Cotidianul.ro: Media portocalie este implicată în modificarea hotărîrii Curţii ?

Sursa:http://www.cotidianul.ro/diaspora-nu-intra-pe-listele-permanente-ccr-s-a-pronuntat-in-alta-speta-190899/

Media portocalie este implicată în modificarea hotărîrii Curţii ?

Diaspora nu intră pe listele permanente; CCR s-a pronunţat în altă speţă

Acasă » Actualitate

Pasajul adăugat ilegal pe 6 august în Hotărîrea CCR nr.3 din 2 august 2012 nu produce efecte în stabilirea cvorumului de participare la referendum. Românii din străinătate nu intră în „contabilitatea” listelor electorale permanente. Zegrean (sau altcineva) a încercat marea cu degetul, poate, poate, ar fi ţinut.

Documentul CCR a fost făcut în redacţia Hotnews?

În legătură cu extrem de controversatul paragraf adăugat luni 6 august la Hotărîrea CCR din 2 august a.c., există numeroase suspiciuni privind autenticitatea sa, iar în ceea ce priveşte legalitatea şi utilitatea sa, se va observa mai jos că este ilegal şi inutilizabil. Dar un alt amănunt interesant bate la ochi. Aşa cum Cotidianul.ro a arătat în articolul „CCR a violat legea referendumului” PDF-ul în care apare luni 6 august noul paragraf a fost creat la ora 1.34 PM (Ora treisprezece şi 34 de minute). Deci, aceasta a fost ora la care draftul (ciorna – n.a.) a fost lucrată. Nu ştim dacă PDF-ul a şi fost publicat pe site-ul CCR la aceiaşi oră, 1.34 PM. Prezumând că aceasta este ora publicării pe site, rezultă că de la aceasta oră ziariştii care accesau site-ul CCR au luat la cunoştiinţă despre eveniment. Totuşi, pe site-ul Hotnews (poreclit şi „oficina pe net” a lui Traian Băsescu), informaţia şi un amplu articol au apărut luni la ora 13.28 !!!. Deci, cu 6 minute înainte ca informaţia să existe pe site-ul oficial. Pe Hotnews a apărut inclusiv integral şi pasajul nou adăugat – pasaj care este de două zile la originea unui scandal monstru. Ne punem deci întrebarea, dacă nu cumva, cei de la Hotnews, au chiar vreo legătură directă cu paternitatea paragrafului adăugat HCCR nr.3 din 2 august. În textul articolului, autorul, Dan Tapalagă are şi următoarea formulare: „Exact cum explicam aseara la B1TV: legea privind alegerea presedintelui se refera la toti cetatenii cu drept de vot, adica inclusiv la cetatenii romani cu domiciliul in strainatate.” Rămâne deci un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte autorii scandalosului paragraf.

Presa portocalie şi PDL s-au grăbit deschizând striclele de şampanie

Adăugarea, luni 6 august, a unui pasaj - În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul – în hotărîrea CCR nr 3 din 2 august 2012 şi publicarea ei (sub formă de rectificare) în Monitorul Oficial nr.556 din 7 august, a generat un val de entuzias în presa portocalie şi în rândul liderilor PDL. Toţi au susţinut la unison că în urma respectivei adăugiri, se schimbă radical modul de stabilire a cvorumului de participare la referendum, în calcul, pe listele electorale permanente urmând a fi luaţi şi cetăţenii români cu drept de vot din diaspora. Nimic mai fals. Respectiva adăugare nu are nicio legătură cu stabilirea cvorumului, şi, mai mult nu va conta în judecarea propriu-zisă a validării sau nu a referendumului din 29 iulie.Din mai multe motive.

Hotărârea (modificată) din 2 august nu are legătură cu ce se va decide pe 31 august

Patru jurişti cu o bogată experienţă profesională au analizat la solicitarea Cotidianul.ro toate elementele (şi „evenimentele”) ce ţin de hotărârea nr.3 din 2 august, rectificată în 6 august a CCR. Concluziile juriştilor sunt clare:

1. La referendumul din 29 iulie a.c., stabilirea cvorumului de participare este guvernată de prevederi ale Legii referendumului coroborate cu prevederi din Legea alegerii parlamentului (Legea 35/2008). Acest element este recunoscut şi de judecătorii CCR.
2. Hotărârea CCR nr.3 din 2 august 2012 este una care vizează un set de contestaţii privind desfăşurarea referendumului şi nu are nicio legătură cu hotărârea pe care CCR o va lua pe 31 august privind validarea sau invalidarea referendumului.
3. Paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august vitează expres una dintre contestaţiile cu care a fost sesizată Curtea şi a fost introdusă pentru lămurirea unei situaţii la care au făcut apel autorii sesizării.
4. Paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august guvernează stabilirea cvorumului de participare în situaţia în care un referendum naţional se desfăşoară în paralel cu alegerile prezidenţiale.
5. Dacă se confirmă – şi nu există motive să nu fie crezut – declaraţiile publice ale judecătorului CC, Ion Predescu, atunci, paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august a fost introdus ilegal şi este lovit de nulitate, chiar şi în situaţia în care a fost publicat în Monitorul Oficial.

(Concluziile celor patru jurişti le detaliem, prezentând şi paragrafele din legislaţie la care aceştia au făcut apel în finalul articolului – n.a.)

Opinie „concurentă”

Fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, dar cu o activitate în barou de câteva decenii, avocatul pledant Augustin Bolcaş, este de acord cu concluziile celor 4 jurişti, dar vine cu completări. „Paragraful aşa-zis omis din Hotărîrea nr.3 din 2 august nu reprezintă o eroare materială. Se poate vorbi de o eroare materială la un document, juridic în cazul nostru, când la textul existent se constată unele greşeli relativ minore, de exemplu în loc de 2012 apare alt an, în loc de, să zicem <> apare <> etc. Paragraful adăugat nu se înscrie în categoria erorilor materiale, ci, pur şi simplu reprezintă o adăugare de conţinut. Când este vorba de o astfel de adăugare, la nivelul CCR, este nevoie de un nou vot al plenului Curţii în condiţii de legalitate. Cum acest lucru nu s-a întâmplat este clar că adăugarea este lovită de nulitate”, spune Bolcaş.

Zegrean a încercat marea cu degetul

Cotidianul.ro i-a întrebat pe juriştii consultaţi de ce totuşi noul paragraf adăugat pe 6 august în Hotărîrea CCR din 2 august este identică cu declaraţiile date sîmbătă, duminică, luni de Traian Băsescu, prin care acesta susţine că în cazul referendumului pentru demiterea unui preşedinte, se utilizează definiţia listelor electorale din Legea alegerilor prezidenţiale, care prevede că ronânii cu domiciliul şi reşedinţa în străinătate sunt trecuţi pe listele electorale permanente, deci, intră în calculul cvorumului de participare. Răspunsul a fost unul simplu: „Augustin Zegrean a încercat marea cu degetul. El, sau altcineva din CCR au introdus ulterior paragraful cu cântec, pentru a răspunde comenzii lui Traian Băsescu, dar după cum se vede şi cum s-a demonstrat, respectivul paragraf nu va putea fi utilizat pe 31 august. Pentru moment însă el (sau altcineva) şi-a făcut <> şi a mers pe varianta <>. Aceasta pentru că Zegrean are o relativă acoperire, dar numai pentru situaţia concretă a uneia dintre contestaţiile formulate. S-a mizat probabil şi pe reacţia presei favorabile preşedintelui suspendat, ceea ce s-a întâmplat, dar prevederile legislative sunt clare. Concluzia, s-a încercat acordarea unui sprijin unei acţiuni propagandistice a preşedintelui suspendat”, ne-a declarat unul dintre interlocuitori, poziţia fiind însă identică cu a celorlalţi jurişti consultaţi”

Prevederi legislative care se aplică refernedumului

1. Cvorumul de participare la referendumul din 29 iulie a.c.

Art. 5 (2)Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (Legea 3/2000 – legea referendumului)

Art. 17. -(1)Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15 indice 1 din prezenta lege, care se aplică în mod corespunzător. (Legea 3/2000 – legea referendumului)

Art. 26(1)Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea. (Legea 35/2008 – reglementarea alegătorilor care sunt trecuţi pe listele electorale permanente)

Art. 8(2)Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prezentului titlu.

(3)Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu (Legea 35/2008 – reglementarea modului în care votează românii din diaspora)

Referendum de demitere în paralel cu alegeri prezidenţiale !!!!

Paragraful - În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul – introdus pe 6 august dă definiţia listei electorale permanente utilizată la alegerile prezidenţiale: „Art. 2c)liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”

Acest articol se utilizează la un referendum în condiţiile situaţiilor prevăzute la art. 15 indice 1 din Legea referendumului.

Art. 15¹

(1)În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu limbajul juridic, art.15 indice 1 se „traduce” astfel:

1. Dacă un referendum se desfăşoară în paralel cu alegeri parlamentare, atunci se aplică prevederile legii alegerilor parlamentare;
2. Dacă un referendum se desfăşoară în paralel cu alegeri prezidenţiale, atunci se aplică prevederi ale legii pentru alegerea preşedintelui;
3. Dacă un referendum se desfăşoară în paralele cu alegeri europarlamentare, atunci se aplică prevederi ale legii alegerilor europarlamentare.

După cum se poate observa, numai în situaţia punctului b, se poate aplica paragraful nou introdus în Hotărîrea CCR nr.3 din 2 august. Cum nu s-a înregistrat situaţia de la punctul b, nu se poate aplica în hotărîrea ce va fi luată pe 31 august paragraful respectiv. Pentru că pe 29 iulie, nu am avut în paralel cu referendumul pentru demiterea preşedintelui şi alegeri prezidenţiale.

Notă

Juriştii consultaţi de Cotidianul au afirmat că art.15, indice 1 din Legea referendumului (introdus în lege prin OUG 103/2009) reprezintă o mostră de absurditate legislativă. „Un referendum poate fi guvernat după o lege dacă este simultan cu alegerile parlamentare, şi acelaşi referendum este guvernat după o altă lege, dacă este simultan cu alegerile prezidenţiale. Cine a conceput acest articol, merită premiul pentru legiferare ridicolă sau absurdă. Iar cei care au votat aprobarea OUG 103 fie n-au citit acest articol, fie se încadrează în aceiaşi categorie cu autorii”.

Lucian Gheorghiu

Cititi aici MOTIVAREA CCR PENTRU REFERENDUM | realitatea mea

Cititi aici MOTIVAREA CCR PENTRU REFERENDUM | realitatea mea, în forma originală, înainte de a se băga "erata".

Nu ştiu dacă este bine, domnule colonel Băsescu. Azi aţi minţit iar. Nu ştiu dacă-i bine, domnule colonel Băsescu.

Cetăţeanul suspendat şi amânat Băsescu, colonel în rezervă (vezi aici pentru cine nu crede că e colonel), a minţit iar azi, pe principiul că minciuna repetată zilnic ajunge să fie percepută ca un adevăr:

Dacă lui îi place să mintă în fiecare zi în privinţa listelor electorale permanente pentru referendumul naţional, eu o să-i spun adevărul în fiecare zi: conform art. 17 din Legea 3/2000 privind referendumul, în listele electorale permanente nu sunt trecuţi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate.

Nu ştiu dacă este bine, domnule colonel Băsescu. Azi aţi minţit iar. Nu ştiu dacă-i bine, domnule colonel Băsescu. Ţi-o spune un maior în rezervă. Zilnic, până vei înceta cu minciuna.

Unii de la CCR fac lucruri trăznite!

CCR s-a făcut din nou de râs, prin conţinutul rectificării la motivarea privind referendumul din 29 iulie 2012. Pentru oricine a avut şi are legătură (să nu uităm că BEC, BEJ/oficiile electorale pentru referendumul din 29.07.2012 nu s-au desfinţat încă, ele suspendându-şi doar activitatea) cu alegerile/referendumurile din România,  conţinutul rectificării nu poate decât să-l facă să râdă de tâmpenia scrisă în respectivul text. De ce spun asta? Păi să comparăm ce prevăd cele 2 legi menţionate de CCR:

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei. Legea pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata 2011

Art.2

(1) In sensul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:

c) liste electorale permanente — listele cuprinzand cetatenii romani cu drept de vot care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv;

Capitolul II - Organizarea si desfasurarea alegerilorSECTIUNEA 1 - Listele electorale permanente si tabelele electorale

Art.7

(1) Listele electorale permanente se intocmesc pe comune, orase si municipii, dupa caz, si cuprind toti alegatorii care domiciliaza in comuna, orasul sau municipiul pentru care ele au fost intocmite. 

(2) Listele electorale permanente se intocmesc la comune pe sate si, dupa caz, strazi, iar la orase, municipii si subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor pe strazi si, dupa caz, blocuri. 

(3) Listele electorale permanente cuprind, in ordinea numarului imobilelor in care locuiesc alegatorii, numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria si numarul actului de identitate. 

(4) In cazul in care listele electorale permanente nu pot fi intocmite in conformitate cu prevederile alin. (1)—(3), alegatorii pot fi inscrisi in listele electorale permanente in ordine alfabetica, cu avizul biroului electoral judetean sau biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti, care se comunica Autoritatii Electorale Permanente. 

(5) In cel mult 15 zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date selecteaza si prelucreaza datele privind alegatorii cuprinse in Registrul national de evidenta a persoanelor, tipareste si pune gratuit la dispozitia primarilor, prin structurile sale teritoriale, doua exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semneaza de primar, de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, de seful serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanelor si de seful structurii teritoriale a Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date. 

(6) Un exemplar al listelor electorale permanente se pastreaza de primar, iar celalalt se preda judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care a fost intocmit. 

(7) Actualizarea listelor electorale permanente se realizeaza de catre primarul unitatii administrativ-teritoriale impreuna cu serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor. 

(8) Alegatorii au dreptul sa verifice inscrierea in listele electorale permanente. In acest scop, primarii sunt obligati sa puna la dispozitia acestora, spre consultare, listele electorale permanente si sa organizeze actiuni de informare si de indrumare a alegatorilor pentru efectuarea verificarilor necesare. 

(9) Plangerile privind omisiunile, inscrierile gresite, oricare alte erori din liste, precum si refuzul de a permite verificarea inscrierii se fac in scris la primarul localitatii, acesta fiind obligat sa se pronunte, prin dispozitie, in cel mult 3 zile de la inregistrare. 

(10) Contestatiile cu privire la solutionarea plangerilor se depun in scris, in termen de 5 zile de la comunicarea dispozitiei primarului, la judecatoria in a carei raza teritoriala domiciliaza alegatorul si se solutioneaza de aceasta in cel mult 3 zile de la inregistrare. 

(11) In termen de 48 de ore de la solutionarea plangerilor si operarea modificarilor in listele electorale permanente, primarii au obligatia de a le transmite judecatoriilor si Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date. 

Art.8

(1) Cu cel putin 5 zile inainte de data alegerilor, Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, prin structurile sale teritoriale, tipareste si pune gratuit la dispozitia primarilor, in 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegatorii din fiecare sectie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semneaza de primar, de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, de seful serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanelor si de seful structurii teritoriale a Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date. 

(2) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele si prenumele alegatorului, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria si numarul actului de identitate, numarul sectiei de votare, precum si o rubrica destinata semnaturii alegatorului. 

(3) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de catre primar, in doua exemplare, pe baza de proces-verbal, presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare, cu doua zile inainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispozitia alegatorilor pentru consultare si un exemplar este utilizat in data alegerilor. Al treilea exemplar al copiei se pastreaza de catre primar. 

(4) Orice neconcordanta intre lista electorala permanenta si copie se solutioneaza de primar de indata, prin dispozitie, pe baza datelor cuprinse in lista electorala permanenta. 

(5) Orice modificare intervenita in lista electorala permanenta, dupa predarea copiei la biroul electoral al sectiei de votare, se comunica in scris, de indata, acestuia de catre primar. 

Art.9

(1) Alegatorii care se prezinta la vot si fac dovada cu actul de identitate ca domiciliaza in raza teritoriala a sectiei de votare respective, insa au fost omisi din copia listei electorale permanente, existenta la biroul electoral al sectiei de votare, precum si membrii biroului electoral al sectiei de votare, persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii si care nu sunt inscrise in copia listei electorale permanente din acea sectie, alegatorii care in ziua votarii se afla in alta comuna, oras sau municipiu decat cel de domiciliu, precum si alegatorii care voteaza la sectiile de votare din strainatate sunt inscrisi intr-un tabel cuprinzand numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria si numarul actului de identitate, precum si alte elemente stabilite prin hotarare a Guvernului. 

(2) Alegatorii care isi exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, potrivit art. 45 alin. (1), sunt inscrisi intr-un alt tabel.

Text actualizat de AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Lege nr. 3/2000

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 17 - (1) Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 151 din prezenta lege, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992*), respectiv ale Legii nr. 70/1991**), republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului.

*) Legea nr. 68/1992 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 35/2008.

**) Legea nr. 70/1991, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 67/2004.

adică:

Text actualizat de AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Lege nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare

Listele electorale

Art. 25 - Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.

Art. 26 - (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.

(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, seria şi numărul cărţii de alegător, numărul circumscripţiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal şi numărul secţiei de votare.

(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se

păstrează în 3 registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite şi unul de Autoritatea Electorală Permanentă.

(6) Listele electorale se întocmesc şi se pun la dispoziţia alegătorilor spre consultare până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.

(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se fac la primarul localităţii, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.

(9) Primarul este obligat să comunice judecătoriei şi Autorităţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.

(10) *** Abrogat

(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.

Art. 27 - (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.

(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din copia de pe lista electorală permanentă, persoanele care votează conform

prevederilor art. 8 alin. (4), cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează conform dispoziţiilor art. 8 alin. (3). Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cărţii de alegător.

(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie.

Este clar ca bună-ziua că în cazul referendumului se aplică doar prevederile Legii nr.35/2008, nu? Este clar că CCR a adăugat cu de la sine putere - NU DEGEABA SE TOT SPUNE ÎN ULTIMUL TIMP CĂ A DEVENIT A 3-A CAMERĂ LEGISLATIVĂ! - în rectificare că în speţa în cauză se au în vedere şi  prevederile art.2 alin (1) lit. c din Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui! Necazul mare pentru băsiştii din CCR care au pus la cale măgăria este că cele două legi prevăd lucruri diferite în privinţa listelor electorale permanente! Ca să nu mai spunem că prevederile art. 2 alin (1) lit. c din Legea 370/2004 se bat cap în cap cu prevederile art. 7,8 şi 9 din aceeaşi lege, pentru că dacă este să pui în practică procedura stabilită de Legea 370/2004 pentru întocmirea listelor electorale permanente, acestea ar trebui să fie semnate de "primar, de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, de seful serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanelor si de seful structurii teritoriale a Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date." din ţările în care avem cetăţeni români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate, de exemplu! Tare mult aş vrea să-l văd pe primarul de la New-York, Roma, Londra sau Paris că trebuie să facă liste electorale permanente cu cetăţenii români care au domiciliul în localităţile respective, ca să nu mai vorbim de instanţele judecătoreşti la care trebuie depuse un exemplar al acestor liste! 

P.S.Pe de altă parte, dacă tot vor unii de la CCR să ne bage pe gât legea 370/2004 în disputa privind referendumul din 29.07.2012, atunci tot pe principiul simetriei ar trebui să dea încă o restificare la o hotărâre mai veche şi să elimine cvorumul obligatoriu pentru validarea referendumului, pentru că legea pentru alegerea preşedintelui nu prevede un astfel de cvorum ci doar că:

"Art.1

(3) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente. 

(4) In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit majoritatea prevazuta la alin. (3), se organizeaza al doilea tur de scrutin, la care participa numai primii 2 candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate."   

Cotidianul.ro: Turnătorie ilegală a lui Augustin Zegrean la organismele europene

Turnătorie ilegală a lui Augustin Zegrean la organismele europene

Diversiune preparată la Bucureşti cu "retur" de la oficialii UE

Acasă » Actualitate

În ultimele două zile a fost pus la punct la Bucureşti un nou scenariu prin care urmează să se inflamete Europa şi să fie atacat actualul guvern. Coincidenţă, şi această nouă „inflamare” este făcută în beneficiul lui Traian Băsescu. Un rol principal în sceanriu i-a revenit preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, care s-a angrenat într-o acţiune ilegală.

O acţiune şi un document ilegal

Luni 6 august, preşedientele CCR, Augustin Zegrean, a remis mai multor organisme ale UE un document din care ar rezulta aşa-zise presiuni exercitate asupra judecătorilor Curţii. De menţionat că documentul nu este unul oficial, ci unul semnat în nume propriu de Zegrean. Reamintim, pe 4 iulie, plenul CCR, adică toţi cei 9 judecători, a remis Comisiei de la Veneţia un document oficial (comunicatul de presă a fost dat publicităţii atunci pe site-ul CCR) prin care sesiza tot aşa-zise presiuni la adresa instituiţiei. În urmă cu o lună, deşi conţinutul documentului nu era unul real, acţiunea purta amprenta legalităţii. Acum, suntem în faţa unei ilegalităţi crase. Un punct de vedere personal - conceput fără a exista un punct de vedere al plenului CCR - este trimis cu antentul CCR organismelor europene. Evident, documentulnu apare pe site-ul CCR.

Şeful Comisiei de la Veneţia, primul care a reacţionat

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, a publicat pe site-ul organismului pe care îl conduce o declaraţie referitoare la noi presiuni exercitate asupra judecătorilor CCR. Principalul paragraf din declaraţie sună astfel: „Ieri (6 iulie – n.a.) am primit informaţii suplimentare de la Curte privind continuarea presiunilor şi ameninţărilor la adresa individuală a unor judecători (...) Este surprinzător, chiar şocant pentru mine ca pentru a doua oară într-un timp scurt, Curtea Constitutională a unui stat membru al Consiliului Europei şi al UE se simte obligată să facă apel la Comisia de la Venezia pentru a-şi proteja independenţa”. În document, oficialul italian mai face apel la „toate autorităţile de stat” şi la „toate partidele politice din România” să se „abţină de la exercitarea de presiuni”.

Referitor la declaraţia de mai sus, se impun totuşi o serie de constatări: În primul rând, trebuie precizat un aspect foarte important: nu este vorba de o luare de poziţie a organismului CE numit Comisia de la Veneţia, ci de o declaraţie a preşedintelui acestui for. În al doilea rând, declaraţia reprezintă un răspuns nu la o sesizare oficială a CCR sau a unui (unor) judecător(i) CCR destinată Comisiei de la Veneţia.

Drept urmare, se impun unele întrebări adresate oficialilor Comisiei de la Veneţia şi sperăm ca reprezentantul României în acest organism, dl Lucian Mihai, să clarifice lucrueile

- De când preşedintele Comisiei se pronunţă în urma unor sesizări neoficiale?

- Ştie preşedintele Comisiei de la Veneţia că plenul CCR nu l-a mandatat pe Augustin Zegrean să sesizeze organismele europene?

- Preşedintele Comisiei s-a interesat, a contactat autorităţile române, în baza principiului juridic „audiatur altera pars” privind acuzaţiile din sesizare?

O dovadă a existenţei „scenariului”: informaţia publicată cvasi-simultan în presa portocalie

În media, declaraţia lui Gianni Buquicchio apare din „neant” în jurul orelor amiezii, după cum urmează:

- Hotnews: h. 12.11 – titlul normal (cu menţiunea că informaţia a apărut în premieră pe pagina de Facebook a Laurei Ştefan). (Laura Ştefan este o apropiată a Monicăi Macovei – n.a.)

- B1TV: h.12.26 – „Comisia de la Veneția, sesizată din nou de CCR privind presiunile asupra judecătorilor. Preşedintele Comisiei: Este surprinzător, chiar şocant”.

- EVZ: h.12.29 – „Comisia de la Veneţia: Judecătorii CCR acuză continuarea presiunilor şi ameninţărilor”

- Adevărul: h.12.32 – „Comisia de la Veneţia: Este şocant că pentru a doua oară, Curtea Constituţională a României apelează la ajutor extern pentru protejarea independenţei”.

- Gândul:h.12.50 – „Comisia de la Venezia se declară <> de România: <>”.

- România Liberă: h.12.53 – „Preşedintele Comisiei de la Veneţia denunţă încercările de a pune presiune asupra judecătorilor CCR”.

Din „tabloul” de mai sus se poate observa că, în presa portocalie, informaţia a apărut aproape simultan. De asemenea se mai poate observa că aproape toate titlurile sunt mincinoase, ele referindu-se la o poziţie adoptată de Comisia de la Veneţia, în realitate fiind vorba de o declaraţie a preşedintelui acestui organism şi nu se poate şti cât de oficială este ea; nu în ultimul rând, cu excepţia HotNews, toate celelalte medii de informare nu citează sursa obţinerii informaţiei –este greu de crezut că redactorii de la mai multe medii de informare stau zilnic cu ochii pe site-ul organismelor europene. Agenţiile de ştiri au publicat informaţia la 12.37 – Agerpres (cu un titlul corect) şi la 12.49 – Mediafax (cu titlu referitor Comisia de la Veneţia).

România Liberă a avut informaţia cu 3 ore înainte

O dovada clară că suntem în faţa unei noi „regii” am găsit-o la România Liberă, una dintre publicaţiile vârf de lance ale propagandei pro Băsescu şi pro PDL. Aici se publică în original documentele (în limba engleză şi în limba franceză) care conţin declaraţia lui Gianni Buquicchio. Atenţie! Conform spreciliştilor IT care au analizat documentele, acestea au fost servite ziarului prin fax în dimineaţa zilei de 7 iulie (nu ştim ora), dar au fost scanate de către autorii textului la ora 9.46, respectiv 9.47 dimineaţa. Deci, RL a primit documentele de la „sursă”. (De ce oare? Din câte ştim, doar în perioada regimului comunist RL era alături de „Scânteia” al doilea ziar oficial al RSR.). De ce a publicat RL cu 3 ore întârziere articolul din moment ce avea informaţia încă din - estimăm - jurul orei 9.30 este uşor de explicat: presa portocalie trebuia să iasă aproape simultan cu informaţia cu puţin timp înainte de începerea şedinţei de guvern; în ultimă instanţă, NU se putea publica dimineaţa devreme o declaraţie făcută de un oficial european, pentru că şi cititorii şi-ar fi dat seama că informaţia este „servită” de surse interesate.

Turnătoria lui Augustin Zegrean

Cotidianul.ro vă prezintă în traducere, integral, documentul trimis pe 6 august de Augustin Zegrean oficialilor europeni. Precizăm că documentul a apărut pe pagina de Facebook a jurnalistului Dan Tăpălagă de la HotNews. O altă dovadă că suntem în faţa unui scenariu bine pus la punct pentru inflamarea Europei, ştiut fiind faptul că HotNews este un site bine „arondat” lui Traian Băsescu şi PDL.

Înştiinţare urgentă-actualizare

Bucureşti, 3 august 2012

Către: doamna Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene

Către: domnul Thorbjorn Jagland, secretarul genaral al Consiliului Europei

Către: domnul Edmond Haxhinasto, vicepremier şi ministru de Extrene al Albaniei, preşedinte al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei

Către: domnul Jean-Claude Mignon, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Către: domnul Nis Muiznieks, comisar pentru drepturile omului

Către: domnul Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia

Către: domnul Nicolas Bratza, preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului

Către: domnul Gerhart Holzinger, preşedintele Conferinţei Europene a Curţilor Constituţionale

Către: doamna Novanethem Pillay, comisarul ONU pentru drepturile omului

Către: doamna Gabriela Knaul, raportor special pentru independenţa judecătorilor şi avocaţilor

În comunicatul nostru precedent de pe 3 iulie 2012 v-am informat despre faptul că Curtea Constituţională din Romania este extrem de îngrijorată de speculaţiile făcute de Guvern şi de alte autorităţi publice din România. Miercuri, 27 iunie 2012, Curtea Constituţională a adoptat trei decizii care au nemulţumit profund Guvernul. Primul-ministru al Romaniei, domnul Victor Ponta, a declarat public că nu va respecta deciziile Curţii Constituţionale, considerând că au fost adoptate de cinci judecători şi că Curtea este politizată. În urma acestei declaraţii, în aceeaşi zi, ministrul Justiţiei, domnul Titus Corlăţean, a cerut revocarea preşedintelui Curţii Constituţionale şi a altor judecători. Joi, Curtea Constituţională a emis un comunicat de presă cu următorul conţinut:

“Curtea Constituţională a României îşi exprimă îngrijorarea faţă de atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice la adresa Curţii şi a judecătorilor săi. Curtea Constituţională subliniază faptul că aceste atacuri sunt incompatibile cu exerciţiul democratic.

Ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor şi a Curţii Constituţionale în ansamblul său. Curtea Constituţională reiterează rolul său de garant al Constituţiei, fundamental într-o ordine democratică.”

Luni, 2 iulie 2012, liderul Partidului Naţional Liberal, unul dintre partidele aflate la guvernare, a declarat public că Curtea Constituţională este o ruşine şi că majoritatea parlamentară va revoca judecătorii Curţii Constituţionale.

Marţi, 3 iulie 2012, într-o sesiune extraordinară, coaliţia de guvernare a început sa aplice măsurile prin încercarea de revocare a Avocatului Poporului. La ora la care scriem această plângere, comisia juridică a Parlamentului a aprobat revocarea.

Acum, dorim să profităm de oportunitate şi să vă oferim o actualizare a ultimelor evoluţii. Pe 6 iulie 2012, înainte de şedinţa Curţii privind opinia consultativă pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui României, judecătoarea Aspazia Cojocaru a primit ameninţări grave. A depus o plângere la procuratură şi prima informaţie despre cei care au ameninţat-o au fost făcute publice joi, 27 iulie.

Pe 5 iulie 2012, Ministerul Justiţiei a retras nota de incompatibilitate privind un judecător al Curţii. Potrivit legislaţiei în vigoare, Agenţia Naţională de Integritate are obligaţia de a continua investigaţia şi pe 2 august a emis propria decizie, care arată că nu există o incompatibilitate în cazul respectivului judecător.

Cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui Romaniei se referea şi la neconstituţionalitatea numirii domnului Petre Lăzăroiu ca judecător al Curţii Constituţionale. În opinia sa, Curtea a arătat că numirea judecătorului Lazaroiu a fost constituţională şi a urmat practica Parlamentului.

**Curţii Constituţionale i s-au dat 24 de ore pentru a emite o opinie consultativă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui. Fostul preşedinte al Senatului şi presedinte interimar al României, domnul Crin Antonescu, la fel ca şi alţi membri ai Parlamentului şi autorităţi publice, a declarat că va continua procedurile de suspendare chiar şi fără opinia noastră. Cele 24 de ore oferite au fost nu au fost considerate de către Curte un termen rezonabil.

***Curtea a continuat să primeasca termene scurte în ceea ce priveşte deliberarea în cazul interimatului funcţiei prezidenţiale şi pe 9 iulie 2012 Curtea a emis şase decizii foarte complexe, decizii pentru care trimiterile au fost primite cu doar câteva zile înainte .

În urma dezbaterilor privind validarea referendumului pentru suspendarea preşedintelui României, domnul Traian Basescu, care a avut loc pe 29 iulie 2012, un judecător le-a spus celorlalţi că se teme să voteze, din cauza ameninţărilor la adresa sa şi a familiei sale.

Augustin Zegrean, Preşedintele Curţii Constituţionale a României

Notă

După cum se poate observa, NU este vorba „noutăţi”.

** reclamaţia este absolut penibilă. Parlamentul avea dreptul să ceară respectivul termen

*** termenul de 9 iulie a fost decis de CCR, nu de altă autoritate

Lucian Gheorghiu

Răzvan Ciubotaru

Sursa:http://www.cotidianul.ro/diversiune-preparata-la-bucuresti-cu-retur-de-la-oficialii-ue-190794/

Băsescu, listele şi şmenul CCR

Văd că cetăţeanul turmentat Băsescu nu se lasă convins uşor şi ne puse şi azi  să tot citim, guvernanţi şi cetăţeni, prevederile legale privitoare la înscrierea cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate în listele electorale permanente, mai ales că acum are la îndemână şi porcăria făcută de CCR - apropo, niciun parchetar băsist nu cercetează modul în care CCR îşi modifică hotărârea publicată deja în Monitorul Oficial? -, care ne bagă pe sub mână, ca erată, acest alineat: 

În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui  şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.(*) 

(*)Acest paragraf a fost introdus după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I, omisiunea datorându-se unei erori materiale.(http://www.ccr.ro/deciziitotal/pdf/ro/2012/H0003_12.pdf) 

Păi ia să vedem atunci, încă o dată, ce prevăd legile invocate de Băsescu:

Text actualizat de AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Lege nr. 3/2000

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare

CAP. 4
Dispoziţii comune cu privire la desfăşurarea referendumului

Art. 17 - (1) Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15¹

(2) Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992*), respectiv ale Legii nr. 70/1991**), republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului.
*) Legea nr. 68/1992 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 35/2008.
**) Legea nr. 70/1991, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 67/2004.

Text actualizat de AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Lege nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare

TITLUL I

Alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

CAP. 1

Dispoziţii generale

Art. 3 

(3) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi exercită dreptul de vot în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.

Art. 8 - (1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul, potrivit delimitării făcute conform art. 18.

(2) Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prezentului titlu.

(3) Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu.

CAP. 3

Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Art. 18 - (1) Pentru organizarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului se înfiinţează Registrul secţiilor de votare, administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă, cuprinzând delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de pe teritoriul României.

(2) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte în termen de 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor componente, împreună cu prefecţii şi cu structurile teritoriale ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, fără ca acestea să depăşească limitele colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor.

(3) Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte de către prefect, în termenul prevăzut la alin. (2), la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege. Numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabileşte de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, în termenul prevăzut la alin. (2).

(4) Prefecţii comunică Autorităţii Electorale Permanente, pentru înregistrarea în Registrul secţiilor de votare, delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de la nivelul circumscripţiei electorale.

(5) Secţiile de votare rămân fixe, cu excepţia modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităţilor administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităţilor, se comunică de prefecţi de îndată Autorităţii Electorale Permanente.

(6) Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localităţile cu o populaţie de peste 1.500 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000 - 2.000 de locuitori;

b) în localităţile cu o populaţie sub 1.500 locuitori, o singură secţie de votare;

c) se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu o populaţie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3

km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului.

(7) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor, precum şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecţi a obligaţiilor prevăzute la alin. (5).

(8) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, Ministerul Afacerilor Externe organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. În afara acestor secţii de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa într-un alt stat decât România îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, constituite în condiţiile prezentului titlu. Reşedinţa în străinătate se dovedeşte cu orice document eliberat de autorităţile străine.

(9) Localităţile în care se organizează secţii de votare în străinătate se stabilesc pe baza evidenţelor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.

(10) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României şi nu este posibilă organizarea unei secţii de votare îşi pot exprima dreptul la vot în oricare dintre secţiile de votare organizate în statele care fac parte din acelaşi colegiu uninominal.

SECŢIUNEA a 2-a

Listele electorale

Art. 25 - Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.

Art. 26 - (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.

(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, seria şi numărul cărţii de alegător, numărul circumscripţiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal şi numărul secţiei de votare.

(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se

păstrează în 3 registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite şi unul de Autoritatea Electorală Permanentă.

(6) Listele electorale se întocmesc şi se pun la dispoziţia alegătorilor spre consultare până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.

(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se fac la primarul localităţii, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.

(9) Primarul este obligat să comunice judecătoriei şi Autorităţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.

(10) *** Abrogat

(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.

Art. 27 - (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.

(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din copia de pe lista electorală permanentă, persoanele care votează conform prevederilor art. 8 alin. (4), cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează conform dispoziţiilor art. 8 alin. (3). Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cărţii de alegător.

(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie.

Cetăţene Băsescu, mai clar de aşa nu se poate, zic eu! Scrie negru pe alb că listele electorale permanente pentru referendumul naţional se întocmesc şi actualizează conform Legii 35/2008, adică fără cetăţenii români cu domiciliul în străinătate! Şi nici şmenul făcută împreună cu CCR nu ţine! Eu am impresia că confunzi listele electorale permanente cu Registrul electoral (Legea 35/2008 art. 2:

31. registrul electoral - o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot; 

SECŢIUNEA 1

Registrul electoral

Art. 22 - (1) Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizată la eliberarea paşapoartelor cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, precum şi a datelor deţinute de Ministerul Afacerilor Externe.)

Cum bat unii câmpii despre actualizarea listelor electorale permanente

De câteva zile, nea Băsescu (că tot e la modă zilele astea apelativul nea sau țața), în disperare de cauză, bate câmpii în legătură cu listele electorale permanente și modul de actualizare a acestora, prezentându-ne doar ce-i convine lui din prevederile legale în domeniu. Că nu are dreptate, o știe orice cetățean care a avut de-a face cu alegerile din România și care a avut răbdare să se aplece de fiecare dată cu seriozitate asupra tuturor prevederilor legale în domeniu. Și ca să n-o lungesc prea mult, uite că până și CCR îi dă peste bot, trimițându-l să citească prevederile Legii 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, că poate așa se dumirește și respectivul cetățean cam cum se actualizează listele electorale permanente în privința cetățenilor români cu domiciliul în străinătate (vezi aici Hotărârea nr. 3 din 02 august 2012 a CCR).

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc că sunt și unele persoane din USL, cu funcții importante, care îi pot da apă la moară demagogului Băsescu, prezentând eronat unele prevederi ale documentelor emise de BEC pentru referendumul din 29.07.2012. Mă refer îndeosebi la dl. primar Pendiuc de la Pitești, care timp de 3 zile a tot spus pe la TV că prin Circulara nr. 118/23.07.2012 emisă de BEC li s-a interzis primarilor să mai actualizeze listele electorale permanente. Alo, domnule primar, BEC nu v-a interzis niciodată așa ceva, ceea ce este scris în respectiva circulară se referă la modul în care se vor completa procesele-verbale cu rezultatele votării, precizând expres că radierile, completările și modificările nu se iau în calcul, indiferent de cine au fost făcute, în sensul că în procesul-verbal se va trece numărul de persoane așa cum este numerotată lista, chiar dacă radierile sau completările - certificate cu ștampilă și semnătură - se referă la persoane decedate! Dumneavoastră și toți primarii aveați obligația să actualizați listele electorale permanente conform prevederilor Legii 35/2008, care completează în acest sens prevederile Legii 3/2000 privind referendumul, cel târziu până în 10 iulie 2012, urmând ca apoi să soluționați și sesizările persoanelor interesate cu privire la omisiuni și nereguli din listă până în data de 27 iulie 2012, când trebuia să predați președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare listele electorale permanente actualizate! Dacă n-ați procedat astfel, chiar că sunteți pasibili , din partea procurorilor băsiști, de aplicarea de sancțiunea contravențională prevăzută de lege pentru neactualizarea listelor!