"Blatul" de la CCR

Mi-am adus aminte de ceva interesant, petrecut în şedinţa CCR din 14 august 2012, când s-a discutat vestita"erată". Mi s-a pus pata şi nu m-am lăsat până n-am găsit dovezile că Aspazia vându-se deja "meciul". Pentru că uite cu ce erau pline fluxurile de ştiri în jurul orei 15.00:

http://www.agerpres.ro/media/index.php/justitie/item/142518-CCR-Sase-judecatori-siar-fi-dat-acordul-ca-erata-sa-fie-transmisa-la-Monitorul-Oficial-.html

Şase dintre judecătorii de la Curtea Constituţională a României şi-ar fi dat acordul pentru transmiterea eratei CCR la Monitorul Oficial, au declarat, marţi, surse din interiorul Curţii.
Conform surselor citate, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, înainte de a trimite erata la Monitorul Oficial, şi-ar fi sunat colegii membri ai Curţii. Sursele citate au susţinut că şase dintre judecătorii constituţionali şi-ar fi dat acordul pentru transmiterea eratei către Monitorul Oficial. ...

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13019038-curtea-constitutionala-judecatorul-minea-avut-dreptul-trimita-erata-monitorul-oficial-surse.htm

...UPDATE (15.00) CCR: Sase judecatori si-ar fi dat acordul ca erata sa fie transmisa la Monitorul Oficial

Sase dintre judecatorii de la Curtea Constitutionala si-ar fi dat acordul pentru transmiterea eratei CCR la Monitorul Oficial, au declarat, marti, surse din interiorul Curtii. Conform surselor, presedintele CCR, Augustin Zegrean, inainte de a trimite erata la Monitorul Oficial, si-ar fi sunat colegii membri ai Curtii. Sursele citate au sustinut ca sase dintre judecatorii constitutionali si-ar fi dat acordul pentru transmiterea eratei catre Monitorul Oficial.

http://www.rtv.net/cauta?keyword=6+dintre+cei+9+judecatori

Surse: CCR a discutat dacă decizia de invalidare a referendumului se

14 Aug 2012 ... Hotărârea privind erata a fost luată în condiţiile în care 6 dintre cei 9 judecători cunoşteau conţinutul acesteia şi au fost de acord cu ea.

www.rtv.net

www.rtv.net/surse-ccr-a-discutat-daca-decizia-de-invalidare-a-referendumului -se-poate-lua-cu-5-voturi-din-9_40149.html

http://www.rtv.net/surse-ccr-a-discutat-daca-decizia-de-invalidare-a-referendumului-se-poate-lua-cu-5-voturi-din-9_40149.html

...Hotărârea privind erata a fost luată în condiţiile în care 6 dintre cei 9 judecători cunoşteau conţinutul acesteia şi au fost de acord cu ea. ...

http://www.ziare.com/basescu/referendum-demitere/ccr-in-sedinta-extraordinara-s-ar-putea-decide-soarta-lui-basescu-live-1184231

...14.30 - Romania TV informeaza ca, potrivit unor surse, 6 dintre cei 9 judecatori stiau despre continutul eratei, acestia fiind informati telefonic de catre presedintele Augustin Zegrean, atat cu privire la continut cat si la modalitatea de trimitere la MOf. Singurii care nu au stiut ce se intampla au fost judecatorii Predescu, Toader si Gaspar.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/guvernul-trebuie-sa-transmita-numarul-de-alegatori-pana-pe-21-august-termenul-a-fost-schimbat-la-cererea-lui-basescu-erata-a-fost-legala-si-trebuia-publicata-in-monitorul-oficial-273650.html

...UPDATE 2: Şase dintre judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) consideră că erata a fost trimisă în mod legal. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, ar fi obţinut acordul celor şase să trimită erata spre publicare în Monitorul Oficial, potrivit Realitatea TV. ...

Cred că e clar acum cine era al 6-lea de care avea nevoie gaşca băsistă de la CCR.Dacă-mi aduc aminte bine, Aspazia era pe litoral cu şeful CCR în perioada respectivă, nu?

Numai că madam Aspazia, care se isterizează acum alături ce ceilalţi 5 mafioţi băsisşti din CCR în legătură cu aşa-zise denigrări şi presiuni, ar face bine să ia aminte la videoclipul de mai jos (culmea e că arată exact cam cum se comportă unii din familia băsistă, când li se pune pata):

Şi să nu uite Aspazia, Zegrean@co că totuşi va veni şi ziua asta, pentru cei de al căror vot şi-au bătut joc şi care nu au făcut "blaturi":

P.S. Apropo, dintre membrii CCR, care e invitat la marea nuntă din 01.09.2012 din "famiglia " băsistă?

Îl va trimite Zegrean pe Trăienică la brutărie?

Azi e posibil să se dea verdictul în cazul lui Trăienică. Toată lumea interesată de politica de pe malurile dâmboviţene, inclusiv cei din străinătate care şi-au tot dat cu părerea despre cum s-a desfăşurat referendumul - cei mai mulţi dedându-se la o dezinformare şi manipulare crasă, în favoarea băsismului - aşteaptă cu interes major hotărârea CCR. Un lucru e clar deocamdată: Guvernul României şi-a făcut temele şi a răspuns în termen solicitării CCR de a transmite datele actualizate privind cetăţenii cu drept de vot conform listelor electorale permanente. Trebuie să fii orb de-a binelea să nu recunoşti că cvorumul nu se aplică la cifra iniţială de peste 18,3 milioane de votanţi şi să iei astfel decizia corectă: referendumul este valid, Traian Băsescu este demis. Pentru că altfel de ce ar fi cerut CCR să primească date actualizate?

Şi totuşi, este unul prin CCR, Zegrean, care tot vine cu speculaţii pe lângă lege. Pentru el, a judeca este asimilat cu "aşa vor muşchii mei", dacă e să ne luăm după declaraţia lui cu privire la "măreţia dreptului". În cazul respectivului personaj, necazul cel mai mare vine însă de la faptul că are un handicap ocular irecuperabil şi nu poţi fi sigur dacă citeşte corect cifrele puse la dispoziţie de guvern. Aşa că să nu ne mirăm dacă în loc să-l trimită pe Băse la brutărie - unde îi este locul de fapt numai dacă ne reamintim câte "gogoşi" ne-a vândut în ultimii 22 de ani -, îl va trimite înapoi la Cotroceni!

Cotidianul.ro: Media portocalie este implicată în modificarea hotărîrii Curţii ?

Sursa:http://www.cotidianul.ro/diaspora-nu-intra-pe-listele-permanente-ccr-s-a-pronuntat-in-alta-speta-190899/

Media portocalie este implicată în modificarea hotărîrii Curţii ?

Diaspora nu intră pe listele permanente; CCR s-a pronunţat în altă speţă

Acasă » Actualitate

Pasajul adăugat ilegal pe 6 august în Hotărîrea CCR nr.3 din 2 august 2012 nu produce efecte în stabilirea cvorumului de participare la referendum. Românii din străinătate nu intră în „contabilitatea” listelor electorale permanente. Zegrean (sau altcineva) a încercat marea cu degetul, poate, poate, ar fi ţinut.

Documentul CCR a fost făcut în redacţia Hotnews?

În legătură cu extrem de controversatul paragraf adăugat luni 6 august la Hotărîrea CCR din 2 august a.c., există numeroase suspiciuni privind autenticitatea sa, iar în ceea ce priveşte legalitatea şi utilitatea sa, se va observa mai jos că este ilegal şi inutilizabil. Dar un alt amănunt interesant bate la ochi. Aşa cum Cotidianul.ro a arătat în articolul „CCR a violat legea referendumului” PDF-ul în care apare luni 6 august noul paragraf a fost creat la ora 1.34 PM (Ora treisprezece şi 34 de minute). Deci, aceasta a fost ora la care draftul (ciorna – n.a.) a fost lucrată. Nu ştim dacă PDF-ul a şi fost publicat pe site-ul CCR la aceiaşi oră, 1.34 PM. Prezumând că aceasta este ora publicării pe site, rezultă că de la aceasta oră ziariştii care accesau site-ul CCR au luat la cunoştiinţă despre eveniment. Totuşi, pe site-ul Hotnews (poreclit şi „oficina pe net” a lui Traian Băsescu), informaţia şi un amplu articol au apărut luni la ora 13.28 !!!. Deci, cu 6 minute înainte ca informaţia să existe pe site-ul oficial. Pe Hotnews a apărut inclusiv integral şi pasajul nou adăugat – pasaj care este de două zile la originea unui scandal monstru. Ne punem deci întrebarea, dacă nu cumva, cei de la Hotnews, au chiar vreo legătură directă cu paternitatea paragrafului adăugat HCCR nr.3 din 2 august. În textul articolului, autorul, Dan Tapalagă are şi următoarea formulare: „Exact cum explicam aseara la B1TV: legea privind alegerea presedintelui se refera la toti cetatenii cu drept de vot, adica inclusiv la cetatenii romani cu domiciliul in strainatate.” Rămâne deci un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte autorii scandalosului paragraf.

Presa portocalie şi PDL s-au grăbit deschizând striclele de şampanie

Adăugarea, luni 6 august, a unui pasaj - În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul – în hotărîrea CCR nr 3 din 2 august 2012 şi publicarea ei (sub formă de rectificare) în Monitorul Oficial nr.556 din 7 august, a generat un val de entuzias în presa portocalie şi în rândul liderilor PDL. Toţi au susţinut la unison că în urma respectivei adăugiri, se schimbă radical modul de stabilire a cvorumului de participare la referendum, în calcul, pe listele electorale permanente urmând a fi luaţi şi cetăţenii români cu drept de vot din diaspora. Nimic mai fals. Respectiva adăugare nu are nicio legătură cu stabilirea cvorumului, şi, mai mult nu va conta în judecarea propriu-zisă a validării sau nu a referendumului din 29 iulie.Din mai multe motive.

Hotărârea (modificată) din 2 august nu are legătură cu ce se va decide pe 31 august

Patru jurişti cu o bogată experienţă profesională au analizat la solicitarea Cotidianul.ro toate elementele (şi „evenimentele”) ce ţin de hotărârea nr.3 din 2 august, rectificată în 6 august a CCR. Concluziile juriştilor sunt clare:

1. La referendumul din 29 iulie a.c., stabilirea cvorumului de participare este guvernată de prevederi ale Legii referendumului coroborate cu prevederi din Legea alegerii parlamentului (Legea 35/2008). Acest element este recunoscut şi de judecătorii CCR.
2. Hotărârea CCR nr.3 din 2 august 2012 este una care vizează un set de contestaţii privind desfăşurarea referendumului şi nu are nicio legătură cu hotărârea pe care CCR o va lua pe 31 august privind validarea sau invalidarea referendumului.
3. Paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august vitează expres una dintre contestaţiile cu care a fost sesizată Curtea şi a fost introdusă pentru lămurirea unei situaţii la care au făcut apel autorii sesizării.
4. Paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august guvernează stabilirea cvorumului de participare în situaţia în care un referendum naţional se desfăşoară în paralel cu alegerile prezidenţiale.
5. Dacă se confirmă – şi nu există motive să nu fie crezut – declaraţiile publice ale judecătorului CC, Ion Predescu, atunci, paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august a fost introdus ilegal şi este lovit de nulitate, chiar şi în situaţia în care a fost publicat în Monitorul Oficial.

(Concluziile celor patru jurişti le detaliem, prezentând şi paragrafele din legislaţie la care aceştia au făcut apel în finalul articolului – n.a.)

Opinie „concurentă”

Fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, dar cu o activitate în barou de câteva decenii, avocatul pledant Augustin Bolcaş, este de acord cu concluziile celor 4 jurişti, dar vine cu completări. „Paragraful aşa-zis omis din Hotărîrea nr.3 din 2 august nu reprezintă o eroare materială. Se poate vorbi de o eroare materială la un document, juridic în cazul nostru, când la textul existent se constată unele greşeli relativ minore, de exemplu în loc de 2012 apare alt an, în loc de, să zicem <> apare <> etc. Paragraful adăugat nu se înscrie în categoria erorilor materiale, ci, pur şi simplu reprezintă o adăugare de conţinut. Când este vorba de o astfel de adăugare, la nivelul CCR, este nevoie de un nou vot al plenului Curţii în condiţii de legalitate. Cum acest lucru nu s-a întâmplat este clar că adăugarea este lovită de nulitate”, spune Bolcaş.

Zegrean a încercat marea cu degetul

Cotidianul.ro i-a întrebat pe juriştii consultaţi de ce totuşi noul paragraf adăugat pe 6 august în Hotărîrea CCR din 2 august este identică cu declaraţiile date sîmbătă, duminică, luni de Traian Băsescu, prin care acesta susţine că în cazul referendumului pentru demiterea unui preşedinte, se utilizează definiţia listelor electorale din Legea alegerilor prezidenţiale, care prevede că ronânii cu domiciliul şi reşedinţa în străinătate sunt trecuţi pe listele electorale permanente, deci, intră în calculul cvorumului de participare. Răspunsul a fost unul simplu: „Augustin Zegrean a încercat marea cu degetul. El, sau altcineva din CCR au introdus ulterior paragraful cu cântec, pentru a răspunde comenzii lui Traian Băsescu, dar după cum se vede şi cum s-a demonstrat, respectivul paragraf nu va putea fi utilizat pe 31 august. Pentru moment însă el (sau altcineva) şi-a făcut <> şi a mers pe varianta <>. Aceasta pentru că Zegrean are o relativă acoperire, dar numai pentru situaţia concretă a uneia dintre contestaţiile formulate. S-a mizat probabil şi pe reacţia presei favorabile preşedintelui suspendat, ceea ce s-a întâmplat, dar prevederile legislative sunt clare. Concluzia, s-a încercat acordarea unui sprijin unei acţiuni propagandistice a preşedintelui suspendat”, ne-a declarat unul dintre interlocuitori, poziţia fiind însă identică cu a celorlalţi jurişti consultaţi”

Prevederi legislative care se aplică refernedumului

1. Cvorumul de participare la referendumul din 29 iulie a.c.

Art. 5 (2)Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (Legea 3/2000 – legea referendumului)

Art. 17. -(1)Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15 indice 1 din prezenta lege, care se aplică în mod corespunzător. (Legea 3/2000 – legea referendumului)

Art. 26(1)Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea. (Legea 35/2008 – reglementarea alegătorilor care sunt trecuţi pe listele electorale permanente)

Art. 8(2)Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prezentului titlu.

(3)Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu (Legea 35/2008 – reglementarea modului în care votează românii din diaspora)

Referendum de demitere în paralel cu alegeri prezidenţiale !!!!

Paragraful - În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul – introdus pe 6 august dă definiţia listei electorale permanente utilizată la alegerile prezidenţiale: „Art. 2c)liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”

Acest articol se utilizează la un referendum în condiţiile situaţiilor prevăzute la art. 15 indice 1 din Legea referendumului.

Art. 15¹

(1)În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu limbajul juridic, art.15 indice 1 se „traduce” astfel:

1. Dacă un referendum se desfăşoară în paralel cu alegeri parlamentare, atunci se aplică prevederile legii alegerilor parlamentare;
2. Dacă un referendum se desfăşoară în paralel cu alegeri prezidenţiale, atunci se aplică prevederi ale legii pentru alegerea preşedintelui;
3. Dacă un referendum se desfăşoară în paralele cu alegeri europarlamentare, atunci se aplică prevederi ale legii alegerilor europarlamentare.

După cum se poate observa, numai în situaţia punctului b, se poate aplica paragraful nou introdus în Hotărîrea CCR nr.3 din 2 august. Cum nu s-a înregistrat situaţia de la punctul b, nu se poate aplica în hotărîrea ce va fi luată pe 31 august paragraful respectiv. Pentru că pe 29 iulie, nu am avut în paralel cu referendumul pentru demiterea preşedintelui şi alegeri prezidenţiale.

Notă

Juriştii consultaţi de Cotidianul au afirmat că art.15, indice 1 din Legea referendumului (introdus în lege prin OUG 103/2009) reprezintă o mostră de absurditate legislativă. „Un referendum poate fi guvernat după o lege dacă este simultan cu alegerile parlamentare, şi acelaşi referendum este guvernat după o altă lege, dacă este simultan cu alegerile prezidenţiale. Cine a conceput acest articol, merită premiul pentru legiferare ridicolă sau absurdă. Iar cei care au votat aprobarea OUG 103 fie n-au citit acest articol, fie se încadrează în aceiaşi categorie cu autorii”.

Lucian Gheorghiu

Cotidianul.ro: Turnătorie ilegală a lui Augustin Zegrean la organismele europene

Turnătorie ilegală a lui Augustin Zegrean la organismele europene

Diversiune preparată la Bucureşti cu "retur" de la oficialii UE

Acasă » Actualitate

În ultimele două zile a fost pus la punct la Bucureşti un nou scenariu prin care urmează să se inflamete Europa şi să fie atacat actualul guvern. Coincidenţă, şi această nouă „inflamare” este făcută în beneficiul lui Traian Băsescu. Un rol principal în sceanriu i-a revenit preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, care s-a angrenat într-o acţiune ilegală.

O acţiune şi un document ilegal

Luni 6 august, preşedientele CCR, Augustin Zegrean, a remis mai multor organisme ale UE un document din care ar rezulta aşa-zise presiuni exercitate asupra judecătorilor Curţii. De menţionat că documentul nu este unul oficial, ci unul semnat în nume propriu de Zegrean. Reamintim, pe 4 iulie, plenul CCR, adică toţi cei 9 judecători, a remis Comisiei de la Veneţia un document oficial (comunicatul de presă a fost dat publicităţii atunci pe site-ul CCR) prin care sesiza tot aşa-zise presiuni la adresa instituiţiei. În urmă cu o lună, deşi conţinutul documentului nu era unul real, acţiunea purta amprenta legalităţii. Acum, suntem în faţa unei ilegalităţi crase. Un punct de vedere personal - conceput fără a exista un punct de vedere al plenului CCR - este trimis cu antentul CCR organismelor europene. Evident, documentulnu apare pe site-ul CCR.

Şeful Comisiei de la Veneţia, primul care a reacţionat

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, a publicat pe site-ul organismului pe care îl conduce o declaraţie referitoare la noi presiuni exercitate asupra judecătorilor CCR. Principalul paragraf din declaraţie sună astfel: „Ieri (6 iulie – n.a.) am primit informaţii suplimentare de la Curte privind continuarea presiunilor şi ameninţărilor la adresa individuală a unor judecători (...) Este surprinzător, chiar şocant pentru mine ca pentru a doua oară într-un timp scurt, Curtea Constitutională a unui stat membru al Consiliului Europei şi al UE se simte obligată să facă apel la Comisia de la Venezia pentru a-şi proteja independenţa”. În document, oficialul italian mai face apel la „toate autorităţile de stat” şi la „toate partidele politice din România” să se „abţină de la exercitarea de presiuni”.

Referitor la declaraţia de mai sus, se impun totuşi o serie de constatări: În primul rând, trebuie precizat un aspect foarte important: nu este vorba de o luare de poziţie a organismului CE numit Comisia de la Veneţia, ci de o declaraţie a preşedintelui acestui for. În al doilea rând, declaraţia reprezintă un răspuns nu la o sesizare oficială a CCR sau a unui (unor) judecător(i) CCR destinată Comisiei de la Veneţia.

Drept urmare, se impun unele întrebări adresate oficialilor Comisiei de la Veneţia şi sperăm ca reprezentantul României în acest organism, dl Lucian Mihai, să clarifice lucrueile

- De când preşedintele Comisiei se pronunţă în urma unor sesizări neoficiale?

- Ştie preşedintele Comisiei de la Veneţia că plenul CCR nu l-a mandatat pe Augustin Zegrean să sesizeze organismele europene?

- Preşedintele Comisiei s-a interesat, a contactat autorităţile române, în baza principiului juridic „audiatur altera pars” privind acuzaţiile din sesizare?

O dovadă a existenţei „scenariului”: informaţia publicată cvasi-simultan în presa portocalie

În media, declaraţia lui Gianni Buquicchio apare din „neant” în jurul orelor amiezii, după cum urmează:

- Hotnews: h. 12.11 – titlul normal (cu menţiunea că informaţia a apărut în premieră pe pagina de Facebook a Laurei Ştefan). (Laura Ştefan este o apropiată a Monicăi Macovei – n.a.)

- B1TV: h.12.26 – „Comisia de la Veneția, sesizată din nou de CCR privind presiunile asupra judecătorilor. Preşedintele Comisiei: Este surprinzător, chiar şocant”.

- EVZ: h.12.29 – „Comisia de la Veneţia: Judecătorii CCR acuză continuarea presiunilor şi ameninţărilor”

- Adevărul: h.12.32 – „Comisia de la Veneţia: Este şocant că pentru a doua oară, Curtea Constituţională a României apelează la ajutor extern pentru protejarea independenţei”.

- Gândul:h.12.50 – „Comisia de la Venezia se declară <> de România: <>”.

- România Liberă: h.12.53 – „Preşedintele Comisiei de la Veneţia denunţă încercările de a pune presiune asupra judecătorilor CCR”.

Din „tabloul” de mai sus se poate observa că, în presa portocalie, informaţia a apărut aproape simultan. De asemenea se mai poate observa că aproape toate titlurile sunt mincinoase, ele referindu-se la o poziţie adoptată de Comisia de la Veneţia, în realitate fiind vorba de o declaraţie a preşedintelui acestui organism şi nu se poate şti cât de oficială este ea; nu în ultimul rând, cu excepţia HotNews, toate celelalte medii de informare nu citează sursa obţinerii informaţiei –este greu de crezut că redactorii de la mai multe medii de informare stau zilnic cu ochii pe site-ul organismelor europene. Agenţiile de ştiri au publicat informaţia la 12.37 – Agerpres (cu un titlul corect) şi la 12.49 – Mediafax (cu titlu referitor Comisia de la Veneţia).

România Liberă a avut informaţia cu 3 ore înainte

O dovada clară că suntem în faţa unei noi „regii” am găsit-o la România Liberă, una dintre publicaţiile vârf de lance ale propagandei pro Băsescu şi pro PDL. Aici se publică în original documentele (în limba engleză şi în limba franceză) care conţin declaraţia lui Gianni Buquicchio. Atenţie! Conform spreciliştilor IT care au analizat documentele, acestea au fost servite ziarului prin fax în dimineaţa zilei de 7 iulie (nu ştim ora), dar au fost scanate de către autorii textului la ora 9.46, respectiv 9.47 dimineaţa. Deci, RL a primit documentele de la „sursă”. (De ce oare? Din câte ştim, doar în perioada regimului comunist RL era alături de „Scânteia” al doilea ziar oficial al RSR.). De ce a publicat RL cu 3 ore întârziere articolul din moment ce avea informaţia încă din - estimăm - jurul orei 9.30 este uşor de explicat: presa portocalie trebuia să iasă aproape simultan cu informaţia cu puţin timp înainte de începerea şedinţei de guvern; în ultimă instanţă, NU se putea publica dimineaţa devreme o declaraţie făcută de un oficial european, pentru că şi cititorii şi-ar fi dat seama că informaţia este „servită” de surse interesate.

Turnătoria lui Augustin Zegrean

Cotidianul.ro vă prezintă în traducere, integral, documentul trimis pe 6 august de Augustin Zegrean oficialilor europeni. Precizăm că documentul a apărut pe pagina de Facebook a jurnalistului Dan Tăpălagă de la HotNews. O altă dovadă că suntem în faţa unui scenariu bine pus la punct pentru inflamarea Europei, ştiut fiind faptul că HotNews este un site bine „arondat” lui Traian Băsescu şi PDL.

Înştiinţare urgentă-actualizare

Bucureşti, 3 august 2012

Către: doamna Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene

Către: domnul Thorbjorn Jagland, secretarul genaral al Consiliului Europei

Către: domnul Edmond Haxhinasto, vicepremier şi ministru de Extrene al Albaniei, preşedinte al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei

Către: domnul Jean-Claude Mignon, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Către: domnul Nis Muiznieks, comisar pentru drepturile omului

Către: domnul Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia

Către: domnul Nicolas Bratza, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului

Către: domnul Gerhart Holzinger, preşedintele Conferinţei Europene a Curţilor Constituţionale

Către: doamna Novanethem Pillay, comisarul ONU pentru drepturile omului

Către: doamna Gabriela Knaul, raportor special pentru independenţa judecătorilor şi avocaţilor

În comunicatul nostru precedent de pe 3 iulie 2012 v-am informat despre faptul că Curtea Constituţională din Romania este extrem de îngrijorată de speculaţiile făcute de Guvern şi de alte autorităţi publice din România. Miercuri, 27 iunie 2012, Curtea Constituţională a adoptat trei decizii care au nemulţumit profund Guvernul. Primul-ministru al Romaniei, domnul Victor Ponta, a declarat public că nu va respecta deciziile Curţii Constituţionale, considerând că au fost adoptate de cinci judecători şi că Curtea este politizată. În urma acestei declaraţii, în aceeaşi zi, ministrul Justiţiei, domnul Titus Corlăţean, a cerut revocarea preşedintelui Curţii Constituţionale şi a altor judecători. Joi, Curtea Constituţională a emis un comunicat de presă cu următorul conţinut:

“Curtea Constituţională a României îşi exprimă îngrijorarea faţă de atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice la adresa Curţii şi a judecătorilor săi. Curtea Constituţională subliniază faptul că aceste atacuri sunt incompatibile cu exerciţiul democratic.

Ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor şi a Curţii Constituţionale în ansamblul său. Curtea Constituţională reiterează rolul său de garant al Constituţiei, fundamental într-o ordine democratică.”

Luni, 2 iulie 2012, liderul Partidului Naţional Liberal, unul dintre partidele aflate la guvernare, a declarat public că Curtea Constituţională este o ruşine şi că majoritatea parlamentară va revoca judecătorii Curţii Constituţionale.

Marţi, 3 iulie 2012, într-o sesiune extraordinară, coaliţia de guvernare a început sa aplice măsurile prin încercarea de revocare a Avocatului Poporului. La ora la care scriem această plângere, comisia juridică a Parlamentului a aprobat revocarea.

Acum, dorim să profităm de oportunitate şi să vă oferim o actualizare a ultimelor evoluţii. Pe 6 iulie 2012, înainte de şedinţa Curţii privind opinia consultativă pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui României, judecătoarea Aspazia Cojocaru a primit ameninţări grave. A depus o plângere la procuratură şi prima informaţie despre cei care au ameninţat-o au fost făcute publice joi, 27 iulie.

Pe 5 iulie 2012, Ministerul Justiţiei a retras nota de incompatibilitate privind un judecător al Curţii. Potrivit legislaţiei în vigoare, Agenţia Naţională de Integritate are obligaţia de a continua investigaţia şi pe 2 august a emis propria decizie, care arată că nu există o incompatibilitate în cazul respectivului judecător.

Cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui Romaniei se referea şi la neconstituţionalitatea numirii domnului Petre Lăzăroiu ca judecător al Curţii Constituţionale. În opinia sa, Curtea a arătat că numirea judecătorului Lazaroiu a fost constituţională şi a urmat practica Parlamentului.

**Curţii Constituţionale i s-au dat 24 de ore pentru a emite o opinie consultativă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui. Fostul preşedinte al Senatului şi presedinte interimar al României, domnul Crin Antonescu, la fel ca şi alţi membri ai Parlamentului şi autorităţi publice, a declarat că va continua procedurile de suspendare chiar şi fără opinia noastră. Cele 24 de ore oferite au fost nu au fost considerate de către Curte un termen rezonabil.

***Curtea a continuat să primeasca termene scurte în ceea ce priveşte deliberarea în cazul interimatului funcţiei prezidenţiale şi pe 9 iulie 2012 Curtea a emis şase decizii foarte complexe, decizii pentru care trimiterile au fost primite cu doar câteva zile înainte .

În urma dezbaterilor privind validarea referendumului pentru suspendarea preşedintelui României, domnul Traian Basescu, care a avut loc pe 29 iulie 2012, un judecător le-a spus celorlalţi că se teme să voteze, din cauza ameninţărilor la adresa sa şi a familiei sale.

Augustin Zegrean, Preşedintele Curţii Constituţionale a României

Notă

După cum se poate observa, NU este vorba „noutăţi”.

** reclamaţia este absolut penibilă. Parlamentul avea dreptul să ceară respectivul termen

*** termenul de 9 iulie a fost decis de CCR, nu de altă autoritate

Lucian Gheorghiu

Răzvan Ciubotaru

Sursa:http://www.cotidianul.ro/diversiune-preparata-la-bucuresti-cu-retur-de-la-oficialii-ue-190794/