, şi se calcula numai pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită (de 1.000 de lei).

Exemplul pentru calculul contribuţiei de sănătate şi a impozitului pe veniturile din pensii cuvenite până la 31 decembrie 2010.

Venituri din pensie = 1.050 de lei

La un venit din pensie de 1.050 de lei, baza de calcul a contribuţiei de sănătate o constituiau numai veniturile din pensiile care depăşeau limita supusă impozitului pe venit, de 1.000 de lei, adică 1.050 – 1.000 = 50 de lei.

Contribuţia rezultată din calcul = 50 x 5,5% = 3 lei.

Pensia netă rezultată din calcul = 1.050 – 3 = 1.047 de lei.

6. În loc de concluzii.

Cu cât există mai multe asemenea prevederi legale, cu atât mai mult se amplifică fenomenul de neîncredere în aplicarea legii, de dispreţ faţă de lege şi legalitate, de adevărat haos legislativ şi, pe cale de consecinţă, şi de adevărat haos economic şi social.

O societate care ajunge într-o asemenea situaţie se va confrunta cu unele dintre cele mai grave probleme pe plan juridic, fiscal, economic, social şi politic.

Politicienii şi guvernanţii uită faptul că „O singură lege proastă e de ajuns ca să revolte un întreg popor“. (Proverb grec. Pitagora. Legile morale şi politice.) şi că „Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite“. (Euripide).

Cu cât sporeşte numărul legilor proaste, cu atât mai mult creşte şi gradul de nemulţumire şi spiritul de revoltă în rândul unui număr tot mai mare de cetăţeni, în special al celor corecţi.

În actuala situaţie, în care prevederile legale în discuţie generează, unele de aproape zece ani, numeroase şi grave neajunsuri în activitatea practică, şi cu toate acestea sunt menţinute în vigoare, se pun şi următoarele întrebări:

1. Care este raţiunea interpretării şi aplicării greşite a prevederilor legale în discuţie în condiţiile în care a devenit arhicunoscut faptul că acestea generează numai şi numai numeroase şi grave neajunsuri în activitatea practică?

2. Chiar nu există nimeni preocupat pentru eliminarea numeroaselor şi gravelor neajunsuri generate în activitatea practică de prevederile legale în discuţie?

3. Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii chiar nu au capacitatea să înţeleagă necesitatea stringentă a raţionalizării şi armonizării prevederilor legale în discuţie?

Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii chiar nu realizează că interpretarea şi aplicarea greşită a prevederilor legale în discuţie, care afectează milioane de pensionare, este şi un indiciu al superficialităţii cu care se elaborează şi se aplică aceste acte normative, şi al unor deficienţe de gândire logică, de incompetenţă profesională şi de grave erori în aplicarea legii, din partea lor?

Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii ar trebui să fie conştienţi şi de faptul că „Ticăloşia câtorva este o nenorocire pentru toţi“. (Syrus), pentru că „Legea e moartă, când triumfă sceleraţii“. (France, Les Dieux ont soif 27) şi „Când domnesc nelegiuiţii, oamenii se prăpădesc“. (Vulgata, Prov., 28, 12). 

Din 1990 şi până în prezent, populaţia a constatat tot mai mult că „Politicienii vând zilnic iluzii… Este pâinea pe care ne-o oferă pentru a ne împiedica să vedem cât de amărâtă este viaţa noastră.“ (Victor Duţă) şi că „Schimbare politică. Alţi ciobani, alţi câini, aceleaşi oi“. (Valeriu Butulescu - Frunze fără ram.). 

Este cunoscut faptul că „Politica nu se face cu sfinţii, dar dacă oamenii politici îl iau ca model pe Iuda, vai de ţara în care se face politica acestuia!“. (Victor Duţă) şi „Vai de ţara în care cei nedrepţi fac legi şi cei incompetenţi conduc“. (N. Grigorie - Lăcriţa).

Politicienii, parlamentarii şi guvernanţii nu trebuie să uite că „Cu cât un stat e mai corupt, cu atât are mai multe legi“. (Tacit), că „Proştii mor, dar prostia rămâne“. (I. L. Caragiale) şi, foarte important, că „Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni“. (Platon).

Dacă politicienii, parlamentarii şi guvernanţii nu-şi vor schimba conduita, singura speranţă de salvare de la un adevărat dezastru naţional, nu poate veni decât de la un Vlad Ţepeş

„Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,

Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,

Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“

(M. Eminescu, Scrisoarea III-a).

sau de la un Procust

„Patul lui Procust“. Procust a fost un tâlhar grec din antichitate, originar din Atica. El îşi făcuse o faimă sinistră prin felul său diabolic de a-şi tortura victimele. Procust avea două paturi de fier: unul mare şi altul mic. Dacă trupurile victimelor erau lungi, el le aşeza pe patul mic şi le reteza picioarele ca să încapă în el. Dacă victimele erau mici de statură, el le aşeza în patul mare, iar tâlharul le întindea picioarele până le scotea din încheieturi, pentru a fi pe măsura patului. Procust a fost ucis de Teseu, după ce a fost supus la aceleaşi torturi. Această legendă greacă a dat naştere expresiei „Patul lui Procust“ spre a ilustra, în general, mutilările care se aduc operelor literare pentru a încăpea în forme fixe, prestabilite şi unor constrângeri absurde, impuse de editori, critici sau şcoli literare. 

*„Problema calculului corect al obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii a fost prezentat de subsemnatul, încă din anul 2011, prin mai multe articole publicate în cadrul unor cărţi şi articole în reviste, dintre care menţionez:

1. Legislaţie fiscală. Interpretare şi aplicare în favoarea contribuabililor. Editor Tribuna economică, Bucureşti, 2011, ISBN 978-973-688-204-3, 262 pg. A se vedea capitolul 5 intitulat „Calculul obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii“, pg. 105 – 108 şi capitolul 6 „Calculul impozitului pe veniturile obţinute de angajaţii pensionari“, pg. 109 – 113.

2. „Calculul obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii“, în revista „Tribuna economică“, nr. 2/2011, pg. 29 – 31.

3. „Calculul obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii“, în revista „Impozite şi taxe“, nr. 1 – 2/2011, pg. 22 – 24.

4. „Calculul obligaţiilor bugetare din veniturile din pensii“, în revista „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor“, nr. 3/2011, pg, 52 – 55.

Numai că glorioşii analfabeţi profesional, doctori în pseudoştiinţă, cu mai multe cărţi scrise decât citite, care de câte ori gândesc îi doare capul, care ştiu totul despre nimic, care au ajuns să elaboreze şi/sau să aplice legile, nu numai că nu studiază (aşa cum au făcut toată viaţa), dar nici nu mai citesc (literatura de specialitate din domeniul lor de activitate).

Progresul economic şi social nu se poate realiza cu indivizi care s-au născut obosiți şi trebuie să trăiască pentru a se odihni (în înalte funcţii, bine plătite), care au momente geniale de incompetenţă şi care se luptă din greu pentru cârmuirea treburilor obşteşti în interes personal şi al grupurilor nelegitime de interese din care fac parte.

Nici legea nu se poate elabora şi aplica corect, şi nici pacea socială nu se poate asigura cu indivizi care, după ce că au puţină minte, nici aceasta nu este bună şi care, pe deasupra, mai sunt şi prietenii lui Iuda.

„Vai de ţara în care cei nedrepţi fac legi şi cei incompetenţi conduc“ şi în care „Oamenii fără valoare merg din promovare în promovare“

sursa:http://www.gds.ro/Economie/2012-04-21/Adevarul+despre+scandalul+pensiilor

Iancu Bâță: SOLOMON TRACUL – CEL MAI CINSTIT ȘI MAI DEȘTEPT DINTRE PRIMARI

joi, 19 aprilie 2012

SOLOMON  TRACUL – CEL MAI CINSTIT ȘI MAI DEȘTEPT

DINTRE  PRIMARI

Deși în conferința de presă din 25 ianuarie primarul penal al Craiovei, Aurică Solomon, se plângea ziariștilor că el vine la Primarie doar pentru 33 de milioane lei vechi lunar, bani pentru care primește și toate reproșurile acestora, la întâlnirea cu reprezentanții presei de ieri, 19 aprilie, s-a autodemascat, devoalând, din orgoliu și prostie, cred eu, că lucrurile nu stau de loc așa cum se văicărea acum trei luni.

Întrebat de ziariști cum comentează declarațiile senatorului Radu Berceanu care, în urmă cu două săptămâni, spunea că drumul expres Craiova – Pitești nu a fost realizat fiindcă o parte din terenurile ce urmau a fi despăgubite aparțineau lui Solomon, primarul penal a răbufnit, după cum relatează Bogdan Marica în Radical de Dolj: “Să îi spui domnului, cum îl cheamă, că eu mi-am luat terenuri la Videanu, acolo, pe centură, am fost deștept. Nu pot să cred că un om poate să se exprime în fața presei fără argumente despre un primar care poate e cel mai cinstit dintre toți.”

Că, spre deosebire de ieri, atunci când a luat terenuri pe centură, chiar pe locul pe unde urma să fie trasat viitorul drum expres, a fost deștept, sunt de acord, deși deșteptăciunea sa e relativă. Ar fi fost cu adevărat deștept doar dacă era un simplu particular. Ca primar în exercițiu, însă, deșteptăciunea sa pute. Pute a corupție, cuvânt ce are și alte conotații decât cele definite strict de Codul Penal, având și sensul de abatere de la moralitate, venalitate.

Iar Solomon s-a autodefinit ieri ca fiind unul dintre băieții deștepți la care se referea, cândva, mentorul său recunoscut, Băsescu.

În megalomania și egocentrismul său, Solomon a afirmat despre sine că este primarul cel mai cinstit dintre toți. El poate crede asta despre sine, o poate și clama, este dreptul său. Eu însă nu-l consider un om cinstit. Cinstit, pur și simplu, iar dacă nu este un om cinstit, cu atât mai mult nu poate fi cel mai cinstit dintre toti.

Dacă ne uităm în DEX, vedem că cinstit este cineva “care este de bună credință; onest, corect;care nu înșală, vrednic de respect, stimat. Incoruptibil, integru, curat, nepătat. Onorabil. Toate aceste calități, conform dicționarului, îl definesc pe omul cinstit.

Ori, este Aurică Solomon caracterizat de aceste epitete?

Lăsăm deoparte faptul că a stat la pușcărie șase luni pentru fapte de corupție. Unii o să obiecteze, spunând că, din moment ce justiția nu a dat o hotărâre definitivă, operează prezumția de nevinovăție. Parțial, au dreptate. Parțial, pentru că, să nu uităm, magistrații care au emis mai multe mandate consecutive de arestare    s-au pronuntat deja. Dacă n-ar fi fost vinovat, dacă n-ar fi fost probe, n-ar fi emis acele mandate. Iar dacă l-au pus în libertate, l-au pus pentru ca legislația procesual penală, așa cum a fost modificată prin legea 281/2003, nu  mai permite arestarea preventivă pentru o durată mai mare de 180 de zile. Cu alte cuvinte, mai mult de șase luni. Deci magistrații l-au ținut în arest atât cât le permite legea, iar dacă n-ar fi fost vinovat, nu cred că și-ar fi permis acest lucru. Cât despre faptul că de atunci procesul trenează, asta este altă discuție.

Oare, un om care a stat șase luni la pușcărie pentru fapte de corupție, pentru luare de mită, se poate numi incoruptibil, integru, curat, nepătat? Onorabil? Deci cinstit? Eu cred că nu!

Dar, cum spuneam, să lăsam deoparte implicarea sa în dosarul Penescu și cele șase luni, deocamdată, de pușcărie. Să ne aplecăm puțin asupra dezvăluirilor făcute de domnul senator Berceanu, recunoscute ieri, din orgoliu și prostie, de Aurică Solomon.

Domnul Berceanu a dezvăluit, iar Aurică a recunoscut, că mult prea cinstitul nostru primar, (primarul primarilor și cinstitul cinstiților, după cum se crede el și-l cântă, precum pe Ceaușescu mai antart, lautării plătiți din bani publici, din banii noștri, ai tuturor), a cumpărat terenuri pe traseul viitoarei centuri a Craiovei, pe unde urma să fie construit drumul expres Craiova – Pitești.

Pentru cei care nu cunosc, valoarea acestor terenuri urma să crească exponențial, statul plătind bani grei, cu titlu de despăgubiri, celor ce urmau să le cedeze pentru ca drumul să poata fi construit. În plus, pe resturile de teren rămase în vecinatatea drumului se puteau construi stații de benzină, magazine, parcări cu diverse utilități, cei ce le construiau urmând, la rândul lor, să plătească bani grei pentru a le cumpăra sau închiria.

Profitând de informațiile referitoare la viitoarea investiție și traseul viitorului drum expres, obținute în virtutea funcției sale de primar al Craiovei, Aurică Solomon a cumpărat la prețuri de nimic terenurile ce urmau a fi răscumparate de stat la prețuri mult mai mari. Oare țăranii simpli care dețineau aceste terenuri au avut aceleași informații ca Aurică Solomon? Știau ei ce urma să se construiască pe terenurile lor? Știau care este valoarea reală a acestor terenuri? Dacă ar fi știut și ei ce știa Aurică, le-ar fi vândut ori ar mai fi zăbovit, sperând și ei la ceea ce a așteptat auto-proclamatul cel mai cinstit primar, primarul primarilor, Solomon?

Pentru că, dacă nu știau, totul nu este decât o înșelătorie. Aurică Solomon și alții ca el, care știau, i-au înșelat pe acei oameni simpli, profitând de buna lor credință. Iar dicționarul spune, într-una din definiții, că un om cinstit este cel care nu înșală.

Ieri Aurică Solomon s-a dezvăluit în toată splendoarea sa, arătându-se a fi nu doar primarul penal al Craiovei ci și primarul venal al acestui frumos municipiu. Mai mult, a plusat dezvăluind că va profita de vizita din 25 aprilie a premierului Mihai Răzvan Ungureanu la Craiova, pentru a solicita reluarea proiectului drumului expres, ceea ce i-ar permite, în sfârșit, realizarea beneficiilor scontate atunci când a jecmănit terenurile de la neștiutorii foști proprietari.

Dacă ar fi fost un om onest, Aurică Solomon nu s-ar fi văicărit acum ceva vreme cu privire la modicul său salariu de primar. După cum procurorii au demonstrat, și el însuși a recunoscut ieri, indirect, în gura sa lacomă și-n buzunarele sale larg cascate țâța Primăriei nu doar picură ci varsă un adevărat râu de lapte și miere pe lângă cele 33 milioane de lei vechi pe care-i primește lunar, ca salariu. Dacă ar fi fost onest și animat de profundele sentimente creștinești de care prea adesea face paradă, ar fi donat modicul său salariu de primar unor instituții de binefacere, și nu s-ar fi vaicărit de puținătatea lui. Pentru că are din ce trăi, și el și toti al lui. Spațiile din vadurile Craiovei pe care, precum mentorul său casa din Mihăileanu, și le-a făcut singur cadou pe când administra patrimoniul unei întreprinderi comerciale de stat,  îi aduc lunar mii de euro din chirii.

Iată de ce eu nu-l consider pe Aurică Solomon un om cinstit, un om integru. Asta este opinia mea. Poate sunt influențat, în judecățile mele, de anii în care am fost ofițer de poliție și care, indubitabil, și-au pus amprenta asupra personalității mele.

Alții îl pot considera un om integru. Treaba lor, depinde de standardele fiecăruia. Eu am însă alte pretenții de la cei care îmi cer votul. Pe care, în nici un caz nu îl voi acorda lui Antonie Solomon.

19.04.2012                                   Iancu  BÂȚĂ

sursa:http://scmdfiliala1craiova.blogspot.com/

În Craiova? Cel mai sigur oraș, cum zicea Solomon?!

VIDEO! Cel mai revoltator jaf din Romania. O femeie lovita de masina este furata apoi de martori
sursa:http://www.time4news.ro/social/cel-mai-revoltator-jaf-din-romania-o-femeie-lovita-de-masina-este-jefuita-apoi-de-martori.html

Înapoi la carte, MRU!

MRU se consideră încă membru PNL, în baza faptului că atunci când i-a fost validată de Parlament numirea ca  director al SIE - 05.12.2007 -, s-a autosuspendat din partid. Ce nu știe sau se face că nu știe este faptul că autosuspendarea operează pe o durată de maxim 4 ani, conform prevederilor art. 19 al. (2) din Statutul PNL, adică până la 04.12.2011. Ori la 05.12.2011 MRU era încă director al SIE, așa că din acel moment, statutar nu mai operează autosuspendarea și respectivul personaj și-a pierdut calitatea de membru PNL. În această situație, a cere președintelui Antonescu să-l invite să participe la ședințele Biroului Politic Central întrucât încă este membru PNL arată cât se poate de clar diletantismul lui MRU în materie de Statul al PNL, care prevede la art. 76 al (1) lit k) că președintele partidului "poate invita la ședințele BPC orice persoană". Așa că MRU ar trebui să mai frunzărească din când în când Statutul PNL, că tot îi place să spună "Înapoi la carte"!

MIORITA varianta pe ungureste!

Riscograma: Cele șapte bande de hoți care au făcut a doua naționalizare

Când cineva nu-și primește proprietatea înapoi, altcineva suge bani.

Bazaconia de a restitui doar 15% din valoarea proprietăţilor tâlhărite de comunişti e doar cel mai recent episod dintr-o tâlhărie care nu se mai termină de 65 de ani. Până în 1989, măcar lucrurile erau simple: proprietăţile au fost confiscate pentru a deveni “bunuri ale întregului popor”. Desigur, prin reprezentanţii săi.

După, lucrurile s-au complicat iar beneficiarii s-au înmulțit, iar proprietarii au rămas tot la coada listei. Iată cine a câștigat de pe urma celei de-a doua naționalizări.

1.Însuși statul hoț, care n-a vrut nici să se mute din proprietățile confiscate, dar nici să plătească sume la discreția proprietarului, așa cum e firesc într-o negociere normală.

2.“Chiriașii”, de fapt nomenclaturiști și urmașii lor care nu s-au îndurat să-și părăsească vilele selecte cumpărate cu un euro metrul pătrat sau închiriate cu un cent.

3.Securiștii și alți birocrați care au avut liste de proprietăți ușor de trecut pe nume propriu.

4.Falsificatorii de înscrisuri și mărturii, care au inventat titluri de proprietate.

5.Negustorii de drepturi litigioase, care au cumpărat proprietăți la o zecime din preț și apoi au mituit justiția să le dea dreptate.

6.Brokerii care au țesut o adevărată rețea parazitar-birocratică în calea Fondului Proprietatea spre bursă.

7.“Evaluatorii” care deși n-aveau nici o treabă în toată problema au luat și contracte umflate de la stat și “bonusuri de performanță” de la pretinșii proprietari.

Sursa:http://www.riscograma.ro/6462/cele-sapte-bande-de-hoti-care-au-facut-a-doua-nationalizare/

PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT !: Atunci să te temi TU !

PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT !: Atunci să te temi TU !:
Ne-ai   luat votul   şi l-ai schimonosit şi contorsionat până a luat chipul tău. Ne-a fost teamă să vedem; Ne-ai luat zâmbetul şi ne-ai da...

Care minte mai bine?

Regina zice că și-a dat demisia de acum 2 luni, conștient că nu este în stare să ducă la îndeplinire ordinul dat de ex-șeful spionilor de a scoate la lumină 2 miliarde de euro din evaziunea fiscală, pentru că ar fi însemnat să închidă o mulțime de robinete și conducte portocalii prin care o bună parte din banii respectivi se sifonau.

Pe de altă parte, din partea echipei ex-șefului spionilor ni se spune că Reginei i s-au revocat atribuțiile, adică a fost demisă. 

Care oare minte totuși mai bine? Că dacă te uiți în legislație la ce înseamnă termenii DEMISIE, DEMITERE și REVOCARE, afli cu totul altceva decât cele susținute de cei aflați în cauza menționată mai sus. Până ne clarificăm însă,

 
 

Starea NAȚIUNII: Nu vreau să fiu gropar

Hitler din buncar ne vorbeste despre Rosia Montana si alte exploatari!

SCMD - Departamentul Juridic: Anunt in legatura cu Deciziile Curtii Constitution...

SCMD - Departamentul Juridic: Anunt in legatura cu Deciziile Curtii Constitution...: Din verificarile facute la casele de pensii sectoriale rezulta faptul ca suma de 640 lei, retinuta abuziv incepand cu 01.01.2011 pana in...

SCMD - Departamentul Media si Comunicare: Presedintele Asociatiei Ofiterilor de Geniu in Rez...

SCMD - Departamentul Media si Comunicare: Presedintele Asociatiei Ofiterilor de Geniu in Rez...: ASOCIATIA OFITERILOR DE                                                                            BUCURESTI GENIU IN REZERVA SI IN RETRAG...

Băse, mergi la consult, taică!

Știe cineva dacă în ultimele zile locatarul șef de la Cotroceni a fost mușcat cumva de vreun câine sau vulpe turbată și nu nu și-a făcut cumva vaccinul antirabic? Pentru că prin modul în care a acționat se pare că a luat-o zdravăn pe arătură! Ba trimite scrisori liderilor opoziției, milogindu-se să-i accepte proiecte politice populiste, ba asmute organele de anchetă împotriva unui ministru care nu vrea să dea avize pentru niște afaceri mai mult decât dubioase și în dauna țării, ba dă ordine imperative unui nou ministru numit în funcție - ca și cum acesta i-ar fi subordonat -, ba revine din nou cu vechea obsesie cum că mogulii din presă sunt vinovați de toate relele din România ș.a.m.d.

Așa că, taicule, fă un drum repede la medicul specialist până nu e prea târziu, vezi că vin alegerile și să nu cazi cumva într-o pasă și mai neagră, să te găsim atârnat cumva cu un cordon de clanța ușii când oi vedea rezultatele scrutinelor!

UNPR, băgat pe uşa din dos în Biroul Electoral Central

Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 10.06.2012 şi-a început activitatea cu stângul. Concret, acesta a fost completat şi cu reprezentantul UNPR, dl. Aristide Roibu, întrucât conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor au comunicat că UNPR este partid parlamentar (proces-verbal completare BEC. În urma celor întâmplate, PNL a făcut contestat la ÎCCJ statutul reprezentantului UNPR în BEC (http://www.alinagorghiu.ro/2012/04/04/contestatie-la-iccj/). Ce va hotărî ÎCCJ merită urmărit cu mare atenţie, pentru că o hotărâre defavorabilă UNPR ar trebui să aibă implicaţii majore inclusiv în funcţionarea Parlamentului, mai ales a Birourilor Permanente ale celor două camere.

Dar până atunci, vă supun atenţiei câteva aspecte neclare ale legislaţiei electorale privitoare la alegerile locale, care se perpetuează de ani de zile:

Nr. Crt.	Prevedere Legea 67/2004	Comentariu
1	Nu este prevăzută obligativitatea existenţei copiei actului de identitate la dosarul de candidatură.	ART.50     (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de circumscripţie.  Păi dacă la dosarul de candidatură nu există şi copia actului de identitate, pentru a se putea verifica în special dacă candidatul are domiciliul în localitatea în care candidează, cum se pot atunci respecta prevederile art.50??
2	Conform ART. 28 Biroul electoral al secţiei de votare are în componenţă un număr mai mare de persoane – 11 - decât Biroul electoral comunal, orăşenesc sau municipal, în afara faptului că se creează confuzii privind calitatea juridică în biroul electoral a persoanelor respective: ART. 28  (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi 5 membri în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 9 membri în cazul secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele municipiului Bucureşti. … (7) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi, conform prevederilor art. 24 alin. (14) (8) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală. În acelaşi termen, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au depus liste de candidaţi ori propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia respectivă sunt obligate să comunice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare sau, după caz, preşedintelui biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală ori de sector, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului lor. Preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector comunică, de îndată, numele şi prenumele reprezentanţilor partidelor politice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplică în mod corespunzător.     (9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8).	La     ART. 24 alin (1)- (4), (13) şi (14) privitoare la constituirea şi completarea Birourilor electorale de circumscripţie termenii de membru şi reprezentant au un alt înţeles juridic:     (1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 7 membri, cele ale oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri.     (2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 5 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. (3) Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală şi din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.     (4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeţeană sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 13 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri în circumscripţiile electorale respective. … 13) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral.     (14) Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către preşedintele biroului electoral….
3	Conform art. 28 alin (4) nu este instituită obligativitatea depunerii declaraţiei pe proprie răspundere că nu fac parte dintr-un partid politic de către persoanele propuse de primar pentru funcţiile de preşedinte/locţiitor al Biroului electoral al secţiei de votare: Art. 28 (4) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista întocmită de prefect potrivit alin. (2) se completează cu alte persoane propuse de primar, care au, de regulă, cel puţin studii medii, se bucură de prestigiu în localitatea în care domiciliază şi nu fac parte din niciun partid politic. Lista cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele prevăzute în listă, care nu sunt desemnate preşedinţi sau locţiitori ai acestora, rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliţi potrivit alin. (2). Lista trebuie să conţină elementele prevăzute la art. 24 alin. (5).	În cazul persoanelor propuse tot de primar, dar pentru funcţiile de preşedinte/locţiitor al Biroului electoral de circumscrţie, art. 24 alin (7) prevede obligativitatea depunerii declaraţiei pe proprie răspundere că nu fac parte dintr-un partid politic de către persoanele respective: Art. 24 (7) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucură de prestigiu în faţa locuitorilor, care nu fac parte, potrivit declaraţiei pe propria răspundere, din niciun partid politic şi care au cel puţin studii medii.
4	Legea nu prevede ce se întâmplă în cazul candidaţilor care decedează în perioada de la data rămânerii definitive a candidaturii şi încheierea procesului de votare.
5	Legea nu prevede ce se întâmplă în cazul candidaţilor din turul 2 pentru funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean care decedează în perioada dintre cele două tururi de scrutin, reglementând la art. 98 doar cazul candidaţilor la funcţia de primar:     ART. 98     În cazul în care situaţia de balotaj intervine între 2 candidaţi la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre aceştia decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.
6	Ce se întâmplă în cazul alegătorilor care solicită urna mobilă, dar nu pot vota şi semna singuri în lista electorală, având ambele membre superioare paralizate sau amputate, de exemplu Se aplică prevederile art. 86?     ART. 86     (1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.     (2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Persoanele care candidează în circumscripţia în a cărei rază teritorială se află secţia de votare respectivă nu pot însoţi alte persoane în cabina de votare în scopul de a le ajuta să voteze.
7	Ce se înţelege prin bunurile şi foloasele prevăzute la art 109 alin (1):     ART. 109     (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar, consilier sau de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.	În anul 2008 BEC a dat Hotărârea 38/21.04.2008 în care a enumerate bunurile şi foloasele la care se face referire.
8	La art. 89 se face referire că pentru anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate se poate folosi şi o ştampilă cu menţiunea ANULAT,: Art. 89 (1) După închiderea secţiei de votare, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează: … b) anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii «ANULAT» sau prin aplicarea unei ştampile cu menţiunea «ANULAT». Numărul acestor buletine se înscrie la rubrica f) a procesului-verbal prevăzut de art. 90 alin. (3);	Modelul ştampilei nu a fost prevăzut în HG 147/13.03.2012. De asemenea, nu este specificat cum se anulează buletinele de vot din pachetele neîntrebuinţate, se anulează tot pachetul fără a fi desfăcut sau se desface şi se anulează apoi fiecare bulletin de vot?
9	Legea nu interzice organizarea de mitinguri, referendumuri, activităţi cultural-artistice şi sportive în zona de protecţie de 500 de metri a secţiei de votare, în ziua votului.	La alegerile parlamentare din 2008, prin Hotărârea nr. 64/17.11.2008  BEC a reglementat această situaţie în sensul interzicerii acţiunilor şi manifestărilor respective.
10	Formularea prevăzută de art. 103 lit.q) privind continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale lasă loc de interpretări:     ART. 103     Constituie contravenţii următoarele fapte:     q) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art. 61, prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 80 alin. (1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale ori candidaţi independenţi;	De fiecare dată, BEC a dat hotărâri prin care specifică ce se înţelege prin sintagma respectivă, în sensul că nu se mai pot lansa, afişa sau distribui materiale electorale noi după ora încheierii campaniei electorale, cele  deja instalate/afişate putând rămâne pe loc.
11	Art. 93 alin (2) nu specifică clar ce se întâmplă cu dosarul constituit pentru alegerea preşedintelui Consiliului judeţean, făcând referire doar la dosarul constituit pentru alegerea Consiliului judeţean:     ART. 93     (1) După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri.     (2) Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi celelalte documente prevăzute la art. 92 se predau locţiitorului preşedintelui biroului electoral de circumscripţie electorală pe bază de proces-verbal, care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorţi efectuată de preşedintele biroului, le transportă cu pază militară şi le predă biroului electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.	Art. 92 face referire la:     ART. 92     (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează, se transportă cu pază militară şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte.     (2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal. Conform art. 93 alin(2), prin documente s-ar înţelege contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate din dosarele Dosarele conţinând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul judeţean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nicidecum dosarul pentru preşedintele consiliului judeţean.
12	Legea nu prevede posibilitatea ca reprezentanţii partidelor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare să poată primi copii după listele electorale suplimentare folosite în ziua votului.	BEC a emis de fiecare dată hotărâri care au reglementat această situaţie.
13	La art. alin legea nu prevede că şi locţiitorul preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare poate vota pe lista electorală suplimentară la secţia în care îşi desfăşoară activitatea, în cazul în care domiciliază pe raza altei secţii de votare din aceeaşi circumscripţie electorală:     ART. 83     Prin excepţie de la prevederile art. 82 alin. (1), preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secţia respectivă. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista suplimentară şi trebuie să fie radiaţi din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secţia de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.	Conform ART. 28  (1), locţiitorul nu face parte parte din rândul membrilor.
14	Legea nu prevede ce se face cu declaraţiile pe propria răspundere privind colaborarea cu securitatea ca poliţie politică, aflate în dosarele cu candidaturi.	În 2008, BEC a dat Hotărârea nr.20 / 08.04.2008 care stabileşte: … Art. 2. – (1) Ca autoritate la care se depun aceste declarații, birourile electorale de circumscripție sunt obligate să trimită la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității lista persoanelor care îndeplinesc funcțiile prevăzute de art. 3 lit. g) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, însoțite de declarațiile pe propria răspundere, în termen de 30 de zile de la data alegerii în funcție. (2) Aceste documente se comunică printr-o adresă de înaintare emisă de birourile electorale de circumscripție.
15	Legea nu interzice foto-filmarea votului dat în cabina de vot, practicată de  de către competitorii electorali pentru “controlului votului”.	La ultimele alegeri BEC a emis Hotărâri în acest sens.
16	Legea nu prevede modul în care se soluţionează cazurile în care la BEC de circumscripţie se constată că procesele-verbale referitoare la rezultatele votării nu se închid pe cheia de control, în special în privinţa totalului voturilor valabil exprimate comparativ cu totalul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare competitor electoral.	Aceasta a fost permanent o problemă deosebită pe care BEC  au soluţionat-o întotdeauna parţial, nedispunând niciodată renumărarea tuturor voturilor. A se vedea Hotărârile nr. 75/15.05.2008 şi 100/26.05.2008, de exemplu.