Media portocalie este implicată în modificarea hotărîrii Curţii ?
Diaspora nu intră pe listele permanente; CCR s-a pronunţat în altă speţă
Pasajul adăugat ilegal pe 6 august în Hotărîrea CCR nr.3 din 2 august 2012 nu produce efecte în stabilirea cvorumului de participare la referendum. Românii din străinătate nu intră în „contabilitatea” listelor electorale permanente. Zegrean (sau altcineva) a încercat marea cu degetul, poate, poate, ar fi ţinut.
Documentul CCR a fost făcut în redacţia Hotnews?
În legătură cu extrem de controversatul paragraf adăugat luni 6 august la Hotărîrea CCR din 2 august a.c., există numeroase suspiciuni privind autenticitatea sa, iar în ceea ce priveşte legalitatea şi utilitatea sa, se va observa mai jos că este ilegal şi inutilizabil. Dar un alt amănunt interesant bate la ochi. Aşa cum Cotidianul.ro a arătat în articolul „CCR a violat legea referendumului” PDF-ul în care apare luni 6 august noul paragraf a fost creat la ora 1.34 PM (Ora treisprezece şi 34 de minute). Deci, aceasta a fost ora la care draftul (ciorna – n.a.) a fost lucrată. Nu ştim dacă PDF-ul a şi fost publicat pe site-ul CCR la aceiaşi oră, 1.34 PM. Prezumând că aceasta este ora publicării pe site, rezultă că de la aceasta oră ziariştii care accesau site-ul CCR au luat la cunoştiinţă despre eveniment. Totuşi, pe site-ul Hotnews (poreclit şi „oficina pe net” a lui Traian Băsescu), informaţia şi un amplu articol au apărut luni la ora 13.28 !!!. Deci, cu 6 minute înainte ca informaţia să existe pe site-ul oficial. Pe Hotnews a apărut inclusiv integral şi pasajul nou adăugat – pasaj care este de două zile la originea unui scandal monstru. Ne punem deci întrebarea, dacă nu cumva, cei de la Hotnews, au chiar vreo legătură directă cu paternitatea paragrafului adăugat HCCR nr.3 din 2 august. În textul articolului, autorul, Dan Tapalagă are şi următoarea formulare: „Exact cum explicam aseara la B1TV: legea privind alegerea presedintelui se refera la toti cetatenii cu drept de vot, adica inclusiv la cetatenii romani cu domiciliul in strainatate.” Rămâne deci un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte autorii scandalosului paragraf.
Presa portocalie şi PDL s-au grăbit deschizând striclele de şampanie
Adăugarea, luni 6 august, a unui pasaj - În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul – în hotărîrea CCR nr 3 din 2 august 2012 şi publicarea ei (sub formă de rectificare) în Monitorul Oficial nr.556 din 7 august, a generat un val de entuzias în presa portocalie şi în rândul liderilor PDL. Toţi au susţinut la unison că în urma respectivei adăugiri, se schimbă radical modul de stabilire a cvorumului de participare la referendum, în calcul, pe listele electorale permanente urmând a fi luaţi şi cetăţenii români cu drept de vot din diaspora. Nimic mai fals. Respectiva adăugare nu are nicio legătură cu stabilirea cvorumului, şi, mai mult nu va conta în judecarea propriu-zisă a validării sau nu a referendumului din 29 iulie.Din mai multe motive.
Hotărârea (modificată) din 2 august nu are legătură cu ce se va decide pe 31 august
Patru jurişti cu o bogată experienţă profesională au analizat la solicitarea Cotidianul.ro toate elementele (şi „evenimentele”) ce ţin de hotărârea nr.3 din 2 august, rectificată în 6 august a CCR. Concluziile juriştilor sunt clare:
- La referendumul din 29 iulie a.c., stabilirea cvorumului de participare este guvernată de prevederi ale Legii referendumului coroborate cu prevederi din Legea alegerii parlamentului (Legea 35/2008). Acest element este recunoscut şi de judecătorii CCR.
- Hotărârea CCR nr.3 din 2 august 2012 este una care vizează un set de contestaţii privind desfăşurarea referendumului şi nu are nicio legătură cu hotărârea pe care CCR o va lua pe 31 august privind validarea sau invalidarea referendumului.
- Paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august vitează expres una dintre contestaţiile cu care a fost sesizată Curtea şi a fost introdusă pentru lămurirea unei situaţii la care au făcut apel autorii sesizării.
- Paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august guvernează stabilirea cvorumului de participare în situaţia în care un referendum naţional se desfăşoară în paralel cu alegerile prezidenţiale.
- Dacă se confirmă – şi nu există motive să nu fie crezut – declaraţiile publice ale judecătorului CC, Ion Predescu, atunci, paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august a fost introdus ilegal şi este lovit de nulitate, chiar şi în situaţia în care a fost publicat în Monitorul Oficial.
(Concluziile celor patru jurişti le detaliem, prezentând şi paragrafele din legislaţie la care aceştia au făcut apel în finalul articolului – n.a.)
Opinie „concurentă”
Fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, dar cu o activitate în barou de câteva decenii, avocatul pledant Augustin Bolcaş, este de acord cu concluziile celor 4 jurişti, dar vine cu completări. „Paragraful aşa-zis omis din Hotărîrea nr.3 din 2 august nu reprezintă o eroare materială. Se poate vorbi de o eroare materială la un document, juridic în cazul nostru, când la textul existent se constată unele greşeli relativ minore, de exemplu în loc de 2012 apare alt an, în loc de, să zicem <> apare <> etc. Paragraful adăugat nu se înscrie în categoria erorilor materiale, ci, pur şi simplu reprezintă o adăugare de conţinut. Când este vorba de o astfel de adăugare, la nivelul CCR, este nevoie de un nou vot al plenului Curţii în condiţii de legalitate. Cum acest lucru nu s-a întâmplat este clar că adăugarea este lovită de nulitate”, spune Bolcaş.
Zegrean a încercat marea cu degetul
Cotidianul.ro i-a întrebat pe juriştii consultaţi de ce totuşi noul paragraf adăugat pe 6 august în Hotărîrea CCR din 2 august este identică cu declaraţiile date sîmbătă, duminică, luni de Traian Băsescu, prin care acesta susţine că în cazul referendumului pentru demiterea unui preşedinte, se utilizează definiţia listelor electorale din Legea alegerilor prezidenţiale, care prevede că ronânii cu domiciliul şi reşedinţa în străinătate sunt trecuţi pe listele electorale permanente, deci, intră în calculul cvorumului de participare. Răspunsul a fost unul simplu: „Augustin Zegrean a încercat marea cu degetul. El, sau altcineva din CCR au introdus ulterior paragraful cu cântec, pentru a răspunde comenzii lui Traian Băsescu, dar după cum se vede şi cum s-a demonstrat, respectivul paragraf nu va putea fi utilizat pe 31 august. Pentru moment însă el (sau altcineva) şi-a făcut <> şi a mers pe varianta <>. Aceasta pentru că Zegrean are o relativă acoperire, dar numai pentru situaţia concretă a uneia dintre contestaţiile formulate. S-a mizat probabil şi pe reacţia presei favorabile preşedintelui suspendat, ceea ce s-a întâmplat, dar prevederile legislative sunt clare. Concluzia, s-a încercat acordarea unui sprijin unei acţiuni propagandistice a preşedintelui suspendat”, ne-a declarat unul dintre interlocuitori, poziţia fiind însă identică cu a celorlalţi jurişti consultaţi”
Prevederi legislative care se aplică refernedumului
- Cvorumul de participare la referendumul din 29 iulie a.c.
Art. 5 (2)Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (Legea 3/2000 – legea referendumului)
Art. 17. -(1)Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15 indice 1 din prezenta lege, care se aplică în mod corespunzător. (Legea 3/2000 – legea referendumului)
Art. 26(1)Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea. (Legea 35/2008 – reglementarea alegătorilor care sunt trecuţi pe listele electorale permanente)
Art. 8(2)Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prezentului titlu.
(3)Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu (Legea 35/2008 – reglementarea modului în care votează românii din diaspora)
Referendum de demitere în paralel cu alegeri prezidenţiale !!!!
Paragraful - În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul – introdus pe 6 august dă definiţia listei electorale permanente utilizată la alegerile prezidenţiale: „Art. 2c)liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”
Acest articol se utilizează la un referendum în condiţiile situaţiilor prevăzute la art. 15 indice 1 din Legea referendumului.
Art. 151
(1)În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.
Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu limbajul juridic, art.15 indice 1 se „traduce” astfel:
- Dacă un referendum se desfăşoară în paralel cu alegeri parlamentare, atunci se aplică prevederile legii alegerilor parlamentare;
- Dacă un referendum se desfăşoară în paralel cu alegeri prezidenţiale, atunci se aplică prevederi ale legii pentru alegerea preşedintelui;
- Dacă un referendum se desfăşoară în paralele cu alegeri europarlamentare, atunci se aplică prevederi ale legii alegerilor europarlamentare.
După cum se poate observa, numai în situaţia punctului b, se poate aplica paragraful nou introdus în Hotărîrea CCR nr.3 din 2 august. Cum nu s-a înregistrat situaţia de la punctul b, nu se poate aplica în hotărîrea ce va fi luată pe 31 august paragraful respectiv. Pentru că pe 29 iulie, nu am avut în paralel cu referendumul pentru demiterea preşedintelui şi alegeri prezidenţiale.
Notă
Juriştii consultaţi de Cotidianul au afirmat că art.15, indice 1 din Legea referendumului (introdus în lege prin OUG 103/2009) reprezintă o mostră de absurditate legislativă. „Un referendum poate fi guvernat după o lege dacă este simultan cu alegerile parlamentare, şi acelaşi referendum este guvernat după o altă lege, dacă este simultan cu alegerile prezidenţiale. Cine a conceput acest articol, merită premiul pentru legiferare ridicolă sau absurdă. Iar cei care au votat aprobarea OUG 103 fie n-au citit acest articol, fie se încadrează în aceiaşi categorie cu autorii”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu