Cotidianul.ro: Turnătorie ilegală a lui Augustin Zegrean la organismele europene

Turnătorie ilegală a lui Augustin Zegrean la organismele europene

Diversiune preparată la Bucureşti cu "retur" de la oficialii UE

Acasă » Actualitate

În ultimele două zile a fost pus la punct la Bucureşti un nou scenariu prin care urmează să se inflamete Europa şi să fie atacat actualul guvern. Coincidenţă, şi această nouă „inflamare” este făcută în beneficiul lui Traian Băsescu. Un rol principal în sceanriu i-a revenit preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, care s-a angrenat într-o acţiune ilegală.

O acţiune şi un document ilegal

Luni 6 august, preşedientele CCR, Augustin Zegrean, a remis mai multor organisme ale UE un document din care ar rezulta aşa-zise presiuni exercitate asupra judecătorilor Curţii. De menţionat că documentul nu este unul oficial, ci unul semnat în nume propriu de Zegrean. Reamintim, pe 4 iulie, plenul CCR, adică toţi cei 9 judecători, a remis Comisiei de la Veneţia un document oficial (comunicatul de presă a fost dat publicităţii atunci pe site-ul CCR) prin care sesiza tot aşa-zise presiuni la adresa instituiţiei. În urmă cu o lună, deşi conţinutul documentului nu era unul real, acţiunea purta amprenta legalităţii. Acum, suntem în faţa unei ilegalităţi crase. Un punct de vedere personal - conceput fără a exista un punct de vedere al plenului CCR - este trimis cu antentul CCR organismelor europene. Evident, documentulnu apare pe site-ul CCR.

Şeful Comisiei de la Veneţia, primul care a reacţionat

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, a publicat pe site-ul organismului pe care îl conduce o declaraţie referitoare la noi presiuni exercitate asupra judecătorilor CCR. Principalul paragraf din declaraţie sună astfel: „Ieri (6 iulie – n.a.) am primit informaţii suplimentare de la Curte privind continuarea presiunilor şi ameninţărilor la adresa individuală a unor judecători (...) Este surprinzător, chiar şocant pentru mine ca pentru a doua oară într-un timp scurt, Curtea Constitutională a unui stat membru al Consiliului Europei şi al UE se simte obligată să facă apel la Comisia de la Venezia pentru a-şi proteja independenţa”. În document, oficialul italian mai face apel la „toate autorităţile de stat” şi la „toate partidele politice din România” să se „abţină de la exercitarea de presiuni”.

Referitor la declaraţia de mai sus, se impun totuşi o serie de constatări: În primul rând, trebuie precizat un aspect foarte important: nu este vorba de o luare de poziţie a organismului CE numit Comisia de la Veneţia, ci de o declaraţie a preşedintelui acestui for. În al doilea rând, declaraţia reprezintă un răspuns nu la o sesizare oficială a CCR sau a unui (unor) judecător(i) CCR destinată Comisiei de la Veneţia.

Drept urmare, se impun unele întrebări adresate oficialilor Comisiei de la Veneţia şi sperăm ca reprezentantul României în acest organism, dl Lucian Mihai, să clarifice lucrueile

- De când preşedintele Comisiei se pronunţă în urma unor sesizări neoficiale?

- Ştie preşedintele Comisiei de la Veneţia că plenul CCR nu l-a mandatat pe Augustin Zegrean să sesizeze organismele europene?

- Preşedintele Comisiei s-a interesat, a contactat autorităţile române, în baza principiului juridic „audiatur altera pars” privind acuzaţiile din sesizare?

O dovadă a existenţei „scenariului”: informaţia publicată cvasi-simultan în presa portocalie

În media, declaraţia lui Gianni Buquicchio apare din „neant” în jurul orelor amiezii, după cum urmează:

- Hotnews: h. 12.11 – titlul normal (cu menţiunea că informaţia a apărut în premieră pe pagina de Facebook a Laurei Ştefan). (Laura Ştefan este o apropiată a Monicăi Macovei – n.a.)

- B1TV: h.12.26 – „Comisia de la Veneția, sesizată din nou de CCR privind presiunile asupra judecătorilor. Preşedintele Comisiei: Este surprinzător, chiar şocant”.

- EVZ: h.12.29 – „Comisia de la Veneţia: Judecătorii CCR acuză continuarea presiunilor şi ameninţărilor”

- Adevărul: h.12.32 – „Comisia de la Veneţia: Este şocant că pentru a doua oară, Curtea Constituţională a României apelează la ajutor extern pentru protejarea independenţei”.

- Gândul:h.12.50 – „Comisia de la Venezia se declară <> de România: <>”.

- România Liberă: h.12.53 – „Preşedintele Comisiei de la Veneţia denunţă încercările de a pune presiune asupra judecătorilor CCR”.

Din „tabloul” de mai sus se poate observa că, în presa portocalie, informaţia a apărut aproape simultan. De asemenea se mai poate observa că aproape toate titlurile sunt mincinoase, ele referindu-se la o poziţie adoptată de Comisia de la Veneţia, în realitate fiind vorba de o declaraţie a preşedintelui acestui organism şi nu se poate şti cât de oficială este ea; nu în ultimul rând, cu excepţia HotNews, toate celelalte medii de informare nu citează sursa obţinerii informaţiei –este greu de crezut că redactorii de la mai multe medii de informare stau zilnic cu ochii pe site-ul organismelor europene. Agenţiile de ştiri au publicat informaţia la 12.37 – Agerpres (cu un titlul corect) şi la 12.49 – Mediafax (cu titlu referitor Comisia de la Veneţia).

România Liberă a avut informaţia cu 3 ore înainte

O dovada clară că suntem în faţa unei noi „regii” am găsit-o la România Liberă, una dintre publicaţiile vârf de lance ale propagandei pro Băsescu şi pro PDL. Aici se publică în original documentele (în limba engleză şi în limba franceză) care conţin declaraţia lui Gianni Buquicchio. Atenţie! Conform spreciliştilor IT care au analizat documentele, acestea au fost servite ziarului prin fax în dimineaţa zilei de 7 iulie (nu ştim ora), dar au fost scanate de către autorii textului la ora 9.46, respectiv 9.47 dimineaţa. Deci, RL a primit documentele de la „sursă”. (De ce oare? Din câte ştim, doar în perioada regimului comunist RL era alături de „Scânteia” al doilea ziar oficial al RSR.). De ce a publicat RL cu 3 ore întârziere articolul din moment ce avea informaţia încă din - estimăm - jurul orei 9.30 este uşor de explicat: presa portocalie trebuia să iasă aproape simultan cu informaţia cu puţin timp înainte de începerea şedinţei de guvern; în ultimă instanţă, NU se putea publica dimineaţa devreme o declaraţie făcută de un oficial european, pentru că şi cititorii şi-ar fi dat seama că informaţia este „servită” de surse interesate.

Turnătoria lui Augustin Zegrean

Cotidianul.ro vă prezintă în traducere, integral, documentul trimis pe 6 august de Augustin Zegrean oficialilor europeni. Precizăm că documentul a apărut pe pagina de Facebook a jurnalistului Dan Tăpălagă de la HotNews. O altă dovadă că suntem în faţa unui scenariu bine pus la punct pentru inflamarea Europei, ştiut fiind faptul că HotNews este un site bine „arondat” lui Traian Băsescu şi PDL.

Înştiinţare urgentă-actualizare

Bucureşti, 3 august 2012

Către: doamna Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene

Către: domnul Thorbjorn Jagland, secretarul genaral al Consiliului Europei

Către: domnul Edmond Haxhinasto, vicepremier şi ministru de Extrene al Albaniei, preşedinte al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei

Către: domnul Jean-Claude Mignon, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Către: domnul Nis Muiznieks, comisar pentru drepturile omului

Către: domnul Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia

Către: domnul Nicolas Bratza, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului

Către: domnul Gerhart Holzinger, preşedintele Conferinţei Europene a Curţilor Constituţionale

Către: doamna Novanethem Pillay, comisarul ONU pentru drepturile omului

Către: doamna Gabriela Knaul, raportor special pentru independenţa judecătorilor şi avocaţilor

În comunicatul nostru precedent de pe 3 iulie 2012 v-am informat despre faptul că Curtea Constituţională din Romania este extrem de îngrijorată de speculaţiile făcute de Guvern şi de alte autorităţi publice din România. Miercuri, 27 iunie 2012, Curtea Constituţională a adoptat trei decizii care au nemulţumit profund Guvernul. Primul-ministru al Romaniei, domnul Victor Ponta, a declarat public că nu va respecta deciziile Curţii Constituţionale, considerând că au fost adoptate de cinci judecători şi că Curtea este politizată. În urma acestei declaraţii, în aceeaşi zi, ministrul Justiţiei, domnul Titus Corlăţean, a cerut revocarea preşedintelui Curţii Constituţionale şi a altor judecători. Joi, Curtea Constituţională a emis un comunicat de presă cu următorul conţinut:

“Curtea Constituţională a României îşi exprimă îngrijorarea faţă de atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice la adresa Curţii şi a judecătorilor săi. Curtea Constituţională subliniază faptul că aceste atacuri sunt incompatibile cu exerciţiul democratic.

Ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor şi a Curţii Constituţionale în ansamblul său. Curtea Constituţională reiterează rolul său de garant al Constituţiei, fundamental într-o ordine democratică.”

Luni, 2 iulie 2012, liderul Partidului Naţional Liberal, unul dintre partidele aflate la guvernare, a declarat public că Curtea Constituţională este o ruşine şi că majoritatea parlamentară va revoca judecătorii Curţii Constituţionale.

Marţi, 3 iulie 2012, într-o sesiune extraordinară, coaliţia de guvernare a început sa aplice măsurile prin încercarea de revocare a Avocatului Poporului. La ora la care scriem această plângere, comisia juridică a Parlamentului a aprobat revocarea.

Acum, dorim să profităm de oportunitate şi să vă oferim o actualizare a ultimelor evoluţii. Pe 6 iulie 2012, înainte de şedinţa Curţii privind opinia consultativă pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui României, judecătoarea Aspazia Cojocaru a primit ameninţări grave. A depus o plângere la procuratură şi prima informaţie despre cei care au ameninţat-o au fost făcute publice joi, 27 iulie.

Pe 5 iulie 2012, Ministerul Justiţiei a retras nota de incompatibilitate privind un judecător al Curţii. Potrivit legislaţiei în vigoare, Agenţia Naţională de Integritate are obligaţia de a continua investigaţia şi pe 2 august a emis propria decizie, care arată că nu există o incompatibilitate în cazul respectivului judecător.

Cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui Romaniei se referea şi la neconstituţionalitatea numirii domnului Petre Lăzăroiu ca judecător al Curţii Constituţionale. În opinia sa, Curtea a arătat că numirea judecătorului Lazaroiu a fost constituţională şi a urmat practica Parlamentului.

**Curţii Constituţionale i s-au dat 24 de ore pentru a emite o opinie consultativă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui. Fostul preşedinte al Senatului şi presedinte interimar al României, domnul Crin Antonescu, la fel ca şi alţi membri ai Parlamentului şi autorităţi publice, a declarat că va continua procedurile de suspendare chiar şi fără opinia noastră. Cele 24 de ore oferite au fost nu au fost considerate de către Curte un termen rezonabil.

***Curtea a continuat să primeasca termene scurte în ceea ce priveşte deliberarea în cazul interimatului funcţiei prezidenţiale şi pe 9 iulie 2012 Curtea a emis şase decizii foarte complexe, decizii pentru care trimiterile au fost primite cu doar câteva zile înainte .

În urma dezbaterilor privind validarea referendumului pentru suspendarea preşedintelui României, domnul Traian Basescu, care a avut loc pe 29 iulie 2012, un judecător le-a spus celorlalţi că se teme să voteze, din cauza ameninţărilor la adresa sa şi a familiei sale.

Augustin Zegrean, Preşedintele Curţii Constituţionale a României

Notă

După cum se poate observa, NU este vorba „noutăţi”.

** reclamaţia este absolut penibilă. Parlamentul avea dreptul să ceară respectivul termen

*** termenul de 9 iulie a fost decis de CCR, nu de altă autoritate

Lucian Gheorghiu

Răzvan Ciubotaru

Sursa:http://www.cotidianul.ro/diversiune-preparata-la-bucuresti-cu-retur-de-la-oficialii-ue-190794/

Băsescu, listele şi şmenul CCR

Văd că cetăţeanul turmentat Băsescu nu se lasă convins uşor şi ne puse şi azi  să tot citim, guvernanţi şi cetăţeni, prevederile legale privitoare la înscrierea cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate în listele electorale permanente, mai ales că acum are la îndemână şi porcăria făcută de CCR - apropo, niciun parchetar băsist nu cercetează modul în care CCR îşi modifică hotărârea publicată deja în Monitorul Oficial? -, care ne bagă pe sub mână, ca erată, acest alineat: 

În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui  şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.(*) 

(*)Acest paragraf a fost introdus după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I, omisiunea datorându-se unei erori materiale.(http://www.ccr.ro/deciziitotal/pdf/ro/2012/H0003_12.pdf) 

Păi ia să vedem atunci, încă o dată, ce prevăd legile invocate de Băsescu:

Text actualizat de AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Lege nr. 3/2000

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare

CAP. 4
Dispoziţii comune cu privire la desfăşurarea referendumului

Art. 17 - (1) Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15¹

(2) Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992*), respectiv ale Legii nr. 70/1991**), republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului.
*) Legea nr. 68/1992 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 35/2008.
**) Legea nr. 70/1991, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 67/2004.

Text actualizat de AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Lege nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare

TITLUL I

Alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

CAP. 1

Dispoziţii generale

Art. 3 

(3) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi exercită dreptul de vot în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.

Art. 8 - (1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul, potrivit delimitării făcute conform art. 18.

(2) Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prezentului titlu.

(3) Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu.

CAP. 3

Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Art. 18 - (1) Pentru organizarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului se înfiinţează Registrul secţiilor de votare, administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă, cuprinzând delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de pe teritoriul României.

(2) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte în termen de 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor componente, împreună cu prefecţii şi cu structurile teritoriale ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, fără ca acestea să depăşească limitele colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor.

(3) Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte de către prefect, în termenul prevăzut la alin. (2), la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege. Numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabileşte de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, în termenul prevăzut la alin. (2).

(4) Prefecţii comunică Autorităţii Electorale Permanente, pentru înregistrarea în Registrul secţiilor de votare, delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de la nivelul circumscripţiei electorale.

(5) Secţiile de votare rămân fixe, cu excepţia modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităţilor administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităţilor, se comunică de prefecţi de îndată Autorităţii Electorale Permanente.

(6) Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localităţile cu o populaţie de peste 1.500 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000 - 2.000 de locuitori;

b) în localităţile cu o populaţie sub 1.500 locuitori, o singură secţie de votare;

c) se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu o populaţie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3

km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului.

(7) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor, precum şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecţi a obligaţiilor prevăzute la alin. (5).

(8) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, Ministerul Afacerilor Externe organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. În afara acestor secţii de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa într-un alt stat decât România îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, constituite în condiţiile prezentului titlu. Reşedinţa în străinătate se dovedeşte cu orice document eliberat de autorităţile străine.

(9) Localităţile în care se organizează secţii de votare în străinătate se stabilesc pe baza evidenţelor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.

(10) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României şi nu este posibilă organizarea unei secţii de votare îşi pot exprima dreptul la vot în oricare dintre secţiile de votare organizate în statele care fac parte din acelaşi colegiu uninominal.

SECŢIUNEA a 2-a

Listele electorale

Art. 25 - Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.

Art. 26 - (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.

(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, seria şi numărul cărţii de alegător, numărul circumscripţiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal şi numărul secţiei de votare.

(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se

păstrează în 3 registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite şi unul de Autoritatea Electorală Permanentă.

(6) Listele electorale se întocmesc şi se pun la dispoziţia alegătorilor spre consultare până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.

(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se fac la primarul localităţii, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.

(9) Primarul este obligat să comunice judecătoriei şi Autorităţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.

(10) *** Abrogat

(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.

Art. 27 - (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.

(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din copia de pe lista electorală permanentă, persoanele care votează conform prevederilor art. 8 alin. (4), cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează conform dispoziţiilor art. 8 alin. (3). Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cărţii de alegător.

(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie.

Cetăţene Băsescu, mai clar de aşa nu se poate, zic eu! Scrie negru pe alb că listele electorale permanente pentru referendumul naţional se întocmesc şi actualizează conform Legii 35/2008, adică fără cetăţenii români cu domiciliul în străinătate! Şi nici şmenul făcută împreună cu CCR nu ţine! Eu am impresia că confunzi listele electorale permanente cu Registrul electoral (Legea 35/2008 art. 2:

31. registrul electoral - o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot; 

SECŢIUNEA 1

Registrul electoral

Art. 22 - (1) Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizată la eliberarea paşapoartelor cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, precum şi a datelor deţinute de Ministerul Afacerilor Externe.)

Cum bat unii câmpii despre actualizarea listelor electorale permanente

De câteva zile, nea Băsescu (că tot e la modă zilele astea apelativul nea sau țața), în disperare de cauză, bate câmpii în legătură cu listele electorale permanente și modul de actualizare a acestora, prezentându-ne doar ce-i convine lui din prevederile legale în domeniu. Că nu are dreptate, o știe orice cetățean care a avut de-a face cu alegerile din România și care a avut răbdare să se aplece de fiecare dată cu seriozitate asupra tuturor prevederilor legale în domeniu. Și ca să n-o lungesc prea mult, uite că până și CCR îi dă peste bot, trimițându-l să citească prevederile Legii 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, că poate așa se dumirește și respectivul cetățean cam cum se actualizează listele electorale permanente în privința cetățenilor români cu domiciliul în străinătate (vezi aici Hotărârea nr. 3 din 02 august 2012 a CCR).

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc că sunt și unele persoane din USL, cu funcții importante, care îi pot da apă la moară demagogului Băsescu, prezentând eronat unele prevederi ale documentelor emise de BEC pentru referendumul din 29.07.2012. Mă refer îndeosebi la dl. primar Pendiuc de la Pitești, care timp de 3 zile a tot spus pe la TV că prin Circulara nr. 118/23.07.2012 emisă de BEC li s-a interzis primarilor să mai actualizeze listele electorale permanente. Alo, domnule primar, BEC nu v-a interzis niciodată așa ceva, ceea ce este scris în respectiva circulară se referă la modul în care se vor completa procesele-verbale cu rezultatele votării, precizând expres că radierile, completările și modificările nu se iau în calcul, indiferent de cine au fost făcute, în sensul că în procesul-verbal se va trece numărul de persoane așa cum este numerotată lista, chiar dacă radierile sau completările - certificate cu ștampilă și semnătură - se referă la persoane decedate! Dumneavoastră și toți primarii aveați obligația să actualizați listele electorale permanente conform prevederilor Legii 35/2008, care completează în acest sens prevederile Legii 3/2000 privind referendumul, cel târziu până în 10 iulie 2012, urmând ca apoi să soluționați și sesizările persoanelor interesate cu privire la omisiuni și nereguli din listă până în data de 27 iulie 2012, când trebuia să predați președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare listele electorale permanente actualizate! Dacă n-ați procedat astfel, chiar că sunteți pasibili , din partea procurorilor băsiști, de aplicarea de sancțiunea contravențională prevăzută de lege pentru neactualizarea listelor!

Oprea a efectuat în 2011 şi 2012 835 de avansări şi înaintări în grad ilegale

Oprea a efectuat în 2011 şi 2012 835 de avansări şi înaintări în grad ilegale

MApN a publicat, după cum a promis, listele cu avansările şi înaintările în grad ilegale efectuate de  fostul ministru Oprea în anii 2011 şi 2012.
Abuzul acestuia este astfel probat public.
Urmează ca noul ministru să dispună măsurile ce se impun. Deja, numitului Turcescu Robert (jurnalist la postul TV B1TV), i-a fost retras gradul de colonel.
Potrivit comunicatului MApN, Comisia  cu atribuţii în verificarea modului de acordare a gradelor şi înaintare în grad a militarilor în rezervă, în perioada 2010-2012, a finalizat verificarea acordării gradelor militare în anul 2012, respectiv 2011, rezultatele fiind următoarele:
În cursul anului 2012 au fost 205 cazuri de avansări sau acordări de grade în rezervă, din care:
- 19 situaţii de acordare de grade în rezervă, din care 16 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 84,2% din total;
- 186 de situaţii de înaintări în grad în rezervă, din care 77 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 41,4% din total.
În cursul anului 2011 au fost 1.257 de cazuri de avansări sau acordări de grade în rezervă, din care:
- 534 de situaţii de acordare de grade în rezervă, din care 426 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 79,7% din total;
- 723 de situaţii de înaintări în grad în rezervă, din care 316 nu îndeplinesc condiţiile legale, reprezentând 43,7% din total.
În toate situaţiile a fost constatată nerespectarea condiţiilor prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în “Normele privind sistemul de gestiune a resurselor umane în Armata României”, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 105/2002.
Ministrul apărării naţionale a dispus ca perioada de verificare a gradelor să fie extinsă până în anul 1990.
Situaţia nominală a persoanelor în cazul cărora s-au constat nereguli a fost înaintată, de către comisie, ministrului apărării naţionale, care va dispune, în consecinţă, măsurile care se impun.
sursa: www.mapn.ro
SITUAŢIE ACORDĂRI GRADE ÎN REZERVĂ 2011
SITUAŢIE ÎNAINTĂRI ÎN GRAD ÎN REZERVĂ 2011
TABEL CU PERSOANELE CARE AU FOST ÎNAINTATE ÎN GRAD 2012
TABEL CU PERSOANELE CĂRORA LI S-AU ACORDAT GRADE ÎN REZERVĂ 2012
Sursa:http://militar.infomondo.ro/actualitate/oprea-a-efectuat-in-2011-si-2012-835-de-avansari-si-inaintari-in-grad-ilegale.html

Deşi eşti mort şi "radiat" din listele electorale, eşti numărat în continuare. Aşa prevede procedura de "radiere" folosită şi în prezent!

CCR a stabilit că trebuie verificate listele electorale permante, astfel încât să se poată stabili care este cvorumul legal pentru validarea/invalidarea referendumului din 29.07.2012. Atrag atenţia asupra unui aspect tehnic despre care puţini din USL şi implicit guvernul au cunoştinţă şi care trebuie reglementat de urgenţă, astfel încât persoanele decedate la data de 10.07.2012 (data limită la care trebuiau actualizate listele electorale permanente de către primari şi serviciile de evidenţă a populaţiei, conform art. 17 alin (2) din Legea 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare) să fie cu adevărat radiate din listele electorale:

Deşi HG nr. 758 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Metodologiei privind intocmirea si eliberarea cartilor de alegator a fost abrogată prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.63 din 26 mai 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, modificarea Legii nr.69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi modificarea şi completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale - legi anulate şi ele ulterior, în prezent aplicându-se prevederile Legii 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare -, radierea din listele electorale permanente a persoanelor decedate se face tot conform prevederilor art 9 din HG 758/1993, adică astfel:

9. Radierea din listele electorale permanente a unor persoane se face in urmatoarele situatii: 

a) in caz de deces, pe baza comunicarii serviciului public local unde s-a inregistrat decesul. Comunicarea se face in termen de 24 de ore; 

b) in cazul persoanelor care si-au pierdut cetatenia romana, pe baza comunicarii Ministerului Justitiei; 

c) in cazul persoanelor care au pierdut drepturile electorale, pe baza comunicarii facute din oficiu de catre instanta de judecata. 

Radierea consta in bararea pozitiei respective cu o linie orizontala si se efectueaza cu pasta sau cerneala albastra si nu conduce la schimbarea numarului curent. La rubrica "Mentiuni" se va trece motivul radierii si numarul actului constatator, astfel: "decedat, certificat nr............/1993". (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14198)

Până cînd nu se anulează expres această formulă de "radiere", persoanele decedate vor figura în continuare pe listele electorale permanente, cu număr de ordine şi luate în calcul la stabilirea numărului de persoane înscrise în liste, număr care se trece apoi în procesul-verbal de constatare a rezultatelor votării încheiat la fiecare secţie de votare! Dacă tot se face verificarea tuturor listelor, guvernul ar trebui să emită o HG prin care în urma radierii persoanele decedate să nu mai apară deloc în liste. Altfel, acestea vor fi numărate în continuare şi luate în calcul la stabilirea cvorumului. Cine nu crede, să consulte listele folosite în 29 iulie 2012 şi o să vadă că sunt pline de radieri făcute conform HG 758/1993. 

În România, pacienţii pot vota, medicii nu!

DE

MARIN NEACSU

 – POSTED ON 29 IULIE 2012ADAUGAT IN: OPINII

Referendumul în Craiova se desfăşoară ca în toată ţara într-o linişte toropitoare. Nu şti dacă căldura îi ţine pe olteni acasă sau lenea, dar până la ora 10 votaseră doar 16,75% din totalul de 588044 de votanţi înscrişi pe listele de votare. Nu se semnalaseră până la acea oră incidente, deşi existau unele plângeri ale unor membri ai comisiilor de votare, nu specific din care partid, că ar fi prea multe aprobări pentru cererile pentru urnele de votare mobile. Probabil că vor urma anumite contestaţii pe această temă, dar întâmplarea a făcut ca în periplul meu prin secţiile de votare din Craiova să mâ întâlnesc cu membrii secţiei de votare nr 5 care se deplasau la o cerere de acest gen. Am mers împreună cu ei şi la adresa indicată era o persoana în vârstă, o femeie de 78 de ani care suferise un accident vascular şi nu se putea deplasa. Nimic ilegal, nimic în afara legii deci. Numai că unii în dorinţa de a pune piedici dreptului oamenilor de a vota încearcă să găsească noduri şi în papură.

La o altă secţie de votare, secţia nr 47 aflată în apropierea spitalului Nr1 din Craiova am întâlnit o situaţie cu edvărat deosebită, situaţie cunoscută de altfel de doamna Judecător Bogasiu, dar lăsată nerezolvată. Două asistente de la spital, care lucrau în regim de 12 ore la urgenţă, intraseră în tură la ora 7 şi ieşeau din tură a doua zi la 7 voiau să voteze dar nu li s-a dat voie să voteze pe urnele mobile care fuseseră trimise în spital pentru netransportabili, dar nu puteau vota nici la secţia de votare de  lângă spital,  pentru că erau din oraş şi puteau vota numai la secţiile la care erau arondate. Fiind însă în tură nu puteau lipsi de la un serviciu în care prezenţa lor era vitală. Am preluat problema lor şi m-am prezentat la BEJ Dolj pentru a vedea cum se poate rezolva problema acestora.

Acolo preşedinta BEJ, doamna judecător Gabriela Alexandroiu  mi-a spus că din păcate sunt legaţi de mâini şi de picioare de o lege care prevede că urnele sunt puse la dispoziţie numai a celor care nu pot să voteze din cauza unor boli sau infirmităţi sau alte cauze independente de voinţa lor, cum ar fi persoanele aflate în arest sau puşcărie . Mai mult, domnul Mihai Călinescu, membru al BEJ Dolj îmi pune la dispoziţie o cerere a prefectului de Sibiu  din data de 23.07.2012 adresată doamnei judecătoare Gabriela Elena Bogasiu, preşedinta BEC. În cerere se solicita aprobarea trecerii pe listele de vot suplimentare sau votarea la urna mobilă a medicilor şi asistentelor din spitale care se găsesc în serviciu pe toată durata votării ca şi a celor ce lucrează în penitenciare   în acelaşi regim şi nu pot părăsi locul de muncă pentru a vota. Sitauţia este deci clară, aceşti oameni nu au efectiv cum să plece de la locul de muncă pentru a vota şi atunci în mod normal trebuie să li se acorde dreptul de a vota ca şi cei pe care îi supravegheză sau tratează. Este logic, dar mai ales este CONSTITUŢIONAL pentru că nimeni nu are dreptul să îi împiedice să voteze, nici legea referendumului, care nu este mai puternică decât Constituţia, nici preşedintele BEC, care are ochelari de cal şi răspunde că “situaţiile în care legea 3/2000 corelată cu L35/2008 permite deplasarea urnei, sunt cele privind persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate  şi persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă  sau aflate în executarea unei condamnări fără a-şi fi pierdut drepturile electorale” . Legea oarbă, ca şi doamna Bogasiu, ca şi cel care o fi scris-o, un tinichigiu sau tâmplar cu 4 clase ajuns parlamentar, sau prin guvern, nu a vrut să vadă că aceşti oameni, care nu pot vota în condiţiile specificate mai înainte, sunt la rândul lor păziţi sau îngrijiţi de oameni care nici ei nu se pot deplasa la secţia de votare de care aparţin. Şi uite aşa, pacientul are dreptul de vot, dar medicul nu, condamnatul poate vota, dar gardianul nu, pentru că nu vrea doamna Bogasiu să acorde acest drept în condiţiile în care legea a uitat să prevadă. Dacă astfel de judecători judecă şi crimele, sau alte cazuri mai grave privind drepturile fundamentale ale omului, interpretând legea în litera dar nu şi în spiritul ei, atunci este cazul să spunem că justiţia română se află într-un mare pericol, iar cetăţenilor li se încalcă drepturile fundamentale chiar cu Constituţia în mână, pentru că o lege oarbă sau o judecătoare cu ochelari de cal vede numai litera , nu şi spiritul legii.Ce ar spune acuma CCR despre modul în care legea 3/2000 corelată cu L35/2008 încalcă unul din drepturile fundamentale ale omului şi anume dreptul la vot?

Ce este curios este că această situaţie este cunoscută de ani de zile, la fiecare alegere preşedinţii secţiilor de votare se loveau de aceleaşi probleme. Cum au fost rezolvate atunci, au putut vota oamenii sau nu ? Dacă da cum, dacă nu, înseamnă că ne aflăm în situaţia de a  avea cel puţin două categorii socioprofesionale cărora le este interzis să voteze prin lege, lege care nu prevede  modul în care aceştia pot vota şi este o crasă nesimţire a statului , a legiuitorului faţă de cetăţenul său şi drepturile sale fundamentale, pentru că la nivel naţional sunt sute, mii , poate zeci de mii de oameni în acestă situaţie.

La ora 15.30, situaţia pe Dolj era astfel: 23,92% prezenţi la  urban 26,57 % prezenţi la rural şi 25,09% prezenţi  total.

În rest, putem spune că totul este calm, nimic nou pe frontul de est. Toate merg liniştit în Românica de Ziua Imnului .

sursa:http://www.in-cuiul-catarii.info/2012/07/29/in-romania-pacientii-pot-vota-medicii-nu-444

Comentariu Călinescu Mihail: Am fost delegat al PNL in BEJ Dolj de data asta si pot sa va spun ca am raspuns la zeci de telefoane in legatura daca se iau in calcul la numarul persoanelor cu drept de vot si persoanele trecute ca decedate -pe baza stampilei si semnaturii celor de la evidenta populatiei -. Le-am raspuns ca se iau in calcul, pentru ca asa impune legea electorala -si asta se intampla de fiecare data-. Ceea ce este insa grav este ca desi s-a stabilit prin hotarare de guvern ca pana in data de 10 iulie 2012 primarii trebuiau sa atualizeze listele electorale -fapt prevazut si in programul calendaristic al activitatilor pt pregatirea si desfasurarea referendumului - niciun primar nu a respectat aceste prevederi legale. Problema dateaza de zeci de ani de zile, v-o spun din experinta tuturor alegerilor la care am fost ba in BEJ Dolj, BEM Craiova sau birourile electorale ale sectiilor de votare din Craiova. Vinovat nu este in principal ministrul Rus -eventual vinovat pt ca nu a controlat respectarea HG emisa in legatura cu actualizarea listelor electorale -, ci primarii, carora le revine aceasta obligatie prin lege! Numai daca actualizau cu mortii inregistrati de la locale pana la referendum si tot scadea cvorumul cu careva zeci de miii cel putin, pt ca s-au folosit efectiv aceleasi liste electorale.

Nu mi-e frică de Beau-Beau!

Băsescu versus Referendumul

Votăm Da - El n-a plagiat

MARIN NEACSU: Miting anti-Băsescu la Craiova

MARIN NEACSU: Miting anti-Băsescu la Craiova: Peste 10000 de olteni se adunară la Craiova vineri 20.07.2012 în faţa Teatrului Naţional, pentru a-şi manifesta sentimentele şi sprijinu...