R E F E R A T
Anul 2012, luna august, ziua 10, în Bucureşti
.....
Depășirea atribuțiilor stabilite de către ministrul Administrației și Internelor,
cu știință, de către ministrul delegat pentru Administrație – numitul VICTOR
PAUL DOBRE, dar și de către secretarul de stat, șef al Departamentului ordine și
siguranță publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, chestorului
principal de poliției CĂBULEA IOAN-NICOLAE și cu atât mai mult, chestorului
de poliție MANOLOIU CONSTANTIN, directorul Direcţiei pentru Evidenţa
Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date sunt tot atât de evidente și în ceea ce
privește responsabilitățile stabilite Ministerului Administrației și Internelor în ceea
ce privește procesele electorale desfășurate în România, din anul 2004 și până în
prezent.
Potrivit articolului 1 din Hotărârea de Guvern nr.720 din 22 august 2000,
listele electorale permanente sunt documente în care se înscriu cetăţenii români
care au drept de vot şi care domiciliază în localitatea pentru care se
întocmesc. Listele electorale permanente cuprind toţi cetăţenii români care au
împlinit vârsta de 18 ani şi care au exerciţiul drepturilor civile şi politice. Nu au
drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele
condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor
electorale. Înscrierea în listele electorale permanente se face din oficiu. Cetăţenii
români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele
electorale permanente ale localităţii în care s-au născut ori în care au avut
ultimul domiciliu în ţară.
Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare oficiale de
către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor. Un exemplar se
predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost
întocmite listele electorale, pe bază de proces-verbal, precizându-se numărul de
file. Celălalt exemplar se păstrează la primărie. Serviciile publice comunitare de
evidenţă a persoanelor actualizează listele electorale permanente şi le comunică
judecătoriilor în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării. Prin actualizare se
înţelege orice operaţiune care impune modificarea listei electorale permanente
anterioare. Actualizarea are în vedere şi înscrierea în listă a persoanelor care au
împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.
Textul hotărârii indică foarte clar și elimină orice fel de interpretări notorii
invocate de către persoanele puse sub învinuire cu referire la radierea din listele
electorale permanente radierea din listele electorale permanente a unei
persoane se face în următoarele situaţii: a) în cazul decesului, pe baza datelor
din registrul de stare civilă; b) în cazul pierderii cetăţeniei române, pe baza
comunicării Ministerului Justiţiei către serviciul public comunitar judeţean de
evidenţă a persoanelor de la ultimul domiciliu al acesteia; c) în cazul pierderii
drepturilor electorale, pe baza comunicării instanţei de judecată către serviciul
public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor de la domiciliul acesteia.
Pe de altă parte, Ordonanţa de Urgenţă nr.97 din 14 iulie 2005 privind
evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care
constituie cadrul care reglementează evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de
identitate ale cetăţenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor juridice
dintre persoanele fizice, juridice şi instituţiile statului de drept, prevede printre
altele că pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora
se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată
în România, că sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei, denumit în
continuare S.N.I.E.P., este administrat de către Direcţia pentru Evidenţa
Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., şi reprezintă
ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei
persoanelor, producerea, emiterea şi evidenţa documentelor de stare civilă, a
cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei
în relaţiile cu statul.
Se mai prevede că întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea
datelor din R.N.E.P. se fac de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin
D.E.P.A.B.D., şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor,
iar codul numeric personal, denumit în continuare C.N.P., reprezintă un număr
semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul
identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter
personal privind persoana fizică.
Una dintre cele mai importante prevederi este cea potrivit căreia
actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează de D.E.P.A.B.D. şi de serviciile
publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentelor prezentate
de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le
revin, în situaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, aceste autorității
fiind: a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă
intervenite în străinătate; b) Ministerul Justiţiei, pentru cei care dobândesc sau
pierd cetăţenia română; c) instanţele judecătoreşti, pentru persoanele care au
pierdut drepturile electorale, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului şi
pentru cei supuşi interdicţiei de a părăsi o localitate sau de a se afla într-o
localitate, în temeiul hotărârilor judecătoreşti care au rămas definitive şi
irevocabile; d) Direcţia generală de paşapoarte, pentru cei care dobândesc sau deţin
statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate.
Potrivit textului legal cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească sau să îşi
schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres
prevăzute de lege. Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur
domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe
locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.
Referitor la reședință, articolul 31 din Ordonanţa de Urgenţă nr.97 din 14
iulie 2005 stabilește că, se înscrie în actul de identitate la cererea persoanei fizice
care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară, iar
menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai
mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la
adresa declarată ca reşedinţă. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita
înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.
În domeniul strict al referendumului național organizat la data de 29 iulie
2012 prevederile legale sunt la fel de clare.
Astfel, potrivit Hotărârii Guvernului României nr.683 din 7 iulie 2012
privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare
desfăşurării referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea
Preşedintelui României, la punctul 11 se dispune că în cel mult 5 zile de la data
stabilirii zilei referendumului: cel mai târziu 10 iulie 2012 (art.17 alin 2 din Legea
nr.3/2000 se face reactualizarea listelor electorale permanente de către primarii și
serviciile de evidență informatizată a persoanei, iar punctul 24 menționează: cu
două zile înainte de data desfășurării referendumului: la data de 27 iulie 2012
(art.22 din Legea nr.3/2000 se face înaintarea listelor electorale către birourile
electorale ale secțiilor de votare de către primarii.
Evident, Legea nr.3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi
desfăşurarea referendumului cu modificările și completările ulterioare, a fost
profund ignorată în activitatea infracțională desfășurată, deoarece la articolul 4 se
arată că au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au
împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia
debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor
condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor
electorale.
Coroborarea art. 4 din Legea nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea
şi desfăşurarea referendumului cu modificările și completările ulterioare cu cele
prevăzute de art. 9 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 97 din 14 iulie 2005 privind
evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care
indică modalitatea în care se realizează actualizarea datelor din Registrul Național
de Evidență a Persoanelor și cu dispozițiile Hotărârii Guvernului României nr.720
din 22 august 2000 privind listele electorale permanente, elucidează în mod clar
chestiunea persoanelor care se consemnează în listele electorale permanente.
Din punct de vedere organizatoric, art.17 din Legea nr.3/2000 dispune că
operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile
electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr.
35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege (asta a stat la baza Hotărârii BEC, ignorată de parchetari, că de nu le convenea), cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15^1 din prezenta lege, care se aplică în mod
corespunzător. Se mai dispune că autorităţile publice care au întocmit listele
electorale le vor înainta birourilor electorale ale secţiilor de votare cu două zile
înainte de data desfăşurării referendumului, iar orice modificare ulterioară se
comunică de îndată birourilor electorale ale secţiilor de votare.
De altfel, aceasta este explicația legală a diferenței între cifra comunicată de
ministrul Administrației și Internelor și cea consemnată în procesul-verbal al
Biroului Electoral Central.
Dacă ne raportăm la prevederile din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004
pentru alegerea Preşedintelui României, listele electorale permanente sunt listele
cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până
în ziua alegerilor inclusiv.
Mai considerăm relevante prevederile din Legea nr. 35 din 13 martie 2008
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali, care definește următoarele noțiuni:
1 alegător - orice cetăţean al României cu drept de vot şi care a împlinit
vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;
2 domiciliu - adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa
principală şi care este înscrisă în actul de identitate; reşedinţă - adresa
la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea
de domiciliu şi care este menţionată în actul de identitate;
3 listă electorală - listă ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită dreptul
de vot în cadrul unei secţii de votare;
4 registrul electoral - o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi
cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate,
care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot; act de identitate -
cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de
identitate; în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate,
paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în
străinătate, în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşaportul
simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de
identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care
dovedeşte reşedinţa în străinătate; în cazul membrilor reprezentanţelor
diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din
şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
În conformitate cu dispozițiile acestui act normativ prevederile referitoare
la Registrul electoral naţional se aplică începând cu alegerile parlamentare
din 2012, dovedind încă odată ignorare unor dispozițiile legale, care însă au fost
invocate contrar de către persoanele implicate. (art. 25, 26,27 de ce nu le menţionaţi, parchetarilor? Pentru că în ele se specifică detaliat cum este cu listele electorale permanente, cumva?)
Relevant asupra speței sunt și dispozițiile cuprinse în Ordonanţa Guvernului
nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice
comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 372/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dar și cele din
Legea nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale.
De altfel, ministrul delegat pentru Administrație – numitul VICTOR PAUL
DOBRE a cunoscut de la momentul luării rezoluției infracționale consecința
faptelor sale, fapte care au condus în final la determinarea ministrului
Administrației și Internelor să demisioneze. În același sens au acționat și învinuiții
CĂBULEA IOAN-NICOLAE și cu atât mai mult, chestorului de poliție
MANOLOIU CONSTANTIN
.....Sursa textului: http://users.heeloo.ro/4//files/134459721613411336134_referatul-procurorilor-in-cazul-dobre.pdf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu