Ţara lui Cucurigu
Parlamentul a fost dizolvat. Principalul partid de guvernământ este investigat pentru corupţie. Procesul fostului lider al acestui partid, fost prim ministru al ţării a început. La rândul lor, foşti miniştrii sunt investigaţi pentru corupţie şi crime de război. Nu, aceste cuvinte nu descriu o fantezie mioritică, ci reprezintă evenimentele care au zguduit lumea politică din Croaţia în ultima săptămână. Pot reprezenta evenimentele din Croaţia un exemplu pentru lupta anticorupţie din România?
Eforturile făcute de statul croat pentru a îndeplini criteriile de aderare la Uniunea Europeană, în 2013, par a da roade. Printre criteriile de aderare s-au numărat, ca şi în cazul României, reforma sistemului judiciar, asigurarea egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii şi asigurarea independenţei totale a justiţiei faţă de executiv. Deşi, ca şi în alte cazuri din regiune, reformele au fost primite cu scepticism, mulţi îndoindu-se că aceste criterii îi vor afecta, cu adevărat, pe cei aflaţi la putere, justiţia croată a surprins opinia internă şi internaţională, acuzându-l pe fostul prim-ministru, Ivo Sanader, de corupţie şi asigurând extrădarea acestuia pentru proces, după arestarea sa în Austria, în decembrie anul trecut.
Prăbuşirea eternului HDZ
Acuzaţiile de luare de mită (inclusiv sub formă de bani gheaţă ascunşi în pungi de hârtie) au afectat credibilitatea partidului Uniunea Democratică a Croaţiei (HDZ), Sanader încercând să dea vina pe foştii săi miniştri, inclusiv pe fostul ministru de externe, Mate Granici, în încercarea de a se exonera de orice responsabilitate. Ironia sorţii face ca tocmai succesorul lui Sanader la conducerea partidului şi la funcţia de prim ministru al Croaţiei, Jadranka Kosor, să fi fost cea care a iniţiat investigaţiile. Astăzi, întreg partidul se află sub investigaţie, în legătură cu finanţările politice făcute înaintea alegerilor parlamentare din 2003 şi 2007, precum şi a celor prezidenţiale din 2005.
Cântă cocoşii
Situaţia politică din Croaţia dă ca favorită, în alegerile anticipate din decembrie, coaliţia de opoziţieKukuriku (Cucurigu), care reuneşte patru partide de centru stânga. Deşi numele coaliţiei reprezintă doar numele restaurantului unde coaliţia a luat naştere, el poate fi considerat, metaforic, şi ca un semnal pentru deşteptare, iar ultimele sondaje arată exact acest lucru, având 40% din preferinţele electoratului, de două ori mai mult decât rivalii HDZ.
Răspunsul HDZ a fost o revenire la un discurs naţionalist, care aminteşte de întunecaţii ani 90, în speranţa menţinerii în sondaje. Este greu de crezut, însă, că acest demers va avea sorţi de izbândă, pentru că partidul a devenit asociat iremediabil, în ochii electoratului, cu marea corupţie, dar şi din cauză că acţiunile membrilor HDZ din timpul conflictului din fosta Iugoslavie şi chiar şi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sunt subiectul unor anchete judiciare.
Crime de război
Josip Boljkovac, fost ministru de interne al lui Franjo Tudjman, primul preşedinte al Croaţiei, şi, ca şi acesta, fost membru al Partizanilor conduşi de către Josip Broz Tito în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost arestat pentru crime de război. Partizanii, organizaţie comunistă de gherilă, a condus între 1941 şi 1945, o luptă armată împotriva forţelor germane de ocupaţie, a aliaţilor croaţi ale acestora (Ustaše), precum şi a organizaţiei de rezistenţă iugoslavă neafiliată Partidului Comunist (Četnici).
Alături de Boljkovac, în vârstă de 91 de ani, ancheta vizează alţi doi veterani ai HDZ în legătură cu masacrarea a 21 de persoane în 1945, inclusiv fostul prim ministru al lui Franjo Tudjman, Josip Manolic. Aceste arestări şi investigaţii vin să spulbere mitul comunisto-naţionalist după care atrocităţile din timpul ultimului război mondial au fost comise doar de către ocupanţi (germanii) şi de către trădători (Ustaše şi Četnici), ştirbind, totodată, prestigiul HDZ şi al liderilor acestuia care au obţinut independenţa Croaţiei la începutul anilor 90.
Un exemplu de funcţionare a unei justiţii independente
Cu toate că liderii fostului partid de guvernământ acuză aceste demersuri şi acuzaţii drept „o încercare de a demola HDZ,” evenimentele petrecute la Zagreb, în ultima săptămână, sunt doar consecinţele fireşti ale reformelor din sistemul judiciar croat, în general, precum şi ale anchetelor începute chiar de către miniştrii HDZ. Ele reprezintă semnul unei societăţi mature şi europene care este conştientă că, pentru a progresa, trebuie să renunţe la mitologia de partid şi să asigure funcţionarea unei justiţii independente. Oare când vor cânta cocoşii şi la Bucureşti?
Evenimentele din Croaţia reprezintă un exemplu pentru lupta anti-corupţie din România?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu