vineri, 9 martie 2012

Marin Neacşu: Războaiele lui Băsescu


joi, 8 martie 2012



Războaiele lui Băsescu

Scris de : Marin Neacşu


Miercuri  au avut loc cele două evenimente pe care lumea  democrată le aştepta în România: Decizia Curţii Constituţionale pe subiectul investirii guvernului SIE şi discursul domnului Băsescu în Parlament.
Bineînţeles că amândouă sunt legate, amândouă confirmă călcâiul de marinar apăsat pe grumazul democraţiei din România. După ce CCR a probat  pentru a nu ştiu câta oară obedienţa si supunerea la dorinţele tătucului, a parafat încă o dată obiceiul încălcării nu numai a legilor bunului simţ, dar şi a legilor ţării. Este inutil să mai discutăm despre ceva ce practic aşteptam şi nu mă miră.
Este inutil să vorbim şi despre discursul domnului Băsescu, dar trebuie totuşi să amintesc sau să punctez sferele de interes ale matelotului. Am reţinut preocuparea domniei sale pentru revigorarea economiei pe unele domenii cum ar fi:
1. Exploatarea minieră, „ dar nu orice activitate minieră„ ci numai cea auriferă, şi nu oriunde completez eu , ci cea de la Roşa Montana. Bineînţeles, domnul preşedinte este dornic să încaseze cât mai repede comisionul  chiar dacă a menţionat că bineînţeles că „dorim şi o exploatare autohtonă, dacă avem cu cine „ Avem aici o dovadă nu numai de subordonare a interesului naţional şi cedarea resurselor unei companii străine de interesele României ci şi un cinism ieşit din comun, în condiţiile în care ştie bine că a distrus practic şi desfiinţat mineritul autohton. Să vii acum şi să spui , după ce ani de zile ai distrus, desfiinţat şi dezarticulat tot ce însemna mineritul aurifer în România, că e nevoie de acest minerit şi că ai vrea să îl faci chiar şi cu companii sau resurse  autohtone  este nu numai cinic dar şi o nesimţire criminală. „ Dacă avem bani, să îl deschidem cu banii noştri dacă nu să îl deschidem cu bani de la alţii” Dar domnul vorbitor oare nu ştia că ţara asta se împrumută de la FMI de câţiva ani buni pentru că nu mai are bani ? Pe ce lume trăieşte ? Bun plan. Distrugi minele de aur, declari  mineritul aurifer nerentabil, secătuieşti economia, rămâi fără bani pentru că nu mai ai aur la export şi te împrumuţi la alţii, şi brusc constaţi că minerituil aurifer a devenit rentabil. Şi cum nu ai bani să investeşti  în el, ceri ajutorul unor companii străine  care nu vor uita să te răsplătească pentru ca ai distrus mineritul autohton apoi ai adus ţara la sapă de lemn şi apoi i-ai chemat să te salveze , rugându-i să vină să îţi ia aurul. Asta se întâmplă în România.

Citiţi continuarea pe: http://www.ziuaveche.ro/opinie/razboaiele-lui-basescu-78636.html

joi, 1 martie 2012

CONFERINŢA COMUNĂ A CONSILIULUI CONSULTATIV AL FILIALELOR DIN JUDETELE VÎLCEA, ARGEŞ, TELEORMAN, OLT, DOLJ, GORJ SI MEHEDINŢI SI A CONSILIULUI DE COORDONARE AL FILIALELOR SCMD DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI SI JUDETUL ILFOV

luni, 27 februarie 2012

Conferinţa comună a SCMD


CONFERINŢA COMUNĂ
A CONSILIULUI CONSULTATIV AL FILIALELOR DIN JUDETELE VÎLCEA, ARGEŞ, TELEORMAN, OLT, DOLJ, GORJ SI MEHEDINŢI SI  A CONSILIULUI DE COORDONARE AL FILIALELOR SCMD DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI SI JUDETUL ILFOV   


ORGANIZATOR – Filiala 1 Craiova
LOCUL DE DESFĂŞURARE – Municipiul Craiova (Muzeul Olteniei - Sala de Conferinţe)
DATA – 2 Martie 2012 ora 09.30 – 16.30
PARTICIPANŢI:  
         
              A. Filiale SCMD
  • Sector 1 Bucureşti            
  • Sector 2 Bucureşti            
  • Sector 3 Bucureşti             
  • Sector 4 Bucureşti             
  • Sector 5 Bucureşti             
  • Sector 6 Bucureşti           
  • Filiala 1 Ilfov
  • Filiala 1 Alexandria
  • Filiala 1 Piteşti 
  • Filiala 1 Curtea de Argeş 
  • Filiala 1 Câmpulung Muscel 
  • Filiala 1 Râmnicu Vâlcea
  • Filiala 1 Târgu Jiu 
  • Filiala 1 Dr.Tr.Severin 
  • Filiala 1 Vânju Mare
  • Filiala 1 Slatina 
  • Filiala 1 Caracal
  • Filiala 1 Pleniţa
  • Filiala 1 Calafat
  • Filiala 1 Petroşani
  • Filiala 1 Craiova
            
B. Reprezentanţi ai Comitetului Director si Departamentelor SCMD:
            – Preşedinte SCMD – Col.(r.) Dr. Mircea Dogaru;
            – Vicepreşedinte SCMD – Col. Vârban Aurică – coordonator zona Oltenia;
            
C. Invitaţii din afara SCMD:
                        Partidul Social Democrat:
            – Dl. Ion Prioteasa – Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Vicepreşedinte PSD
            – Dl. Deputat Ion Calin;
            – Dl. Deputat Valeriu Zgonea;
            – D-na. Senator Lia Olguţa Vasilescu candidata USL la Primăria Craiova;
            – Dl. Mihai Fifor – Preşedintele Organizaţiei Municipale a PSD;

                        Partidul Naţional Liberal
             D-na. Deputat Alina Gorghiu;
            – Dl. Senator Mario Ovidiu Oprea;
            – Dl. Deputat Ionuţ Stroe;
            – D-na. Cristina Calangiu, preşedinta Org. Mun. a PNL;
        – Dl. Gl.(r.) Corneliu Dobriţoiu, Şef al Departamentului apărare, Siguranţă şi Ordine publică a PNL si PC;

                        Partidul Conservator:
            – Dl. Iulian Bucur - Preşedintele Organizaţiei Judeţene a PC;
            – Dl. Gl.(r.) Ion Pîlşoiu – Preşedintele Organizaţiei Municipale a PC (membru SCMD);
            – Dl. Col.(r.) Florin Cică - Secretar General al Org. Jud. Dolj a PC (membru SCMD);

                        
D. Reprezentanţii presei:

                        Televiziuni:
                        – TVS;
                        – OLTENIA TV;
                        – OLTENIA 3TV;
                        – GTV;
                        – TVR CRAIOVA;
                        – ANTENA 3;
           
                        Ziare locale
                        – Gazeta de Sud;
                        – Cuvântul Libertăţii;
                        – Adevărul;
                        – Oltenaşul;
                        – Ediţie Specială;
           
            
ORDINEA DE ZI
            1. a. Schimb de experienţă în domeniul activităţii sindicale:
                        – Planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor;
                        – Atragerea de noi membrii;
                        – Colaborarea cu alte organizaţii;
                        – Gestionarea resurselor alocate;
            b. Analiza modului de implementare a masurilor stabilite de către CNR;
            2. Strategia SCMD pentru susţinerea acţiunilor in instanţele de judecată:
            a) Viziunea si strategia caselor de avocatura.(schimb de experienţa);
            b) Necesitatea întăririi colaborării intre casele de avocatura in scopul unificării practicii judiciare–creşterea rolului Departamentului Juridic în coordonarea acţiunilor in acest scop;
            c) Pregătirea acţiunilor la CEDO într-o viziune unitară, coerentă şi fermă, reprezentarea unitară de către SCMD
            3. Strategia SCMD de sprijinire a USL în campaniile electorale şi pe timpul votului:
            a) În campaniile preelectorale şi electorale:
                          Popularizarea programelor economice şi sociale ale USL;
                          Organizarea de adunări cu alegătorii în cartiere şi localităţi;
                         – Participarea alături de candidaţii desemnaţi la acţiuni;
                          Atragerea unor cetăţeni oneşti care să desfăşoare campanie de promovare a valorilor şi programelor USL în societatea civilă;
                       Declanşarea unei campanii în presa locală prin articole şi apariţii la posturile TV:
               Supervizarea acţiunilor desfăşurate de adversarii USL, în domeniul “mitei electorale”- demascarea şi combaterea acestei atitudini;
                  Monitorizarea acţiunilor organizate şi întreprinse de către adversarii USL şi contracararea efectelor acestora prin acţiuni de critică, demascarea intenţiilor de inducere în eroare a electoratului şi cumpărarea de voturi;
                           Înscrierea în partidele din USL;
                          – Candidatura unor membrii pe listele USL;
            b) Pe timpul desfăşurării votului:
                  – Prevenirea fraudelor;
                   Demascarea intenţiilor de cumpărare a voturilor şi fraudarea rezultatului acestora;
                  – Desemnarea de reprezentanţi în secţiile de votare – acolo unde USL ne solicită;
                  – Participarea alături de ONG  uri ca observatori;
               – Monitorizarea atentă a activităţilor primarilor puterii, precum şi a celor racolaţi şi demascarea acţiunilor de fraudă electorală;



PROGRAMUL CONFERINŢEI

             09.30 – 10.00 PRIMIREA PARTICIPANŢILOR LA LOCUL DE DESFĂŞURARE (str. Madona Dudu nr. 14); - Cofee break


             10.00 – 12.00 PUNCTUL 1 AL ORDINEI DE ZI ;


             12.00 – 12.30 PAUZĂ ( Gustare - bufet suedez );


             12.30 – 14.00 PUNCTUL 2 AL ORDINEI DE ZI ;


             14.00 – 14.30 PAUZĂ ;


             14.30 – 16.30 PUNCTUL 3 AL ORDINEI DE ZI ;

             16.30 – 19.00 SERVIT MASA ŞI SOCIALIZARE ;


Biroul Operativ al Filialei 1 Craiova

vineri, 24 februarie 2012

Senator Valer Marian: De la şeful scorpionilor la şeful spionilor

VINERI, 17 FEBRUARIE 2012

O declaratie politica din Senatul Romaniei



Senator: VALER MARIAN
Circumscripţia electorală: SATU MARE
Colegiul electoral: 1
Grupul parlamentar: PSD
Şedinţa Senatului din: 13.02.2012
Titlul declaraţieiDe la şeful scorpionilor la şeful spionilor

Guvernul Ungureanu nu este nici un guvern nou-nouţ nici un guvern al tinereţii, competenţei şi probităţii, cum încearcă să-l prezinte opiniei publice tutorele acestuia de la Palatul Cotroceni. Nu este un guvern nou-nouţ pentru că jumătate din membrii săi, respectiv 9 dintre aceştia, au făcut parte şi din Guvernul Boc. Este vorba de vicepremier şi de trei miniştri aparţinând UDMR (Marko Bela, Kelemen Hunor, Laszlo Borbely, Ladislau Ritli), de cei doi miniştri aparţinând UNPR (Gabriel Oprea, Cristian Diaconescu), de miniştrii dependenţi Cătălin Predoiu şi Leonard Orban şi de secretarul de stat Cătălin Baba, care a fost promovat ministru al Educaţiei.
Cabinetul Ungureanu nu este din păcate niciun guvern al competenţei sau competenţelor. Dimpotrivă, este un guvern de rezerve sau de clone, de pile sau de pupile, de slugi sau de marionete, de fiţe sau de beizadele, de valeţi, de travestiţi sau de traseişti. Astfel, miniştrii Gabriel Oprea şi Cristian Diaconescu provin din PSD, în timp ce miniştrii Gabriel Berca, Cătălin Predoiu, Cătălin Baba şi Leonard Orban au debutat în PNL ori au fost apropiaţi acestui partid. Noul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu, este cunoscut drept un fan şi un serv al fostei ministrese Elena Udrea, care l-a răsplătit cu contracte de peste 1 milion de euro de la acest minister. Petrescu a fost mecanic auto (una din profesiile pe placul preşedintelui Băsescu) şi a reuşit să absolve o facultate, respectiv Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, abia la vârsta de 34 de ani. Fără nicio competenţă sau experienţă managerială, a ajuns marele patron al infrastructurii din România. Noul ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale, Claudia Boghicevici, este pupila primarului Aradului, Gheorghe Falcă, fiind numită la hotelul în care locuieşte în Bucureşti „blonda celor trei muşchetari portocalii de la Arad" (deputaţii Iustin Arghir Cionca, Lucian Rivis Tipei şi Adrian Henorel Niţu). Cea mai consistentă experienţă a doamnei Boghicevici a fost cea de învăţătoare la Casa de fete din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad. Aceasta se laudă cu licenţa în ştiinţe economice (finanţe-bănci) şi cu patru mastere, dar majoritatea acestora au fost obţinute la contestata Universitate de Vest Vasile Goldiş din Arad. Noul ministru al Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, este protejatul fostului ministru al Economiei, vicepreşedintele PDL Adrian Videanu (care este prieten de afaceri şi de concedii de lux cu tatăl său), şi nu s-a remarcat în mod deosebit ca secretar de stat Ministerul Finanţelor în ultimii doi ani, decât poate cu autoturismul marca Jaguar ultimul răcnet cu care venea la minister. Noul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, este pupila fostului ministru de resort, Anca Boagiu, fiind din 2009 până în prezent subsecretar de stat respectiv secretar de stat la Ministerul Transporturilor, unde nu s-a remarcat prin nimic deosebit. Noul ministru al Comunicaţiilor, Răzvan Mustea – Şerban, are licenţă şi doctorat în economie, dar n-a avut experienţă managerială decât la firmele tatălui său, miliardar din Focşani şi sponsor important al PDL, şi a avut şansa să facă studii în SUA, împreună cu domnişoara prezidenţială EBA. Acest ministru s-a remarcat mai mult prin declaraţia sa de avere, care conţine o vilă în Bucureşti, o vilă în Voluntari şi un autoturism Porsche ultimul răcnet, dar nu conţine o vilă pe care o deţine la Miami (SUA). Noul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, s-a remarcat prin studii de marketing la Harvard, dar şi prin promovarea produselor agricole modificate genetic în România şi prin hăcuirea unor staţiuni de cercetare agricolă.
Noul ministru al Economiei, Lucian Bode, este promovatul şi protejatul fostului consilier economic al premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass, amândoi fiind originari din judeţul Sălaj. Bode şi-a început cariera politică ca şi consilier local în comuna natală Valcău de Jos şi a fost promovat tot de Andreea Paul Vass în funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene Sălaj a PDL, la care aceasta deţine şefia organizaţiei de femei. Bode a absolvit o facultate obscură de electronică din Oradea şi a ajuns lider sindical şi şef serviciu la Sucursala Zalău a SC Electrica SA, unde a condus câteva echipe de electricieni căţărători pe stâlpi. Foşti ofiţeri SRI din Zalău afirmă că Bode a fost informator la miliţie înainte de 1989 şi la serviciul secret al MAI (doi şi un sfert) după, precum şi că împreună cu Andreea Paul Vass l-a susţinut pe actualul director general al DGIPI, comisarul şef Cristian Gheorghe Laţcău, originar tot din Sălaj, atât cu ocazia numirii acestuia în funcţie, în decembrie 2010, de către fostul ministru de interne Constantin Traian Igaş, cât şi în toamna anului trecut când fostul premier Emil Boc a solicitat să fie eliberat din funcţie, în urma unor semnale venite din partea altui serviciu secret.
Noul ministru al Educaţiei, Cătălin Baba, este valetul fostului premier Emil Boc, care l-a promovat şef al Cancelariei primului ministru şi apoi secretar de stat la Educaţie. Facultatea de bază a lui Cătălin Baba este Medicina Veterinară, dar ulterior a absolvit şi Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a ajuns conferenţiar şi decan, calitate în care s-a remarcat prin tot felul de promovări dubioase, inclusiv ale soţiei şi cumnatului său. Astfel, printr-o declaraţie elaborată de Colegiul Senatului şi Consiliul Academic al Universităţii Babeş – Bolyai, Cătălin Baba a fost acuzat de nepotism, în anul 2009, după numirea sa în funcţia de secretar de stat la Educaţie. O primă acuzaţie a fost aceea că soţia sa Alina Baba, fostă Cherecheş, originară din Satu Mare şi licenţiată iniţial a unei facultăţi de drept private, pe care a absolvit-o cu media 7,16, la Universitatea Vasile Goldiş, a absolvit ulterior extensia Satu Mare a Facultăţii de Administraţie Publică a Universităţii Babeş - Bolyai, la care soţul său era decan, cu media 10, dar colegii săi sătmăreni au afirmat că n-au văzut-o la faţă în cei trei ani de studii, nici la cursuri şi nici la examene. O a doua acuzaţie era că, în calitate de decan, a solicitat derogare de medie pentru soţia sa şi pentru cumnatul Răzvan Cherecheş pentru ca aceştia să poată ocupa posturile de asistent la Drept constituţional, respectiv asistent la Sănătate publică la facultatea pe care o conducea. O a treia acuzaţie era că Baba nu are lucrări de unic autor (articole, studii, recenzii, s.a.), puţinele sale scrieri fiind în colaborare cu alţi autori. O a patra acuzaţie era aceea că, deşi norma didactică a lui Cătălin Baba cuprinde discipline din domeniul ştiinţelor politice şi politicilor publice, acesta se ocupa de disciplina de sănătate publică, calificarea sa fiind de medic veterinar.
Guvernul Ungureanu nu este nici un guvern integru, mai mulţi miniştri, inclusiv dintre cei noi, având probleme de probitate. Astfel, ANI s-a sesizat în cazul ministrului Sănătăţii, Ladislau Ritli, după ce acesta şi-a promovat fiul pe postul de director al spitalului pe care l-a condus până ce a fost cooptat în Guvern. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Cristian Petrescu, a avut contracte cu ministerul pe care l-a preluat. Ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea Şerban, nu şi-a declarat o vilă pe care o deţine la Miami în SUA. Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât a deţinut concomitent atât funcţia de secretar de stat la Educaţie cât şi calitatea de membru al Consiliului de Administraţie al Televiziunii Române. În plus, mai mulţi primari din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest s-au plâns că aproape toate proiectele cu finanţare europeană au fost intermediate şi taxate de soţia lui Baba. În acelaşi timp, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, are dosar la DNA pentru fapte de corupţie, iar ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, are dosar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fapte de abuz în serviciu. Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, are probleme legate de colaborarea cu Securitatea.
Nici şeful noului şi magnificului Guvern, mult-lăudatul Mihai Răzvan Ungureanu, nu corespunde criteriilor de etică şi de competenţă reclamate de o asemenea funcţie. Deşi acum se declară dreapta, chiar cu o anumită fervoare şi ostentaţie, Ungureanu a avut o tinereţe comunistă timpurie, fiind şeful UTC pe Liceul Negruzzi din Iaşi şi fiind cooptat încă din anii de liceu în Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, sub comanda Prinţişorului Nicu Ceauşescu. Ungureanu a ţinut să se remarce cu orice preţ la Congresul al XII-lea al UTC, când a rostit o cuvântare elogioasă la adresa secretarului general al PCR, Nicolae Ceauşescu, care a fost publicată de ziarul ''Scânteia tineretului'' din 19 mai 1985. De asemenea, Ungureanu s-a remarcat şi la ultimul congres al Partidului Comunist Român (Congresul al XIV-lea) care a avut loc în luna noiembrie 1989. Potrivit unor colegi de facultate a fost atât de ataşat comunismului încât nu numai că nu a participat la Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, dar în perioada 17-22 decembrie şi-a monitorizat cu atenţie colegii şi a întocmit liste cu studenţii protestatari, probabil cu scopul de a-i trage la răspundere cu mânie revoluţionară comunistă dacă revoluţia anticomunistă eşua. După ce Convenţia Democrată a câştigat alegerile parlamentare şi prezidenţiale în România în 1996, Ungureanu s-a înscris în PNL, partid care l-a promovat în funcţiile de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe (1998- 2001) şi de ministru al Afacerilor Externe (2004-2007).
Din păcate, în fruntea diplomaţiei române, Mihai Răzvan Ungureanu nu s-a remarcat prin nimic favorabil României şi românilor. Primul lucru pe care l-a făcut când a devenit ministru de externe a fost montarea portretului Anei Pauker fost ministru comunist de externe, (primul şi principalul comisar al comunismului sovietic în ţara noastră, distrugătoarea României postbelice) pe holurile Ministerului Afacerilor Externe. Ultimul lucru pe care l-a făcut ca ministru de externe a fost dublarea, printr-o ordonanţă de urgenţă, a salariului pe care urma să-l primească (8 000 de euro lunar) în postul pe care urma să plece la Viena (coordonator adjunct la Iniţiativa de cooperare pentru Europa de Sud-Est). Între acestea, Ungureanu a făcut mult rău României şi românilor din ţară şi din jur. La scurt timp după investirea sa ca ministru de externe, Ungureanu a semnat în 2005, cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, cel mai păgubos act din istoria postdecembristă a României, respectiv „Legea pentru ratificarea Protocolului dintre România şi Rusia privind inventarierea relaţiilor bilaterale". Şeful diplomaţiei române a declarat atunci că „Nu există probleme între România şi Rusia", prin actul respectiv uitându-se atât problema Basarabiei cât şi problema tezaurului românesc confiscat de Lenin în 1918. Fostul ambasador al României la Moscova, Dumitru Prunariu, a declarat în acest sens următoarele: „La numirea mea ca ambasador în Federaţia Rusă în 2004, reprezentanţi ai Parlamentului României au insistat pe o misiune permanentă a noastră legată de Federaţia Rusă, şi anume urmărirea problemei Tezaurului României, confiscat de bolşevici în 1918. Total surprinzător şi de neînţeles pentru mine nici acum, în aprilie 2005 am primit ordin scris de la MAE, trimis de dl. Leuştean în numele lui Mihai Răzvan Ungureanu, să nu mai abordez în niciun fel şi sub nicio formă problema Tezaurului". Ungureanu i-a dezamăgit pe românii din Basarabia şi când a declarat, în mai 2006, că cetăţenii din Republica Moldova vorbesc „o variantă a limbii române", un fel de „light Romania", dând astfel apă la moară celor care susţin că acolo nu trăiesc români ci moldoveni. Ungureanu i-a supărat şi pe românii din Ucraina (din Bucovina de Nord, din Ţinutul Herţa, precum şi din regiunile Odessa şi Transcarpatia) pentru că nu s-a preocupat nici măcar de implementarea puţinelor şi firavelor prevederi privind prezervarea limbii şi identităţii naţionale din ruşinosul tratat încheiat cu Ucraina în 1997, prin care România a renunţat la orice discuţii şi pretenţii teritoriale. Actualul său mentor politic, preşedintele Traian Băsescu, a acuzat într-o emisiune la TVR, în 31 martie 2008, politicienii care au negociat şi au semnat tratatul cu Ucraina în 1997 că ar fi lăsat interesul naţional după uşă, adăugând că din cauza proastei negocieri de atunci, România se judecă acum la Haga cu ţara vecină. Traian Băsescu a precizat că politicienii respectivi nu au ştiut să negocieze cu Ucraina şi au semnat în grabă şi după dictare un tratat dezavantajos, deşi cu alte ţări nu au fost semnate documente similare.
Şi românii din Ungaria şi din Transilvania sunt supăraţi pe Mihai Răzvan Ungureanu pentru modul mişelesc şi păgubos în care a negociat recuperarea bunurilor Fundaţiei Gojdu din Budapesta, cu destinaţie testamentară pentru bursele românilor ortodocşi din Transilvania şi din Ungaria. În primul său an de ministeriat, Ungureanu a negociat pe furiş şi a semnat pe sub masă „Acordul referitor la înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare Gojdu", prin care a fost exclus moştenitorul testamentar, Biserica Ortodoxă Română. Acordul a fost semnat la Bucureşti, în data de 20 octombrie 2005, cu ocazia unei reuniuni comune a guvernelor României şi Ungariei, de către ministrul român de externe Mihai Răzvan Ungureanu şi de către omologul său ungar Ferenc Somogy, fiind ratificat de partea română prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 183/2005. Acest acord a fost negociat, semnat şi ratificat după ce, în decembrie 2004, Curţile Gojdu din Budapesta au trecut în proprietatea companiei israeliene Autoker Holding Rt, fiindu-i vândute de Primăria sectorului 7 din Budapesta.
Avocatul Aurelian Pavelescu, pe atunci deputat al principalului partid de guvernământ (PDL), a declarat într-o emisiune la Radio România Actualităţi că Mihai Răzvan Ungureanu a prejudiciat statul român şi Biserica Ortodoxă Română de miliarde de dolari, susţinând că întreg acordul este de inspiraţie maghiară şi că poate fi calificat drept un act de hoţie şi de trădare naţională. Inspiraţia maghiară şi trădarea românească sunt confirmate de o declaraţie făcută în şedinţa Parlamentului Ungariei din 21 noiembrie 2005 de către deputatul FIDESZ, Nemeth Zsolt (secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe în primul guvern Viktor Orban şi ministru de externe în actualul guvern de la Budapesta): „Acordul dintre Ungaria şi România asupra problemelor averii Gojdu pune punct discuţiei prelungite de mulţi ani. Exemplul acestei probleme este că România renunţă la revendicarea bunurilor materiale, pe care a formulat-o în 1998, ba chiar şi anterior, în legătură cu averea lui Gojdu. Acest lucru înseamnă în acelaşi timp că partea română a acceptat punctul de vedere al Ungariei, conform căruia, în 1953, Tratatul de drept material a rezolvat chestiunea averii lui Gojdu". Mihai Răzvan Ungureanu a fost lăudat şi pentru că ar fi semnat Acordul privind acordarea unor facilităţi militare Statelor Unite ale Americii în România, primul acord în baza căruia au fost aduse trupe americane în ţara noastră (la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa), dar acest acord a fost negociat de doi miniştri din Guvernul Adrian Năstase, respectiv de ministrul de externe, Mircea Geoană, şi de ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu.
Fostul purtător de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, scriitorul Nicolae Ulieru (care a avut cel mai lung mandat în acest sens după revoluţie, ocupând acest post sub directorul Virgil Măgureanu) a declarat public, în toamna anului 2009, că directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, este agent străin – practic, o acuzaţie de trădare naţională – precizând că e gata să ofere probe în acest sens dacă va fi audiat de comisiile parlamentare de control ale SRI şi SIE. Ulieru a declarat că şeful SIE „a avut o ascensiune fulminantă pentru condiţia lui de tânăr istoric anonim de la Iaşi. A fost adus de Pleşu secretar de stat în Ministerul de Externe, a rămas secretar de stat şi în Guvernul Năstase, apoi a fost numit ministru de externe de către liberalul Călin Popescu Tăriceanu, recuzat de acesta pentru că nu i-a dat nişte documente, şi după ce a fost recuzat de premier, preşedintele l-a numit şeful SIE. Eu, când am auzit numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE, am avut o tresărire. Am spus: oare preşedintele chiar nu ştie cine-i omul acesta, sau SRI nu l-a informat?". Suspect a fost şi faptul că, în calitate de şef al SIE, Ungureanu a făcut intervenţii ca un avocat, cunoscut ca exponent al unui grup israelian de lobby şi ca şi colaborator al Mossad, să aibă acces de trei ori la teroristul Omar Hayssam în celulă fără ca procurorul de caz să-i dea aprobare, lucru care, în opinia lui Ulieru, nu face decât să confirme apartenenţa lui Ungureanu la un serviciu străin. Probabil aşa se explică că, printr-o hotărâre de guvern pe care a iniţiat-o şi a contrasemnat-o în calitate de director la SIE (HG nr. 665 din 3.06.2009, pentru modificarea valorii de inventar a unor imobile înscrise în domeniul public al statului şi aflate în administrarea SIE, publicată în Monitorul Oficial nr. 406/06/2009), Mihai Răzvan Ungureanu a desconspirat prosteşte (sau, poate, cu rea credinţă) 41 de locaţii secrete ale SIE din capitală şi din ţară.
În concluzie, preşedintele Traian Băsescu a schimbat tusea cu junghiul prin desemnarea diplomatului istoric Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de prim ministru al Guvernului României în locul juristului filosof Emil Boc. A schimbat un democrat liberal actual cu un fost liberal. A schimbat un ardelean (din Cluj) cu un moldovean (din Iaşi). A schimbat un doctor în filosofie cu un doctor în istorie. A schimbat un utecist fruntaş, care a fost cooptat în anii studenţiei în Comitetul Central al UASCR, cu un utecist şi mai fruntaş, care a fost racolat în Comitetul Central al UTC din anii de liceu (amândoi servind sub comanda Prinţişorului Nicu Ceauşescu). A fost schimbat un profitor mai mic (care şi-a plimbat o fiică şi o nepoată cu un elicopter guvernamental) cu un profitor mai mare, având în vedere că soţia lui Ungureanu (stabilită ani buni la Viena) a primit o pleaşcă de 85 000 euro pe an de la OMV AG Austria (cumpărătoarea pachetului majoritar la Petrom) pentru servicii închipuite de consultanţă medicală. A fost schimbat şeful scorpionilor (portocalii) cu şeful spionilor (rozalii).
Cu ce altceva s-a remarcat până acum Mihai Răzvan Ungureanu? Ca secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe şi apoi ca ministru de externe a ieşit în evidenţă doar prin limbajul său preţios, îmbibat cu neologisme şi sofisme, încât mulţi interlocutori români sau străini n-au prea înţeles ce vroia să spună. Singura lui cucerire pe plan extern este Bodo Homobach, înaltul comisar pentru Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, pe care l-a fermecat profund (la Viena, probabil pe valsurile Dunării). Ca politician (de dreapta, cu origini în PNL) s-a remarcat prin trădarea primului său binefăcător politic, premierul liberal Călin Popescu-Tăriceanu, în favoarea noului său binefăcător politic, preşedintele (de la stânga la dreapta) Traian Băsescu. Ca director al SIE, respectiv ca şef al spionilor români, s-a remarcat doar prin deconspirarea prostească a locaţiilor din ţară ale serviciului secret pe care-l conducea şi prin tăiatul frunzelor la câini. Îndeosebi la câinii generalului Predoiu, primul său adjunct şi şeful de facto al serviciului secret în fruntea căruia a fost plasat formal şi subliminal de binefăcătorul său de la Cotroceni.
Preşedintele Băsescu ar trebui să ia aminte că, cu un an în urmă, omologul său autocrat din Egipt, Hosni Mubarak, a încercat să se salveze numindu-l vicepreşedinte al statului şi, totodată, şef al guvernului pe şeful suprem al serviciilor sale secrete, generalul Omar Suleiman (cel mai vechi şi mai apropiat colaborator al său şi omul CIA la Cairo), dar nu i-a fost de niciun folos.

Senator
Valer Marian

PS: Pentru iluminarea mea şi a românilor pe care-i guvernează, îi adresez proaspătului premier Mihai Răzvan Ungureanu şi câteva întrebări:

1. De ce nu şi-a trecut în CV-ul său stufos, la limbi străine cunoscute, şi limba ebraică (pe care o cunoaşte mai bine decât limba maghiară, pe care a trecut-o)?
2. Dacă a fost sau este membru al vreunei organizaţii masonice şi ce grad sau funcţie deţine în aceasta?
3. Dacă a fost şantajat de SRI, de SIE sau de tutorele său politic de la Palatul Cotroceni cu nişte episoade de o anumită orientare sexuală petrecute la Iaşi (în anii '90), la Cernăuţi (în 2000, la Hotelul Ceremuş) şi la Viena (după 2000, la sediul Pactului de Stabilitate).

Justiţiarul-izmenar Oprea l-a trecut în rezervă pe lt. Alexandru Oprea

Dacă d-lui lt. i s-a aplicat această pedeapsă pentru ce a făcut, oare generalul de justiţie militară cu 4 stele Oprea ce pedeapsă ar merita, de exemplu, pentru felul în care şi-a bătut joc de pensionarii militari? 

Oprea l-a trecut în rezervă pe locotenentul Alexandru Gheorghe

Prin ordin semnat de ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, locotenentul Alexandru Gheorghe de la Flotila 71 din Câmpia Turzii.
Ordinul a fost semnat miercuri 22 februarie şi adus la cunoştinţa militarului joi 23 februarie.

Locotenentul Gheorghe Alexandru a fost găsit vinovat de către Consiliul de judecată al ofiţerilor din Flotila 71 Aeriană de mai multe fapte. Astfel, s-a stabilit că participarea sa, în data de 23 ianuarie, la mitingul din Piaţa Universităţii, este faptă interzisă de regulile militare.
De asemenea, el a fost găsit vinovat de purtarea uniformei militare pe timpul participării, în data de 23 ianuarie, la mitingul din Piaţa Universităţii din Bucureşti, cu nerespectarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară în unitate şi Dispoziţia şefului Statului Major General privind unele reguli pentru portul uniformelor militare.
Totodată, el a fost găsit vinovat pentru neînştiinţarea comandantului despre deplasarea şi în alte localităţi pe timpul părăsirii garnizoanei în 23 ianuarie, respectiv în Bucureşti.
Consiliul de judecată al ofiţerilor din Flotila 71 Aeriană l-a mai găsit vinovat şi de “acordarea de interviuri şi declaraţii reprezentanţilor mass-media civilă, fără a păstra echidistanţa politică a armatei şi fără aprobarea comandantului unităţii, şi, totodată, furnizarea unor informaţii exceptate de la liberul acces, respectiv denumirea funcţiei şi a structurii unde se găseşte aceasta”.
Locotenentul Alexandru Gheorghe are la dispoziţie două zile să predea cele peste 1.000 de documente pe care le gestiona.
Ion Panaitescu, avocatul lui Alexandru Gheorghe, a declarat că va ataca ordinul în contencios.
“Decizia ministrului Apărării Naţionale de excludere a lui Alexandru Gheorghe din armată va fi contestată în contencios, la Curtea de Apel Cluj. Dacă va fi nevoie, vom merge şi la instanţele internaţionale pentru a se face dreptate”, a afirmat Panaitescu.
Rămâne de văzut dacă trecerea în rezervă a locotenentului având la bază o acţine considerată de natură politică, va duce la reţinerea altor angajaţi ai MApN de a face politică în tipul campaniilor electorale ce se apropie anul acesta.
De asemena, e de văzut dacă folosirea sau punerea la dispoziţie a infrastructurii MApN în folosul unor acţiuni politice va fi pedepsită similar.
În acest sens ar trebui acordată o atenţie sporită acţiunilor din cadrul cercurilor militare, a bazelor de odihnă şi tratament ale MApN unde mascat se pot organiza acţiuni cu tentă politică.
Nu în ultimul rând va fi de văzut în ce măsură în campania elctorală a ministrului va fi folosită logistica ministerului, vezi stuaţiile repetate când ministrul a folosit elicoptere ale MApN-ului pentru deplasarea la mitinguri electorale.
Nu în ultimul rând va fi de văzut în ce măsură haina militară va fi prezentă pe afişele elctorale.
Sperăm că şi atunci MApN va fi vigilent şi îi va sancţiona în consecinţă pe vinovaţi, indiferent cine vor fi aceştia.


Sursa:http://militar.infomondo.ro/actualitate/oprea-l-a-trecut-in-rezerva-pe-locotenentul-alexandru-gheorghe.html#more-12014

PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT !: Nu vreau sa fiu gropar

NU VREAU SA FIU GROPAR 
Nu vreau sa fiu groparul unui neam 
Nu vreau sa fiu călăul unei ţări
Nu vreau să stau şi să privesc pe geam 
Cum suntem spulberaţi în patru zări.

Nu vreau sa tac, s-aştept şi să înghit 
Vânzări batjocoriri şi nesimţire
Nu vreau să mai ascult  stereotip
Poveşti despre promisa fericire.

M-am săturat să tac şi să privesc 
Călcâiul ce striveşte un gândac 
Am glas să ţip şi să mă răzvrătesc 
Am glas ca să vorbesc şi nu să tac.

Nu vreau să mă complic din plictiseală 
Dar nici să fiu complice unor hoţi 
Tăcerea ce ucide ca o boală
Ne face hoţi şi criminali pe toţi.

Nu vreau să lâncezesc o viaţă iar 
Să mă cuprindă lenea  ca o moarte 
Dacă va trebui să mor, atunci măcar 
Să mor strigându-mi dorul de dreptate.

Nu vreau să tac, nu vreau să stau şi nici 
Să mai aştept umil cu mâna-ntinsă 
Să vină vreun „0 seven agarici”
S-aprindă iar o candelă nestinsă.

M-am săturat să strâng şi să tot tac  
Nevoile, şi grijile şi dorul
Să fierb ca ciorba-n oală sub capac 
La foc arzând cu încetinitorul.

Nu vreau, nu pot să mai suport 
Atâta delăsare criminală 
A celor ce vor tot, fără efort.
Nu vreau să mai bolborosesc în oală.

Nu vreau să fiu părtaş  al celor care 
Îmi vând pământul şi mă vând pe mine 
De astăzi mă ridic iar în picioare 
Nu vreau să mai accept mersul pe vine.

Priviţi-mă, la cât  arăt de mic, 
Eu mă aşez cu mult deasupra voastră 
Căci eu de astăzi, iată, mă ridic 
Şi nu mai stau pasiv lângă fereastră.

Căci nu mai vreau şi n-am să mai accept 
Să fiu călău, secure şi gropar
Cât îmi va bate inima în piept
Voi fi copac semeţ, protestatar.

luni, 13 februarie 2012

CRAIOVA - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, IN REZERVA SI IN RETRAGERE: Emulul marelui MOGUL

EMULUL MARELUI MOGUL Deşi iniţial l-am admirat pentru impresionantul bagaj intelectual şi profesional cu care se prezenta în faţa no...

Studiosul Băsescu

În seara asta, Băselu ne-a arătat că e un cititor asiduu. Cititor, la căldura șemineului în weekend,  de legi și ordonanțe, pe care apoi să le speculeze politic în declarații de presă. Cam asta ne-a arătat în seara aceasta președintele în funcție. Ce m-a deranjat însă cel mai mult a fost faptul că s-a limitat să mulțumească pentru modul cum au intervenit la deszăpezire doar jandarmilor și militarilor. A uitat de polițiști, de preoții care nu și-au lăsat enoriașii în plata domnului și exemplele pot continua, zilnic televiziunile au transmis reportaje cutremurătoare cu astfel de exemple.
Cât privește starea de urgență sau de alertă sau cum i-o fi mai zicând, comandantul suprem trebuia să știe prevederile legale pe de rost, că doar d-aia e comandant suprem. Nu să facă studiu individual 2 zile și ceva! Dar despre asta mai bine îl las pe colegul colonel (rez) Neacșu să spună, că spune bine:

DE CE NU S-A DECRETAT STAREA DE URGENŢĂ



De câteva zile media a început să discute situaţia creată de zăpadă în unele zone ale ţării.Jandarmii au lăsat bastonul şi au luat lopata. Armata a lăsat porumbii şi a trecut la zăpadă. Premierul a trecut la vizite cu generali şi miniştri după el, de parcă fără ei nu îl cunoştea lumea sau nu avea dreptul să emită ordine şi să ia decizii. Obicei prost, de pe vremea celui ai cărui copii sunt încă în fruntea ţării. Ba mai mult, ca să arate că este mai dur decât Boc cel ce va fi curând regretat şi el, a trecut la admonestarea populaţiei pentru nămeţii care s-au format pe drumurile şi pe lângă casele oamenilor. 

Bineînţeles că televiziunile şi comentatorii, invitaţii, în funcţie de culoarea politică aruncă vina pe unii sau pe alţii, şi discută despre necesitatea instaurării stării de urgenţă sau necesitate. 
Bineînţeles, preşedintele, cel care are primul rol în decretarea unei astfel de situaţii, se află la Predeal împreună cu noul suporter al primului ministru pentru a discuta urmărtoarea lovitură de imagine.


În timpul ăsta, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne domnul Militaru se ceartă apolitic cu politicienii, depăşindu-şi atribuţiunile, spunând numai ce vrea să spună, pentru că nu se lasă provocat. Acolo unde nu cunoaşte, sau nu are cu ce să se laude, spune – ca de obicei- că nu intră în competenţele sale sau că nu răspunde la întrebări politice. Bunăoară e întrebat vizavi de cooperarea cu MApN câţi militari au fost scoţi la zăpadă iar dânsul spune că nu răspunde de numărul MApN, domnul Militaru uită însă că dânsul a deschis subiectul, că militarii şi jandarmii lucrează împreună, că şefii celor două structuri sunt membri ai aceluiaşi comandament, că deocamdată Ministrul de Interne coordonează şi răspunde de întreaga activitate deci tot personalul şi mijloacele folosite se subordonează şi administrează ministerului al cărui purtător de cuvânt se declara, deci era obligat să aibe toate datele la dispozişie şi să le facă publice dacă este întrebat, nu să facă pe şmecherul. 
Am spus deocamdată, pentru că dacă se declară Starea de Urgenţă, situaţia se schimbă şi la cârma jocului trece Armata. Ca să ne lămurim mai bine , să vedem ce spun legile ţării vizavi de declararea Stării de Urgenţă şi ce impică aceasta :

Legea 45/1994 Legea Apărării Naţionale
ART. 22 .La proclamarea stării de asediu sau de urgenţă, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziţionate bunuri aparţinând agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.

În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizaţi. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

ART. 33 Ministerul Apărării Naţionale răspunde de înfăptuirea concepşiei fundamentale de apărare a ţării în domeniul militar, în care scop:
a) analizează nevoile de apărare a ţării şi propune autorităţilor competente stabilite prin Constituţie şi alte legi, măsurile privind organizarea şi înzestrarea armatei, pregătirea populaţiei şi a teritoriului;
b) asigura pregătirea comandamentelor şi instruirea efectivelor active şi din rezerva;
c) organizează, din timp de pace, pregătirea de mobilizare a armatei şi populaţiei; face propuneri pentru declararea mobilizării generale sau parţiale şi conduce desfăşurarea acesteia;
d) îndruma şi controlează, prin Statul Major General, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, măsurile de pregătire luate de ministere, agenţii economici şi instituţiile publice, în scopul realizării producţiei şi a prestărilor de servicii pentru forţele armate, întocmirii lucrărilor de mobilizare la locul de muncă şi pregătirii teritoriului pentru apărare.
Legea 346/2006Privind Organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării
Art. 53
(1) Ministerul Apărării poate angaja şi executa, la cerere, prin unităţile sale, prestări de servicii pentru persoane juridice sau pentru persoane fizice, în domeniile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării.

(2) Structurile de forte prestează servicii cu caracter obligatoriu prevăzute de lege. Tarifele aferente acestor servicii, inclusiv cele în regim de urgenţă, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cu sumele rezultate în urma executării acestor activităţi, încasate în cadrul aceluiaşi exerciţiu financiar, se reconstituie creditele bugetare utilizate în acest scop.

LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
CAP. 2 Atribuţii

ART. 4: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii:
b) la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru:
. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi;
Aprobă
7. planurile de acţiune la instituirea stării de asediu şi a stării de urgenţă;
Art 4 1.c. c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi,după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;

SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare
Art. 33. - Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
Art. 34. - (1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanentă se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
Art. 35. - Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

Ordonanţa nr 1 /1999 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă 
Art. 3. − Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:
a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.
Art. 4. − Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei.
Art. 7. − (1) La instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale, legate de aplicarea dispoziţiilor art. 20 din prezenţa ordonanţă de urgenţă, trec în competenţa autorităţilor civile şi militare prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.
Art. 8. − În exercitarea atribuţiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile militare emit ordonanţe militare care au putere de lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă.

Procedura instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă. Încetarea acestora 
Art. 10. − Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Art. 11. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgenţe de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
Art. 12. − În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.
Art. 13. − În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.
Art. 14. − Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenţa ordonanţă de urgenţă;
e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
Art. 1. -
(1) Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional,se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă,asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:
a) situaţia de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocareade resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;
f) starea de alertă - se declara potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;
g) managementul situaţiei de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
h) monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;
SECŢIUNEA a 2-a
Resursele materiale

Art. 32. -(1) Cheltuielile curente şi de capital ale Inspectoratului General se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operaţionale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanţează din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din bugetele consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3) Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operative se finanţează, după caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(4) Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionării Sistemului Naţional se face conform legislaţiei în vigoare.
SECŢIUNEA a 3-a
Resursele financiare
Art. 33. - Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz,precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.
Art. 34. -(1) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
(2) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanenta se stabilesc şi se acorda potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.
Art. 35. - Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

LEGEA nr.132 din 15 iulie 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public
Art. 1. - Rechiziţia de bunuri şi prestările de servicii reprezintă măsura excepţională prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile, în condiţiile prezentei legi.
Art. 2. - (1) Bunurile rechiziţionate vor fi puse la dispoziţia forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, precum şi în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare ori pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii.
Art. 4. - Rechiziţionarea de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public se dispune astfel:
a) la declararea mobilizării generale sau parţiale sau a stării de război, prin decretul de declarare;
b) la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, prin decretul de instituire;
c) în caz de concentrări, exerciţii şi antrenamente de mobilizare, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
d) în cazul prevenirii, localizării şi înlăturării unor dezastre, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecţilor.

Şi ar mai fi multe de spus, de conspectat sau de evidenţiat pe tema aceasta, am încercat să reduc cât de mult articolele, pentru a ne face o ideea modului şi situaţiilor în care se declara Starea de Urgenţă.
Dar până la ea să vedem de ce a scos primul ministru şi Ministrul Oprea, armata la zăpadă. 
Am căutat în Legea de Funcţionare a MApN , în Legea Apărării şi nu am găsit nimic care să le dea dreptul să scoată armata la astfel de activităţi în afara art. 53din Legea 346/2006 care spune că Militarii pot executa la cerere, cu aprobarea Ministrului, CONTRA COST unele servicii în favoarea unor persoane fizice sau juridice, sau în situaţia în care s-a instituit starea de urgenţă. 

Cum până la această oră nu avem instaurată starea de Urgenţă sau necesitate nicăieri, poate purtătorul de cuvânt al ministrului va pune la dispoziţia presei cererile formulate, contractele semnate şi tarifele corespunzătoare muncii depuse de militari în ultimele zile. Dacă nu, poate cineva se sesizează şi face o mică plângere la parchet împotriva celor ce au dat ordin să fie scoşi militarii de la instrucţie şi trimişi la muncă voluntară. Nu de alta, dar nu mai ştim în ce ţară ne aflăm: în ţara în care militarii erau scoşi la munci agricole şi industriale, sau în cea în care militarilor li se reproşa că nu au de ce să ceară pensii decente , pentru că nu au participat la nici un război, au fost doar la cules de porumbi, ca toţi oamenii. 
Ce are de spus despre asta domnul Preşedinte ? Aştept răspunsul după ce coboară de pe Clăbucet. 

Al doilea aspect care se cere lămurit este dacă este cazul instituirii stării de urgenţă, şi dacă da , de ce nu s-a declarat până acum, sau de ce nu se declară având în vedere prognozele. Undeva în ordonanţa 21/2004 se dă o definiţie a stării de urgenţă şi din câte scrie acolo, pe unele zone aceasta se impunea de mult, fiind puse în pericol viaţa oamenilor şi valorile materiale şi culturale.Avem deja peste 40 de decedaţi din cauza frigului şi a situaţiei meteo. Atunci de ce nu s-a declarat încă starea de urgenţă în zonele respective? 

Păi dacă citim şi unele  măsuri care se iau în astfel de situaţii, avem şi răspunsul:
1. Preluarea comenzii de către armată. Acest lucru nu e bun, pentru că e posibil ca militarii, să observe faptul că comisiile şi comitetele ce trebuie să funcţioneze în astfel de situaţii sunt la zero cu tot ce ţine de organizare, dotare, parte financiară. În plus dacă mai apare vreun alt locotenent Alexandru şi scoate la iveală cine ştie ce „secrete” pe care nu trebuie să le ştie nimeni ?;
2. Rechiziţionarea unor utilaje sau resurse de la privaţi sau instituţii, ceea ce bineînţeles nu convine nimănui. 
3. Verificarea unor sisteme care au trecut în controlul civil sau mai bine spus politic şi care acum practic nu mai există;
4. Alocarea unor resurse financiare din fondul de rezervă al Primului Ministru,fondul de urgenţă. Acest lucru ar scoate la iveală faptul că aceste fonduri au fost folosite în alte scopuri;
5. Starea de urgenţă ar însemna blocarea sau chiar încetarea activităţilor unor firme de partid, ceea ce ar aduce mari prejudicii clienţilor fideli; 
6. alocarea unor fonduri suplimentare pentru activităţile şi plata celor ce vor face parte din comitetele formate şi echipele de intervenţie ;

În plus, cum să se declare starea de urgenţă când cel care are acest atribut, este la schi? Pai dacă preşedintele has fun, cum să declari starea de urgenţă, să îi strici bunătate de WEEK-END tocmai acum când toate au ieşit aşa de bine, gerul şi zăpada ţin lumea în casă, nu mai pot ieşi să demonstreze, şi-a tras prim ministru secret, a scos la păscut tineretul Smart din PDL, iar Ponta a intrat în herghelia lui? Ar fi o dovadă de cruzime extremă, să strici bucuriile domnului preşedinte, pentru nişte puturoşi care nu ies să mute câteva zeci de metri cubi de zăpadă din curte.

Şi cu tată vânzoleala asta, nu am văzut sau auzit pe nimeni să aducă în faţă pe cei care au încheiat contracte de sute de milioane de Euro cu administraţiile statului, şi să le ceară să treacă la lopată sau să dea banii armatei şi jandarmilor care fac ceea ce trebuiau să facă ei. Domnul Prim ministru îi ceartă pe oameni că nu şi-au mutat munţii de zăpadă dimprejurul caselor, dar nu trage de barba nici un mahăr de partid cu contract de deszăpezire, DE CE DOMNULE UNGUREANU ? 

Nu e vorba, că nici televiziunile nu se înghesuie să îi identifice. Doar vorbesc aşa, la modul general, ca să le arate că ştiu ceva şi aşteaptă provincia
http://neacsum.blogspot.com/2012/02/de-ce-nu-s-decretat-starea-de-urgenta.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+MarinNeacsu+%28MARIN+NEACSU%29