Lucian Gheorgiu: Băsescu nu are scăpare: Maximum 16,3 milioane de români pot fi pe listele

În atenţia judecătorilor Curţii Constituţionale

Băsescu nu are scăpare: Maximum 16,3 milioane de români pot fi pe listele permanente

Acasă » Investigatii

Cotidianul.ro a efectuat calcule după cifre oficiale actualizate ale INS şi a rezultat un maxim de 16,3 milioane votanţi. Mai mult ca sigur însă, pe listele electorale permanente s-ar putea să fie şi cu cel puţin 100  sau 200.000 mai puţin alegători, faţă de cei calculaţi de noi.

Calcule extrem de simple

Problema numărului de alegători cu drept de vot pe listele permanente electorale se putea rezolva într-un fel simplu, dacă se analizau, „bob cu bob” rapoartele INS privind „mişcarea populaţiei” începând cu luna iulie 2009. Menţionăm că redactorii Cotidianul.ro au efectuat calcule doar în baza cifrelor oficiale. Rezultatul obţinut este unul care, cu siguranţă va fi infirmat de operaţiunile efectuate în teren de autorităţi în aceste zile, în sensul că numărul votanţilor va fi şi mai mic. Dar şi conform calculelor Cotidianul.ro, rezultă un număr de alegători pe listele electorale permanente care asigură un cvorum care să valideze referendumul din 29 iulie, de demitere a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Pentru a ajunge la rezultatul pe care vi-l prezentăm în continuare, nu am făcut decât adunări şi scăderi, faţă de date oficiale ale INS, adică baza maximală de la recensământ.

Maxim 16.334.337 de alegători pe listele electorale permanente

La data de 1 noiembrie 2011, conform datelor maximale al recensământului INS (am adăugat şi acele 900.000 de persoane plecate pe perioadă îndelungată, şi cele temporar prezente, şi cele 600.000 temporar absente – n.a.) a rezultat că în România erau înregistraţi 20.254.866 de locutori. În perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012 în România s-au născut 125.100 de copii vii. Adunăm la numărul de locuitori găsiţi la 1 noiembrie 2011 şi rezultă: 20.379.966 de locuitori. În acelaşi timp, în perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012, au decedat 178.903 cetăţeni. Scădem numărul celor decedaţi şi rămân 20.201.063 locuitori la data de 30 iunie 2012. Din acest număr trebuie însă să scădem pe cei care nu au împlinit 18 ani. Avem următoarele date: la 30 iunie 2009, copiii cu vârsta între 0 şi 14 ani erau în număr de 3.245.775. (aceştia au acum între 3 şi 17 ani – n.a.). Între 1 iulie 2009 şi 30 iunie 2012, conform INS s-au născut 620.951 de copii vii. Adunând copii care aveau până în 14 ani la 30 iunie 2009, cu cei născuţi în ultimii 3 ani, avem un total de 3.866.726 de minori, deci locuitori fără drept de vot. Îi scădem din locuitorii număraţi anterior, şi ajungem la 16.334.337 de persoane cu drept de vot la 30 iunie 2012.

Vor fi şi mai puţini pe listele permanente

Precizăm că pentru a fi validat referendumul din 29 iulie, pe listele electorale permanente trebuie să se regăsească „în extremis”, maxim 16.918.104 cetăţeni cu drept de vot. Dar, atenţie, faţă de calculele noastre (repetăm, făcute numai în baza datelor oficiale), este posibil ca pe listele electorale permanente să fie şi mai puţin alegători decât cei 16,3 milioane găsiţi de noi.Aceasta pentru că statisticile INS nu cuprind cetăţenii condamnaţi definitiv, nebunii, precum şi alte categorii care, conform legii referendumului nu sunt trecute pe listele electorale permanente. Estimăn, faţă de calculele noastre încă o scădere de 100 – 200.000, dacă nu mai multe persoane.  

În ultimii 16 ani, listele electorale permanente au fost umflate

Începând cu alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992, avem următoarea situaţie în ceea ce priveşte listele electorale permanente:

1992 – 16.380.663 (parlamentare/prezidenţiale)

1996 – 17.218.654 (parlamentare/prezidenţiale)

2000 – 17.699.727 (parlamentare/prezidenţiale)

2003 – 17.842.103 (referendum constituţie)*

2004 – 17.897.017 (parlamentare/prezidenţiale)

2007 – 18.301.309 (referendum demitere Traian Băsescu)

2007 – 18.222.176.(referendum uninominal)**

2007 – 18.224.582 (alegeri europarlamentare)**

2008 – 18.253.616 (alegeri parlamentare)

2009 – 18.197.232 (alegeri europarlamentare)

2009 – 18.293.277 (alegeri prezidenţiale I)

2009 – 18.303.224 (alegeri prezidenţiale II)

2011 – 18.292.464 (referendum demitere Traian Băsescu)

După cum se poate observa, deşi de la an, la an, numărul populaţiei scădea – pe cale naturală sau din cauza migraţiei – numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente creştea. Chiar dacă au mai existat câte-o scăderem aceasta este nesemnificativă. Ceea ce este interesant este faptul că se înregistrează creşteri începând cu anul 2007, deşi după intrarea în UE (1 ianuarie 2007) exodul spre Occident a crescut masiv odată cu obţinerea de către români a calităţii de cetăţean european. Se pune întrebarea: de ce numărul de alegători de pe listele electorale permanente, în loc să scadă, a crescut? Răspunsul este unul simplu: au existat interese ca listele să nu fie actualizate. Este vorba atît de interese locale (ca să nu scadă numărul de consilieri judeţeni şi locali, ca să nu scadă bugetul primăriilor, consiliilor judeţene) cât şi de interese de partid la nivel naţional. Concret, cine organiza alegerile avea nevoie de menţinerea unei „rezerve” de votanţi fantomă, care să-şi exercite „votul”. Nu excludem nici factorul neglijenţă sau superficialitatea primarilor care trebuiau să actualizeze an de an listele.

„Perturbarea” cea mai mare se înregistrează – se putea altfel – cu ocazia primului referendum de suspendare a lui Traian Băsescu. În mai 2007 avem cu 404.292 mai mulţi alegători  pe listele electorale permanente decât la prezidenţialele din 2004. (Din informaţiile pe care le deţinem, listele au fost făcute pe ultima sută de metri a mandatului lui Vasile Blaga la MAI, iar urmaşul său nu a mai urmărit o actualizare a listelor – n.a.). Recordul de alegători pe listele permanente se înregistrează în 2009, cum altfel, când s-a reales Traian Băsescu. Am avut o creştere de peste 100.000 de alegători pe listele permanente în numai 6 luni de zile, de la alegerile europarlamentare.„Autorii” listelor: echipa lui Emil Boc. Mai trebuie menţionat că până în 2004, pe listele electorale permanente puteau fi trecuţi la cerere şi românii cu domiciliu în străinătate, în localitatea din ţară unde au avut ultimul domiciliu. Începând cu 2004, această prevedere a fost scoasă din legislaţia electorală.

 Liste corecte doar în 1992

 Apreciem că doar la alegerile parlamentare/prezidenţiale din 1992 listele electorale permanente (16,3 milioane alegători), au fost corect făcute. Avem două argumente în acest sens. 1. Alegerile au fost organizate de un guvern care „aducea” cu unul de uniune naţională, deci nu exista un interes major pentru alegători fantomă. 2. Recensământul din 2002 ne dă o oglindă reală privind cum trebuia să arate o listă electorală permanentă. Atunci au fost înregistraţi, în categoria populaţiei stabile un număr de 21.680.974 de români. Tot conform recensământului, la data respectivă, populaţia cu vârsta de până în 18 ani – deci cea fără drept de vot – se cifra la 4.847.433. Dacă am fi avut alegeri la 31 martie 2002, atunci, pe listele electorale permanente s-ar fi aflat maxim 16.833.541 de alegători. Un număr ceva mai rezonabil de alegători, apropiat de cel din 1992 în condiţiile în care deja aveam un minus de populaţie de aproape un milion de cetăţeni, faţă de recensământul din 1992. Dar, deja se intrase în era lui 17 milioane: 17,7 milioane în 2000, 17,9 în 2004.

Lucian Gheorghiu

Publicat Luni, 20 august 2012 

sursa: http://www.cotidianul.ro/bomba-basescu-nu-are-scapare-maxim-163-milioane-de-romani-pot-fi-pe-listele-permanente-191857/

Procurori băsişti, lupul meu vă aşteaptă în pragul uşii

Domnule preşedinte interimar Crin Antonescu,

De câteva zile, activitatea unor procurori întrege inimaginabilul în ale fărădelegii! Deşi nu au nici o calitate conferită de Legea 3/2000 - coroborată cu Legea 35/2008 - privind sesizarea CCR cu posibile fraude electorale - singurii care au această calitate fiind competitorii electorali, care se sizează BEC, nu CCR! -, Parchetul de pe lângă ÎCCJ se oferă benevol să pună la dispoziţia CCR o serie de documente care să fie avute în vedere atunci când CCR va valida/invalida referendumul din 29.07.2012.

Pe de altă parte, din materialele publicate zilnic de presa scrisă, dar şi cele video difuzate de posturile TV, rezultă că unii procurori terorizează locuitorii şi oficialităţile administraţiei publice locale din unele localităţi, punând fel şi fel de întrebări în legătură cu modul în care s-a organizat şi desfăşurat referendumul, dar mai ales prin faptul că întreabă şi cum au votat respectivii cetăţeni! Aşa ceva este inadmisibil, domnule preşedinte interimar al României, ca să nu mai spun de faptul că nici nu se sinchisesc să respecte procedurile legale stabilite de Codul de procedură penală! Respectivii indivizi au ajuns să bată la porţile oamenilor şi să discute cu ei peste gard în legătură cu faptele pe care le suspicionează că le-au făptuit respectivii cetăţeni atunci când au votat. Nu tu citaţie, nu tu sediu de instituţie, nu tu prezumţie de vinovăţie, nu tu prezenţa apărătorului, adică nici urmă de procedură legală!

Domnule preşedinte interimar, această situaţie trebuie să înceteze de urgenţă. Dumneavoastră aveţi calitatea şi dreptul de o convoca de îndată o şedinţă a CSAŢ, în care să puneţi în discuţie legalitatea acţiunilor lucrătorilor Ministerului Public şi să cereţi ministrului justiţiei - sub autoritatea căruia procurorii îşi desfăşoară activitate, conform art. 132 alin (1) din Constituţia României -. Vă aduc la cunoştinţă - deşi sunt sigur că ştiţi - că Legea 3/2000 prevede la art. 53 - (1) că "art. 53 - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepseşte." Cine îi anchetează pe aceşti indivizi care încearcă să viloeze secretul votului, domnule preşedinte interimar? Ministrul justiţiei ce păzeşte? Chiar dacă este interimar, este totuşi Primul-ministru al României! Luaţi măsurile necesare, domnule preşedinte interimar, fără să vă fie frică de ce va zice Barosso, Reding, ambasadorul SUA sau alt neica-nimeni, care vine să ne dea lecţii de democraţie. Altfel, să nu vă fie cu mirare că respectivii procurori vor fi luaţi cu "fulgi cu tot" de cetăţenii revoltaţi şi nu doar cu "Huo, bă!", cum s-a întâmplat azi în judeţul Olt! Eu abia aştept să-mi bată unul la uşă, să-mi asmut lupul pe el! Şi e dresat bine să-mi apere drepturile şi libertăţile constituţionale, incusiv dreptul la vot şi secretul acestuia!

Mehedinti Blog online: Cui i-e frică de Mona Pivniceru? Bomba. Mona Pivni...

Mehedinti Blog online: Cui i-e frică de Mona Pivniceru? Bomba. Mona Pivni...: Premierul Ponta va înainta propunerea de numire a Monei Pivniceru ca ministru de Justiţie doar după ce Consiliul Superior al Magistraturii ...

Parchetarii băsişti fac referate cu copy-paste din declaraţiile lui TB în cazul Victor-Paul Dobre

Hal de referat întocmit de parchetarii care cer urmărirea penală a lui Victor-Paul Dobre! Pentru cine are răbdarea să-l citească în integralitate, constată că învinuirile aduse fostului ministru delegat în privinţa legislaţiei ce trebuie avută în vedere la întocmirea şi actualizarea listelor electorale permanente sunt bazate - ca să nu zic că au fost scrise cu copy-paste - exact pe "indicaţiile" transmise de gargaragiul garajist zilnic! Parchetarii politruci invocă Legea 370/2004 - cea cu alegerea preşedintelui -, uită cu desăvârşire de Hotărârea nr. 34H/29.07.2008 a BEC - care stabileşte că listele electorale permanente folosite la referendumul din 29.072012 se întocmesc conform Legii 35/2008 -, iar din Legea 35/2008 fac referire doar la ce reprezintă LISTELE ELECTORALE şi nu LISTELE ELECTORALE PERMANENTE (care sunt doar o parte din listele electorale), "uitând" bineînţeles să menţioneze şi cum se întocmesc aceste liste! Practic, partea aceasta din referat pune efectiv în valoare bucăţica din aşa-zisa "erată" emisă de Minea de la CCR, adică chestia că în speţă se iau în considerare prevederilie art.2 alin (1) lit c din Legea 370/2004, selectând din textele legale în vigoare doar ce se pliază "eratei". Mai dovadă ca asta că au acţionat la ordin politic rar găseşti!

R E F E R A T

Anul 2012, luna august, ziua 10, în Bucureşti

.....

Depășirea atribuțiilor stabilite de către ministrul Administrației și Internelor,

cu știință, de către ministrul delegat pentru Administrație – numitul VICTOR

PAUL DOBRE, dar și de către secretarul de stat, șef al Departamentului ordine și

siguranță publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, chestorului

principal de poliției CĂBULEA IOAN-NICOLAE și cu atât mai mult, chestorului

de poliție MANOLOIU CONSTANTIN, directorul Direcţiei pentru Evidenţa

Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date sunt tot atât de evidente și în ceea ce

privește responsabilitățile stabilite Ministerului Administrației și Internelor în ceea

ce privește procesele electorale desfășurate în România, din anul 2004 și până în

prezent.

Potrivit articolului 1 din Hotărârea de Guvern nr.720 din 22 august 2000,

listele electorale permanente sunt documente în care se înscriu cetăţenii români

care au drept de vot şi care domiciliază în localitatea pentru care se

întocmesc. Listele electorale permanente cuprind toţi cetăţenii români care au

împlinit vârsta de 18 ani şi care au exerciţiul drepturilor civile şi politice. Nu au

drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele

condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor

electorale. Înscrierea în listele electorale permanente se face din oficiu. Cetăţenii

români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele

electorale permanente ale localităţii în care s-au născut ori în care au avut

ultimul domiciliu în ţară.

Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare oficiale de

către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor. Un exemplar se

predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost

întocmite listele electorale, pe bază de proces-verbal, precizându-se numărul de

file. Celălalt exemplar se păstrează la primărie. Serviciile publice comunitare de

evidenţă a persoanelor actualizează listele electorale permanente şi le comunică

judecătoriilor în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării. Prin actualizare se

înţelege orice operaţiune care impune modificarea listei electorale permanente

anterioare. Actualizarea are în vedere şi înscrierea în listă a persoanelor care au

împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

Textul hotărârii indică foarte clar și elimină orice fel de interpretări notorii

invocate de către persoanele puse sub învinuire cu referire la radierea din listele

electorale permanente radierea din listele electorale permanente a unei

persoane se face în următoarele situaţii: a) în cazul decesului, pe baza datelor

din registrul de stare civilă; b) în cazul pierderii cetăţeniei române, pe baza

comunicării Ministerului Justiţiei către serviciul public comunitar judeţean de

evidenţă a persoanelor de la ultimul domiciliu al acesteia; c) în cazul pierderii

drepturilor electorale, pe baza comunicării instanţei de judecată către serviciul

public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor de la domiciliul acesteia.

Pe de altă parte, Ordonanţa de Urgenţă nr.97 din 14 iulie 2005 privind

evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care

constituie cadrul care reglementează evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de

identitate ale cetăţenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor juridice

dintre persoanele fizice, juridice şi instituţiile statului de drept, prevede printre

altele că pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora

se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată

în România, că sistemul naţional informatic de evidenţă a populaţiei, denumit în

continuare S.N.I.E.P., este administrat de către Direcţia pentru Evidenţa

Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului

Administraţiei şi Internelor, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., şi reprezintă

ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei

persoanelor, producerea, emiterea şi evidenţa documentelor de stare civilă, a

cărţilor de identitate, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei

în relaţiile cu statul.

Se mai prevede că întocmirea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea

datelor din R.N.E.P. se fac de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin

D.E.P.A.B.D., şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor,

iar codul numeric personal, denumit în continuare C.N.P., reprezintă un număr

semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul

identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date cu caracter

personal privind persoana fizică.

Una dintre cele mai importante prevederi este cea potrivit căreia

actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează de D.E.P.A.B.D. şi de serviciile

publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentelor prezentate

de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le

revin, în situaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, aceste autorității

fiind: a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă

intervenite în străinătate; b) Ministerul Justiţiei, pentru cei care dobândesc sau

pierd cetăţenia română; c) instanţele judecătoreşti, pentru persoanele care au

pierdut drepturile electorale, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului şi

pentru cei supuşi interdicţiei de a părăsi o localitate sau de a se afla într-o

localitate, în temeiul hotărârilor judecătoreşti care au rămas definitive şi

irevocabile; d) Direcţia generală de paşapoarte, pentru cei care dobândesc sau deţin

statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Potrivit textului legal cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească sau să îşi

schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres

prevăzute de lege. Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur

domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe

locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.

Referitor la reședință, articolul 31 din Ordonanţa de Urgenţă nr.97 din 14

iulie 2005 stabilește că, se înscrie în actul de identitate la cererea persoanei fizice

care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară, iar

menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai

mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la

adresa declarată ca reşedinţă. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita

înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.

În domeniul strict al referendumului național organizat la data de 29 iulie

2012 prevederile legale sunt la fel de clare.

Astfel, potrivit Hotărârii Guvernului României nr.683 din 7 iulie 2012

privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare

desfăşurării referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea

Preşedintelui României, la punctul 11 se dispune că în cel mult 5 zile de la data

stabilirii zilei referendumului: cel mai târziu 10 iulie 2012 (art.17 alin 2 din Legea

nr.3/2000 se face reactualizarea listelor electorale permanente de către primarii și

serviciile de evidență informatizată a persoanei, iar punctul 24 menționează: cu

două zile înainte de data desfășurării referendumului: la data de 27 iulie 2012

(art.22 din Legea nr.3/2000 se face înaintarea listelor electorale către birourile

electorale ale secțiilor de votare de către primarii.

Evident, Legea nr.3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi

desfăşurarea referendumului cu modificările și completările ulterioare, a fost

profund ignorată în activitatea infracțională desfășurată, deoarece la articolul 4 se

arată că au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au

împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia

debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor

condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor

electorale.

Coroborarea art. 4 din Legea nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea

şi desfăşurarea referendumului cu modificările și completările ulterioare cu cele

prevăzute de art. 9 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 97 din 14 iulie 2005 privind

evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care

indică modalitatea în care se realizează actualizarea datelor din Registrul Național

de Evidență a Persoanelor și cu dispozițiile Hotărârii Guvernului României nr.720

din 22 august 2000 privind listele electorale permanente, elucidează în mod clar

chestiunea persoanelor care se consemnează în listele electorale permanente.

Din punct de vedere organizatoric, art.17 din Legea nr.3/2000 dispune că

operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile

electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr.

35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege (asta a stat la baza Hotărârii BEC, ignorată de parchetari, că de nu le convenea), cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15^1 din prezenta lege, care se aplică în mod

corespunzător. Se mai dispune că autorităţile publice care au întocmit listele

electorale le vor înainta birourilor electorale ale secţiilor de votare cu două zile

înainte de data desfăşurării referendumului, iar orice modificare ulterioară se

comunică de îndată birourilor electorale ale secţiilor de votare.

De altfel, aceasta este explicația legală a diferenței între cifra comunicată de

ministrul Administrației și Internelor și cea consemnată în procesul-verbal al

Biroului Electoral Central.

Dacă ne raportăm la prevederile din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004

pentru alegerea Preşedintelui României, listele electorale permanente sunt listele

cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până

în ziua alegerilor inclusiv.

Mai considerăm relevante prevederile din Legea nr. 35 din 13 martie 2008

pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice

locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleşilor locali, care definește următoarele noțiuni:

1 alegător - orice cetăţean al României cu drept de vot şi care a împlinit

vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;

2 domiciliu - adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa

principală şi care este înscrisă în actul de identitate; reşedinţă - adresa

la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea

de domiciliu şi care este menţionată în actul de identitate;

3 listă electorală - listă ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită dreptul

de vot în cadrul unei secţii de votare;

4 registrul electoral - o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi

cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate,

care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot; act de identitate -

cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de

identitate; în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate,

paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în

străinătate, în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşaportul

simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de

identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care

dovedeşte reşedinţa în străinătate; în cazul membrilor reprezentanţelor

diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu; în cazul elevilor din

şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

În conformitate cu dispozițiile acestui act normativ prevederile referitoare

la Registrul electoral naţional se aplică începând cu alegerile parlamentare

din 2012, dovedind încă odată ignorare unor dispozițiile legale, care însă au fost

invocate contrar de către persoanele implicate. (art. 25, 26,27 de ce nu le menţionaţi, parchetarilor? Pentru că în ele se specifică detaliat cum este cu listele electorale permanente, cumva?)

Relevant asupra speței sunt și dispozițiile cuprinse în Ordonanţa Guvernului

nr.84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice

comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 372/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dar și cele din

Legea nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice

locale.

De altfel, ministrul delegat pentru Administrație – numitul VICTOR PAUL

DOBRE a cunoscut de la momentul luării rezoluției infracționale consecința

faptelor sale, fapte care au condus în final la determinarea ministrului

Administrației și Internelor să demisioneze. În același sens au acționat și învinuiții

CĂBULEA IOAN-NICOLAE și cu atât mai mult, chestorului de poliție

MANOLOIU CONSTANTIN

.....
Sursa textului: http://users.heeloo.ro/4//files/134459721613411336134_referatul-procurorilor-in-cazul-dobre.pdf

Ce zici, Băse, asupra acestora ai avea curaj să-ţi asmuţi parchetarii?

În timp ce la noi parchetarii anchetează pe cei care au îndemnat populaţia să participe la vot în 29.07.2012, lăsându-i în pace pe cei care au cerut boicotarea referendumului, iată ceva la care garagiul gargaragiu TB ar trebui să ia aminte:

Leonardo DiCaprio, Tom Cruise, Cameron Diaz, Snoop Dogg, Harrison Ford, Julia Roberts, Ben Stiller, Will Smith, Steven Spielberg, Justin Timberlake, along with Sacha Baron Cohen as Borat, Zach Braff, Colin Farrell, Neil Patrick Harris, Scarlett Johansson, Shia LeBeouf, Tobey Maguire, Ryan Reynolds, and Jason Segal, are featured in a second of a series of public service announcements to encourage American youth to vote in partnership with Google, YouTube, Declare Yourself, and MySpace. The non-partisan PSAs, produced by DiCaprios Appian Way, were created to engage and inspire young people to vote and participate in the upcoming election.

Jurnalul.ro: EXCLUSIV. Ion Predescu, judecător al Curţii Constituţionale: "Erata care s-a publicat ulterior este o decizie politică"

EXCLUSIV. Ion Predescu, judecător al Curţii Constituţionale: "Erata care s-a publicat ulterior este o decizie politică"

9 august 2012 – 19:59

 Foto: Dan Marinescu / Intact Images 

Într-un interviu acordat în exclusivitate Jurnalului Naţional, domnul Ion Predescu, judecător al Curţii Constituţionale, a declarat: "Erata care s-a publicat ulterior este o decizie politică"

Totodată, judecătorul Curţii Constituţionale ne-a declarat că a aflat de existenţa eratei de la colegii săi Tudorel Toader şi Acsinte Gaspar. A fost sunat de aceştia, care la rândul lor s-au arătat stupefiaţi de erata apărută peste noapte. Judecătorul Ion Predescu spune că Guvernul României a greşit atunci când a publicat erata în Monitorul Oficial, neavând dreptul să facă acest lucru fără să ceară şi să primească lămuriri şi acte oficiale de la Curtea Constituţională în legătură cu aceasta. Ba, mai mult, magistratul Predescu spune clar şi răspicat, "erata" avea nevoie de votul celor nouă judecători care au luat decizia din 2 august publicată în Monitorul Oficial, adică de acelaşi număr de judecători care au luat hotărârea privind referendumul.

Judecătorul Ion Predescu a explicat cum se iau astfel de decizii în plenul Curţii Constituţionale. "Avem însă alte activităţi, sesizările astea privind considerentele, astea făcute de parlamentari sau de preşedinte, făcute de preşedinţii Camerelor,  făcute de senatori, deputaţi, Avocatul Poporului. La astea toate, şi când respingem şi când admitem toate decizile de asemenea se discută de cei care au luat parte  la deliberări, adică la dezbaterea sesizării, cererii. Astea sunt cereri, nu sunt excepţii şi cereri privind constituţionalitatea actului normativ adoptat, ordonanţa sau lege. Sau obiecţiuni la ele, la adoptare.  Toate acestea se discută de cei care au luat parte la deliberare. Au votat şi s-a adoptat. Admitere sau respingere. Decizia se discută cum e redactată şi se publică dupa ce a fost discutată, dezbătută şi acceptată de cei care au luat parte la deliberări şi au adoptat acea hotărâre. Tot ei pot face modificări, mă înţelegeţi. Fără altul, fără unu NU SE POATE. Au fost opt sau nouă, nu pot face modificări doi. Acesta este principiul, aceasta este regula fundamentală. Cine-a făcut-o? Publicarea eratei a fost o decizie politică. Nu trebuia să fie publicată. Monitorul Oficial trebuia să ştie lucrurile astea şi să nu publice. Tot cei nouă trebuiau să completeze, să adauge. Aceea e hotărârea Curţii Constituţionale, aceea e legea adoptată de Curtea Constituţională. Cum s-o modifice unul sau doi sau trei? E de neacceptat, e de neînchipuit aşa ceva. Dacă s-a întâmplat, eu nu ştiu ce s-a întâmplat. Dacă s-a întâmplat aşa ceva, că au adăugat, au scos, au modificat ceva sau au dat alt sens, au interpretat, vedeţi, sunt atâtea modalităţi. Dacă cineva, unul, doi trei, în afară de toţi cei care au făcut, nu e valabil domnule, să ne înţelegem”, a declarat Ion Predescu. 

Judecătorul constituţional a continuat arătând de ce este nevoie ca deciziile să fie luate în plenul CCR. "Potrivit unuia, altuia din textele Constituţiei. În cazul în care se adminte excepţia de neconstituţionalitate în legătură cu un text se discută şi se dezbat toate considerentele către plen. Pentru că avem atâtea hotărâri prin care am precizat că considerentele au aceeaşi valoare ca şi dispozitivul. Şi din aceasta cauze obiective deci, trebuie să fim până la şase cel puţin. Pot să fie 8,7, până la 6 cel puţin. Nu întotdeauna sunt prezenţi  toţi cei 9 la procese, la şedinţele de judecată. Şi dacă s-a dezbătut şi s-au acceptat considerentele şi au considerat ca atare, nu le poate modifica dacă a săvârşit o greşeală, o interpretare, o redactare, exprimare, care a dat alt sens sau un sens incomplet. Tot plenul care a luat parte la dezbatere sau adoptarea lui şi publicarea, tot acelaşi plen, adică tot acelaşi număr de judecători care au luat parte, tot ei pot corecta, tot ei pot face corecturile, modificări, completări”, a explicat Ion Predescu.

Judecătorul Curţii Constituţionale  a arătat totodată care sunt paşii de urmat în condiţiile în care adoptarea eratei s-a făcut ilegal. "Cei care au luat parte atunci vor trebui să se întâlnească, şI, cei care au luat parte la deliberare şi la stabilirea considerentelor şi-au dispus publicarea, pe care o semnează magistratul asistent şi preşedintele Curţii, care-i hotărâtă de cei şapte, zece, nouă, câţi au fost la dezbatere, aceia o hotărăsc. Iar ăia trimit, nu semnează toţi la demitere, că aşa prevede legea, şi mai ales Regulamentul Curţii Constituţionale pe care nu-l ştie nimeni, sau nu-l respectă alţii. Până acum nu l-a încălcat nimeni, până acum nu s-a întâmplat aşa ceva. De orice natură ar fi această decizie, juridică, interpretativă, politică, economică, socială, administrativă, de orice natură ar fi interesul, scopul, finalitatea, temeiul, indiferent de ce natură ar fi, nu este permis aşa ceva”, ne-a explicat Ion Predescu. "O decizie adoptată nu o pot modifica decât toţi cei nouă. Asta este. Nu pot modifica nici opt măcar. Trebuie să se întrunească cei nouă şi în acord cu votul se hotărăşte. Eu am fost sunat de cei doi colegi ai mei Tudorel Toader şi Acsinte Gaspar care erau stupefiaţi şi ei de această erată. Nu ştiu exact cine a hotărât şi cine a semnat şi le-a trimis, cine a hotărât, cine a semnat, cine a dispus trimiterea, cine a răspuns, cui au solicitat să consemneze, dacă au cerut ăia de la Monitor, cine a răspuns la asta, şi asta o vom face, o vom cerceta, o vom stabili. S-ar putea să ne întâlnim  săptămâna viitoare, până în 31, dacă nu, sigur se va dezbate pe 31", a continuat judecătorul CCR. 

Întrebat dacă a vorbit cu domnul Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, domnul Predescu a răspuns: "Nu! Nu! Nu! Nici telefonic. Nimic. Nici o vorbă. Cu nimeni altul nici o vorbă, nici cu magistraţii asistenţi măcar. Cu nimeni alţii decât cei doi, care m-au sunat ei, să mă întrebe dacă ştiu, dacă am auzit. Şi le-am spus că n-am auzit şi nu ştiu.  S-au auzit tot felul de ipoteze, de afirmaţii, de consideraţii, n-am dat atenţie pentru că te enervează, te indispun lucrurile astea. Astea toate-s nule în ce mă priveşte! Pentru mine toate sunt nule şi nu pot fi valabile, exclus de a fi valabile"

La sfârşitul dialogului, judecătorul Curţii Constituţionale a ţinut să precizeze: "Să ne înţelegem, e un act public, o hotărâre, o decizie a Curţii? Este! Este un act al autorităţii publice de stat? Este! S-a publicat în Monitorul Oficial ca atare? S-a publicat! Păi cine să-l modifice? Decât tot autoritatea, în condiţiile în care l-a adoptat. Este? Păi ce vrei mai logic? Nu? Păi, ce Dumnezeu! Adică ce, adoptăm şi... unde, la poştă? ăla pe drum care-o primeşte? Sau ăla care o primeşte pentru redactare face el altceva? Sau cum? Îi dă alt număr? Îi dă alt conţinut?  Păi cum se cheamă o asemenea societate? Mai e stat de drept? Ce să mai vorbim... Că de aia mă şi enervează... Mă deranjează, mă supără . Nu, domle, astea sunt lucruri urâte, grave, foarte grave!"

Sursa:http://www.jurnalul.ro/interviuri/exclusiv-ion-predescu-judecator-al-curtii-constitutionale-erata-care-s-a-publicat-ulterior-este-o-decizie-politica-620713.htm

Dl judecător Minea de la CCR e cam penal

Dl judecător Minea e cam penal, dar parchetarii băsişti se fac că nu vad şi nu aud, deşi toată ţara vorbeşte despre asta. După cum e formulată cererea semnată de dl. Minea, judecător de serviciu la CCR in 06.06.2012, introducerea unui nou paragraf în motivarea Hotărârii privind referendumul nu reprezintă o eroare materiala, ci o completare. Este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat, pentru că iată ce prevede Legea 24/2000 republicată privind normele de tehnică legislativă: 

Completarea Art. 60 

(1) Completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor structurale existente, prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: iż˝Dupa articolul... se introduce un nou articol,......, cu urmatorul cuprins:iż˝. 

(2) Daca actul de completare nu dispune renumerotarea actului completat, structurile, inclusiv articolele sau alineatele nou-introduse, vor dobandi numarul structurilor corespunzatoare celor din textul vechi, dupa care se introduc, insotite de un indice cifric, pentru diferentiere. 

Conditiile de fond pentru modificarea si completarea actelor normative Art. 61 

(1) Modificarea sau completarea unui act normativ este admisa numai daca nu se afecteaza conceptia generala ori caracterul unitar al acelui act sau daca nu priveste intreaga ori cea mai mare parte a reglementarii in cauza; in caz contrar actul se inlocuieste cu o noua reglementare, urmand sa fie in intregime abrogat.

In cazul rectificării, aceiaşi lege prevede:

Rectificari Art. 71 
(1) In cazul in care dupa publicarea actului normativ se descopera erori materiale in cuprinsul sau, se procedeaza la publicarea unei note cuprinzand rectificarile necesare. 
(2) Se interzice modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la operatiunea de rectificare, care trebuie limitata numai la erorile materiale. 

Mehedinti Blog online: Curtea Constitutionala dixit: Am cerut Guvernului ...

Mehedinti Blog online: Curtea Constitutionala dixit: Am cerut Guvernului ...: Curtea Constitutionala arata luni , intr-o adresa oficiala postata pe site , ca a cerut Guvernului listele electorale permanente "actua...

Cotidianul.ro: Media portocalie este implicată în modificarea hotărîrii Curţii ?

Sursa:http://www.cotidianul.ro/diaspora-nu-intra-pe-listele-permanente-ccr-s-a-pronuntat-in-alta-speta-190899/

Media portocalie este implicată în modificarea hotărîrii Curţii ?

Diaspora nu intră pe listele permanente; CCR s-a pronunţat în altă speţă

Acasă » Actualitate

Pasajul adăugat ilegal pe 6 august în Hotărîrea CCR nr.3 din 2 august 2012 nu produce efecte în stabilirea cvorumului de participare la referendum. Românii din străinătate nu intră în „contabilitatea” listelor electorale permanente. Zegrean (sau altcineva) a încercat marea cu degetul, poate, poate, ar fi ţinut.

Documentul CCR a fost făcut în redacţia Hotnews?

În legătură cu extrem de controversatul paragraf adăugat luni 6 august la Hotărîrea CCR din 2 august a.c., există numeroase suspiciuni privind autenticitatea sa, iar în ceea ce priveşte legalitatea şi utilitatea sa, se va observa mai jos că este ilegal şi inutilizabil. Dar un alt amănunt interesant bate la ochi. Aşa cum Cotidianul.ro a arătat în articolul „CCR a violat legea referendumului” PDF-ul în care apare luni 6 august noul paragraf a fost creat la ora 1.34 PM (Ora treisprezece şi 34 de minute). Deci, aceasta a fost ora la care draftul (ciorna – n.a.) a fost lucrată. Nu ştim dacă PDF-ul a şi fost publicat pe site-ul CCR la aceiaşi oră, 1.34 PM. Prezumând că aceasta este ora publicării pe site, rezultă că de la aceasta oră ziariştii care accesau site-ul CCR au luat la cunoştiinţă despre eveniment. Totuşi, pe site-ul Hotnews (poreclit şi „oficina pe net” a lui Traian Băsescu), informaţia şi un amplu articol au apărut luni la ora 13.28 !!!. Deci, cu 6 minute înainte ca informaţia să existe pe site-ul oficial. Pe Hotnews a apărut inclusiv integral şi pasajul nou adăugat – pasaj care este de două zile la originea unui scandal monstru. Ne punem deci întrebarea, dacă nu cumva, cei de la Hotnews, au chiar vreo legătură directă cu paternitatea paragrafului adăugat HCCR nr.3 din 2 august. În textul articolului, autorul, Dan Tapalagă are şi următoarea formulare: „Exact cum explicam aseara la B1TV: legea privind alegerea presedintelui se refera la toti cetatenii cu drept de vot, adica inclusiv la cetatenii romani cu domiciliul in strainatate.” Rămâne deci un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte autorii scandalosului paragraf.

Presa portocalie şi PDL s-au grăbit deschizând striclele de şampanie

Adăugarea, luni 6 august, a unui pasaj - În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul – în hotărîrea CCR nr 3 din 2 august 2012 şi publicarea ei (sub formă de rectificare) în Monitorul Oficial nr.556 din 7 august, a generat un val de entuzias în presa portocalie şi în rândul liderilor PDL. Toţi au susţinut la unison că în urma respectivei adăugiri, se schimbă radical modul de stabilire a cvorumului de participare la referendum, în calcul, pe listele electorale permanente urmând a fi luaţi şi cetăţenii români cu drept de vot din diaspora. Nimic mai fals. Respectiva adăugare nu are nicio legătură cu stabilirea cvorumului, şi, mai mult nu va conta în judecarea propriu-zisă a validării sau nu a referendumului din 29 iulie.Din mai multe motive.

Hotărârea (modificată) din 2 august nu are legătură cu ce se va decide pe 31 august

Patru jurişti cu o bogată experienţă profesională au analizat la solicitarea Cotidianul.ro toate elementele (şi „evenimentele”) ce ţin de hotărârea nr.3 din 2 august, rectificată în 6 august a CCR. Concluziile juriştilor sunt clare:

1. La referendumul din 29 iulie a.c., stabilirea cvorumului de participare este guvernată de prevederi ale Legii referendumului coroborate cu prevederi din Legea alegerii parlamentului (Legea 35/2008). Acest element este recunoscut şi de judecătorii CCR.
2. Hotărârea CCR nr.3 din 2 august 2012 este una care vizează un set de contestaţii privind desfăşurarea referendumului şi nu are nicio legătură cu hotărârea pe care CCR o va lua pe 31 august privind validarea sau invalidarea referendumului.
3. Paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august vitează expres una dintre contestaţiile cu care a fost sesizată Curtea şi a fost introdusă pentru lămurirea unei situaţii la care au făcut apel autorii sesizării.
4. Paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august guvernează stabilirea cvorumului de participare în situaţia în care un referendum naţional se desfăşoară în paralel cu alegerile prezidenţiale.
5. Dacă se confirmă – şi nu există motive să nu fie crezut – declaraţiile publice ale judecătorului CC, Ion Predescu, atunci, paragraful adăugat ulterior la Hotărîrea CCR din 2 august a fost introdus ilegal şi este lovit de nulitate, chiar şi în situaţia în care a fost publicat în Monitorul Oficial.

(Concluziile celor patru jurişti le detaliem, prezentând şi paragrafele din legislaţie la care aceştia au făcut apel în finalul articolului – n.a.)

Opinie „concurentă”

Fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, dar cu o activitate în barou de câteva decenii, avocatul pledant Augustin Bolcaş, este de acord cu concluziile celor 4 jurişti, dar vine cu completări. „Paragraful aşa-zis omis din Hotărîrea nr.3 din 2 august nu reprezintă o eroare materială. Se poate vorbi de o eroare materială la un document, juridic în cazul nostru, când la textul existent se constată unele greşeli relativ minore, de exemplu în loc de 2012 apare alt an, în loc de, să zicem <> apare <> etc. Paragraful adăugat nu se înscrie în categoria erorilor materiale, ci, pur şi simplu reprezintă o adăugare de conţinut. Când este vorba de o astfel de adăugare, la nivelul CCR, este nevoie de un nou vot al plenului Curţii în condiţii de legalitate. Cum acest lucru nu s-a întâmplat este clar că adăugarea este lovită de nulitate”, spune Bolcaş.

Zegrean a încercat marea cu degetul

Cotidianul.ro i-a întrebat pe juriştii consultaţi de ce totuşi noul paragraf adăugat pe 6 august în Hotărîrea CCR din 2 august este identică cu declaraţiile date sîmbătă, duminică, luni de Traian Băsescu, prin care acesta susţine că în cazul referendumului pentru demiterea unui preşedinte, se utilizează definiţia listelor electorale din Legea alegerilor prezidenţiale, care prevede că ronânii cu domiciliul şi reşedinţa în străinătate sunt trecuţi pe listele electorale permanente, deci, intră în calculul cvorumului de participare. Răspunsul a fost unul simplu: „Augustin Zegrean a încercat marea cu degetul. El, sau altcineva din CCR au introdus ulterior paragraful cu cântec, pentru a răspunde comenzii lui Traian Băsescu, dar după cum se vede şi cum s-a demonstrat, respectivul paragraf nu va putea fi utilizat pe 31 august. Pentru moment însă el (sau altcineva) şi-a făcut <> şi a mers pe varianta <>. Aceasta pentru că Zegrean are o relativă acoperire, dar numai pentru situaţia concretă a uneia dintre contestaţiile formulate. S-a mizat probabil şi pe reacţia presei favorabile preşedintelui suspendat, ceea ce s-a întâmplat, dar prevederile legislative sunt clare. Concluzia, s-a încercat acordarea unui sprijin unei acţiuni propagandistice a preşedintelui suspendat”, ne-a declarat unul dintre interlocuitori, poziţia fiind însă identică cu a celorlalţi jurişti consultaţi”

Prevederi legislative care se aplică refernedumului

1. Cvorumul de participare la referendumul din 29 iulie a.c.

Art. 5 (2)Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (Legea 3/2000 – legea referendumului)

Art. 17. -(1)Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15 indice 1 din prezenta lege, care se aplică în mod corespunzător. (Legea 3/2000 – legea referendumului)

Art. 26(1)Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea. (Legea 35/2008 – reglementarea alegătorilor care sunt trecuţi pe listele electorale permanente)

Art. 8(2)Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile prezentului titlu.

(3)Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu (Legea 35/2008 – reglementarea modului în care votează românii din diaspora)

Referendum de demitere în paralel cu alegeri prezidenţiale !!!!

Paragraful - În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul – introdus pe 6 august dă definiţia listei electorale permanente utilizată la alegerile prezidenţiale: „Art. 2c)liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”

Acest articol se utilizează la un referendum în condiţiile situaţiilor prevăzute la art. 15 indice 1 din Legea referendumului.

Art. 15¹

(1)În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu limbajul juridic, art.15 indice 1 se „traduce” astfel:

1. Dacă un referendum se desfăşoară în paralel cu alegeri parlamentare, atunci se aplică prevederile legii alegerilor parlamentare;
2. Dacă un referendum se desfăşoară în paralel cu alegeri prezidenţiale, atunci se aplică prevederi ale legii pentru alegerea preşedintelui;
3. Dacă un referendum se desfăşoară în paralele cu alegeri europarlamentare, atunci se aplică prevederi ale legii alegerilor europarlamentare.

După cum se poate observa, numai în situaţia punctului b, se poate aplica paragraful nou introdus în Hotărîrea CCR nr.3 din 2 august. Cum nu s-a înregistrat situaţia de la punctul b, nu se poate aplica în hotărîrea ce va fi luată pe 31 august paragraful respectiv. Pentru că pe 29 iulie, nu am avut în paralel cu referendumul pentru demiterea preşedintelui şi alegeri prezidenţiale.

Notă

Juriştii consultaţi de Cotidianul au afirmat că art.15, indice 1 din Legea referendumului (introdus în lege prin OUG 103/2009) reprezintă o mostră de absurditate legislativă. „Un referendum poate fi guvernat după o lege dacă este simultan cu alegerile parlamentare, şi acelaşi referendum este guvernat după o altă lege, dacă este simultan cu alegerile prezidenţiale. Cine a conceput acest articol, merită premiul pentru legiferare ridicolă sau absurdă. Iar cei care au votat aprobarea OUG 103 fie n-au citit acest articol, fie se încadrează în aceiaşi categorie cu autorii”.

Lucian Gheorghiu