Cea de-a zecea misiune de evaluare a FMI s-a încheiat la începutul acestei săptămâni, lăsând să se întrevadă faptul că reprezentantul acestui organism pentru România, Jeffrey Franks, se pronunţă apăsat în cele mai variate probleme. Uneori o face în locul şi pentru Guvernul României, deşi nu ocupă, în mod oficial, nici un portofoliu la Palatul Victoria. Mai are această ţară un Guvern? Cine conduce guvernul: Emil Boc, sau Jeffrey Franks?
Declaraţiile sale au vizat cele mai diverse domenii, de la energie la salarii şi pensii. Modul în care au fost făcute te îndeamnă să te întrebi dacă reprezentantul FMI nu şi-a depşit cumva mandatul şi dacă, în lipsa unor politici guvernamentale coerente, reprezentantul FMI nu s-a apucat, cumva, să conducă la propriu România. Cam toate declaraţiile lui Jeffrey Franks sunt făcute la modul imperativ, iar unele dintre ele sunt făcute la persoana întâi plural.
Despre privatizările din energie şi despre băieţii destepţi
"Trebuie să scăpăm definitiv de un sistem în care băieţii deştepţi din sectorul public şi sectorul privat se bucură de profituri nemeritate, în timp ce angajaţii lor şi publicul larg plătesc aceste activităţi ineficiente", a spus Franks. Eliminarea contractelor de energie încheiate cu „băieţii deştepţi” este solicitată atât de FMI cât şi de reprezentanţii UE, pentru a aduce mai multă lichiditate pe piaţa energiei. De remarcat este faptul că Franks spune că trebuie “să scăpăm” de acele persoane, deşi el nu este nici român şi nici nu face parte din Guvernul României.
"Am definitivat lista companiilor pentru care statul va privatiza pachetul majoritar de aţiuni şi din aceasta fac parte Oltchim, Cuprumin, CFR marfa, Electrica Serv, Electrica Furnizare, Electrica Distribuţie, Elcen Bucureşti şi cele două companii energetice, Oltenia şi Hunedoara, care vor fi înfiinţate prin unirea mai multor unităţi", a afirmat Franks. Nu este deloc clar cine a definitivat aceasta listă, din moment ce guvernul român a anunţat, în diverse declaraţii, că se opune privatizării companiilor energetice.„Guvernul nu va privatiza, în niciun caz, pachetele majoritare de acţiuni de la distribuţiile Electrica şi de la viitorul complex energetic din Oltenia, aşa cum a cerut FMI zilele acestea", au declarat surse guvernamentale pentru ziarul Adevărul. „Ar fi cea mai mare prostie să scoatem la vânzare acum aceste companii, în condiţiile în care uitaţi-vă cum arată pieţele şi nu am reuşi să luăm pe ele nici trei lei. Le-am transmis asta oficialilor FMI", au adăugat sursele menţionate de ziarul citat.
Miercurea trecută, după o întâlnire cu reprezentanţii FMI, oficialii Ministerului Economiei au transmis un comunicat în care prezintă planul de privatizări. Nu există în comunicatul ministerului nicio referire la distribuţiile de energie şi nici la cele două complexe energetice din Oltenia şi Hunedoara. În ce sens trebuie privite acum aceste declaraţii? Cine suntem noi – noi cei care “am definitivat” lista companiilor la care se va vinde pachetul majoritar de acţiuni? Şi cine a hotarât că se va vinde pachetul majoritar, din moment ce în comunicat era vorba de pachete de acţiuni de maxim 10-15% din capitalul social? Jeffrey Franks a arătat că privatizarea celor două complexe energetice, prin vânzarea pachetelor majoritare, a fost discutată cu preşedintele Traian Băsescu, iar acesta a fost de acord cu propunerea. Întrucât preşedintele a fost de acord, trebuie că cineva a venit pe tavă cu aceste măsuri. Cine?
Salariile şi pensiile românilor
Şeful misiunii FMI a dat o veste proastă şi pensionarilor şi angajaţilor din sistemul bugetar. Jeffrey Frank a precizat că au fost impuse unele măsuri dificile, cum ar fi îngheţarea nominală a salariilor din domeniul public şi a pensiilor. "Am convenit ca, dacă condiţiile permit, să se facă o majorare limitată a salariilor din sectorul public şi al pensiilor", a spus Franks. Majorarea va fi minimă şi va avea loc la mijlocul anului viitor, dacă evoluţia de până atunci a veniturilor bugetare va permite acest lucru, a declarat luni şeful misiunii FMI. „Orice creştere va fi modestă, poate cu nivelul inflaţiei”, a spus Franks. Din nou se foloseşte această formulare ambiguă - “am convenit” - fară a se menţiona cine a inţiat respectiva decizie.
Jeffrey Franks a fixat şi un calendar pentru această eventuală majorare de salarii şi pensii. El a amintit că Legea responsabilităţii fiscale nu permite decizii privind majorări de venituri înainte cu şase luni de alegeri, dar Guvernul poate hotărî în luna mai şi să o pună în aplicare abia după două luni. Acest lucru face imposibilă această majorare, dacă alegerile vor avea loc în luna noiembrie, aşa cum doreşte Guvernul.
Mai devreme de luna mai, guvernul nu va putea lua aceasta decizie, întrucât Franks a arătat clar că o delegaţie a FMI va veni abia în luna aprilie, pentru a discuta cu autorităţile evoluţia bugetară din primul trimestru. Dacă mai apoi se constată că în 2012 va exista spaţiu pentru majorări de venituri, atunci Guvernul ar putea decide creşterea salariilor în lunile următoare. Ori, dacă Guvernul va decide, în luna mai, asupra majorărilor şi le va pune în aplicare după două luni, adică din luna iulie, alegerile nu se vor putea desfăşura în noiembrie, ba poate chiar nici în decembrie. „Îndemnăm guvernul să respecte legea responsabilităţii fiscale şi să nu existe creşteri salariale cu şase luni înainte de alegeri”, a spus Franks.
Prognozele pentru 2012 şi absorbţia fondurilor europene
„De la ultima noastră vizită, incertitudinile la nivelul cadrului macroeconomic internaţional au sporit semnificativ. Anticipăm că în anul 2011 creşterea se va menţine la aproximativ 1,5%, susţinută de exporturi puternice, de un an agricol bun şi de o modestă reluare a creşterii interne. Pentru anul 2012, însă, perspectivele s-au înrăutăţit. Proiectăm acum o creştere între 1,8 şi 2,3% pentru anul viitor, condiţionată de o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi a redresării cererii interne”, a spus Jeffrey Franks. Deci prognoza a fost revizuită în jos, cât despre creşterea de 4-5%, pe care Guvernul o anunţa până mai ieri, nici nu mai poate fi vorba.
Absorbţia efectivă a fondurilor europene puse la dispoziţia României este infimă, iar prioritizarea utilizării acestora lipseşte cu desăvârşire.
„Guvernele trebuie să impulsioneze investiţiile publice prin fonduri europene. O dată cu reducerea părţii de cofinanţare naţională şi cu rambursarea TVA a crescut capacitatea de atragere a fondurilor europene. Absorbţia efectivă se menţine descurajantă. Deşi rămân neutilizate fondurile europene, apar proiecte noi care pot fi finanţate prin buget sau în afara bugetului. Ele trebuie evaluate astfel încât să fie prioritizate. Este crucial pentru România să se prevină risipa fondurilor europene”, a spus Jeffrey Franks.Limbajul folosit de reprezentantul FMI este asemănător cu cel pe care ar trebui să îl aibă un prim-ministru. Nu este vina lui Franks că autorităţile române n-au făcut nimic în acest sens.
Gălăgia politică din România şi politica BNR
"Unul din motivele pentru care încrederea nu şi-a revenit în totalitate este că oamenii se uită şi la restul Europei, iar acest lucru nu le dă încredere. Poate fi, însă, şi o chestiune de gălăgie politică, aici în România. Încrederea oamenilor în activitatea economică va fi restaurată atunci când ei vor vedea că salariile cresc, şomajul scade, iar odată cu revenirea creşterii economice se va construi un cerc virtuos", a spus Jeffrey Franks. "Dar ceea ce pot spune este că, într-adevăr, în ţările în care există mai multă gălăgie politică, încrederea este mai mică. Gălăgia politică este o expresie pe care economiştii o folosesc atunci când apare incoerenţă în discursurile politice, ceea ce duce ulterior la slăbirea încrederii în economie", a continuat Franks. Declaraţiile sunt pe muchia mandatului pe care un reprezentant al FMI îl are într-o ţară teţă, care beneficiază de bani din partea fondului. Reprezentanţii FMI nu au dreptul să se amestece în chestiuni politice interne şi de obicei evită cu abilitate să facă orice fel de declaraţii care ar putea fi interpretate ca atare.
În mod surprinzător, reprezentantul FMI a comentat în premieră şi unele decizii ale Băncii Naţionale. "Eu aş mai fi aşteptat câteva luni înainte să operez o modificare a politicii monetare, dacă eram în locul BNR. Dar acest lucru este doar o discrepanţă minoră între viziunea noastră şi cea a băncii centrale. (...) Adevărul este că inflaţia s-a redus puternic, iar măsura este una adecvată atât timp cât vom vedea o consolidare a acestei reduceri", a spus Franks. "Nu trebuie să te uiţi doar la inflaţie, trebuie să te uiţi şi la presiunile pe cursul de schimb, pe fluxurile de capital. Dar, în acest moment, ele sunt administrabile", a mai spus Franks. Merită amintit faptul că până în prezent toţi reprezentaţii FMI s-au aţinut să comenteze în vreun fel deciziile BNR.
Franks dă impresia că şi-a impus punctul de vedere
Desigur, Jeffrey Franks a comentat şi alte aspecte, cum ar fi investiţiile străine, arieratele din economie sau situţia finanţării din sănătate. Din toate declaraţiile făcute de Franks cu ocazia misiunii de evaluare în România, se constată un ton imperativ şi critic la adresa activităţii Guvernului român.
În afară de aceasta, atunci cand se raportează la autorităţile române, reprezentantul FMI pare să dialogheze cu preşedintele Băsescu, şi nu cu premierul Emil Boc, cel care ar trebui să se ocupe de toate chestiunile ridicate de Jeffrey Franks.
De multe ori Franks dă impresia că şi-a impus punctul de vedere în mod aproape unilateral şi dacă s-a consultat cu cineva, acel cineva a fost doar preşedintele Băsescu; iar acesta a fost de acord, de fiecare dată, cu tot ce a cerut reprezentantului FMI.
Unde este premierul României, Emil Boc? Mai are această ţară un Guvern? Şi cine îl conduce? Emil Boc, sau Jeffrey Franks?
