Se afișează postările cu eticheta Dobritoiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dobritoiu. Afișați toate postările

marți, 26 martie 2013

Neacşu Marin: REPLICĂ LA PREŞEDINTE

REPLICĂ LA PREŞEDINTE
Neacşu Marin 25 martie 2012
base , oprea si danila
Vineri, 22.03.2013 am participat la o discuţie la Oltenia 3 TV în cadrul emisiunii “Dublu imapct”, alături de col.( r) Naon Ioan Mişu, presedintele Filialei Dolj a SCD. Subiectul emisiunii l-a reprezentat recenta declaraţie a preşedintelui Băsescu pe tema Statutului Cadrelor Militare.La emisiune a mai participat telefonic şi domnul senator Corneliu Dobriţoiu. Pentru cei interesaţi, care nu au urmărit emisiunea, pun la dispoziţie înregistrarea. Nu mă criticaţi prea tare. Nu afişez emisiunea ca să mă laud ci ca să ştie toţi colegii punctul nostru de vedere.
sursa:http://www.in-cuiul-catarii.info/2013/03/25/replica-la-presedinte-3522

vineri, 30 noiembrie 2012

PRECIZĂRI ALE MINISTRULUI DOBRIŢOIU


Pentru lămurirea aspectelor legate de pensiile militare ca şi viitoarea lege a pensiilor şi salarizării, ministrul Dobriţoiu a ţinut să facă următoarele precizări:
“1.  Referitor la “reîntregirea pensiilor militare” redusa abuziv, m-am implicat fără rezerve în acest proces reparatoriu, in doua runde de discuții cu reprezentanții FMI ale căror concluzii s-au reflectat și în atitudinea premierului prezentata public (dacă mi se solicita sunt dispus sa intru în amănuntele prezentate de mine mai multor reprezentanți a sindicatului). Proiectul de OUG, in diferite variante a fost transmis MFP pt avizare. Decizia premierului: Tratarea unitara a fenomenului, cu aplicare graduala -pt MAI, datorita datoriilor mari- și cuprinderea sumelor necesare începând cu bugetul de anul următor.
2. Legiferarea pensiilor ocupaționale: prioritate a legislaturii următoare la fel ca si proiectul legii privind cumulul pensiei cu salariul și amendarea legii salarizării unice.
Au avut loc discuții ample cu reprezentanții sindicatului, ANCMRR si cei ai instituțiilor din sistemul de apărare  ordine publica si siguranță națională.
3.      Am înaintat Guvernului un proiect de HG pentru schimbarea naturii juridice a infrastructurii în exces în scopul valorificării acesteia.
Actualmente, Ministerul Justiției și MFP cauta formulele legale pt a eluda intabularea ruinelor care ar costa peste 30 milione euro, ori acest lucru se poate întâmpla prin modificarea legislației în scopul exceptării MApN de la acest lucru datorita degradării avansate a clădirilor din incinta cazărmilor disponibilizate. Din păcate,  activitatea parlamentara, pe care eu nu am putut s-o influențez, a avut sincopele pe care le cunoașteți datorita vacantei parlamentare si procesului de suspendare a președintelui  Ori, dacă dvs ma acuzați de indiferenta este nedrept pentru ca nu sunt omul care cumulează toate funcțiunile Guvernului, Parlamentului și Președinției (care ar fi trebuit sa promulge elementele de legislație . Cred, în același timp, ca dezastrul generat timp de patru ani de haita politica a lui basescu, cu un impact devastator asupra bugetului acestei tari, incluzându l pe cel al apărării  va fi depășit in ani de zile. Spun acest lucru pentru  ca , cheltuielile cu personalul au depășit 85% din buget, iar operarea si mentenanța acoperă 10-12%.
In concluzie, doresc sa transmit tuturor simpatizanților d-lui Gabriel Oprea & co, care încearcă sa-mi reducă efortul de sase luni la ZERO, va rog sa-l votați  poate, in felul acesta cei degradați in timpul scurtului meu mandat își vor primi gradele înapoi ,  infrastructura va continua sa fie distribuita prietenilor politici, dl Zisu va reveni în funcție, sau poate chiar într o funcție mai dodoloata pentru a continua toate bunele practici cu care v-ați obișnuit.
Eu, domnii mei, pot afirma la sfârșit de mandat ca nu am înșelat așteptările oamenilor de buna credință si m-am bătut pentrut toate obiectivele ,………. chiar dacă ele nu au fost finalizate, dar nu din vina sau lipsa mea de reacție. ” 
sursa:http://www.in-cuiul-catarii.info/2012/11/30/precizari-ale-ministrului-dobritoiu-2000

miercuri, 27 iunie 2012

M.Ap.N., pus pe butuci de "bravii luptători" Băsescu-Boc-Oprea

D-le prim-ministru şi preşedinte al PSD Victor Ponta, nici acum nu vedeţi cu cine aţi bătut palma să colaboraţi în Parlament? Credeţi că cele câteva voturi ale trădătorului Oprea se pot echivala cu dezastrul pe care l-a produs în M.Ap.N., împreună cu cap.(sec) Boc şi aşa-zisul comandant suprem Băsescu?

Analiza de stare a Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 2009-2012

La sediul MApN a avut loc marţi 26 iunie conferinţa de presă ministrului Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, cu scopul prezentării Analizei de stare a Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 2009-2012. La conferinţa de presă au participat şi general maior Cătălin Moraru – locţiitorul şefului Departamentului pentru Armamente, şi Şerban Lungu – şef de direcţie în cadrul Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare.
Principalele elemente desprinse din analiza de stare asupra MApN:
- obiectivele procesului de transformare nu au fost îndeplinite tocmai datorită angajării unor resurse total insuficiente instituţiei apărării. Armatei i s-au redus fondurile “în condiţiile în care, după cum ştiţi, sume importante de la buget au fost realocate altor instituţii ale statului, instituţii care au construit, mă rog, parcuri prin păduri, piscine pe la sate, 
iar nivelul de interoperabilitate, capacitatea operaţională a armatei a intrat într-un regres deosebit” a precizat Dobriţoiu;
- neîndeplinirea obiectivelor forţei rezultă tot din insuficienta bugetară a apărării, iar nivelul de îndeplinire a obiectivelor, pe orizontul de timp respectiv, generează incertitudini majore, privind capacitatea noastră de a ni le îndeplini. Se vor prelungi termenele de îndeplinire a acestor obiective, în aşa fel, încât să se poată într-un orizont de timp acceptabil, să ne îndeplinim obligaţiile asumate la NATO;
- procesul de certificare şi afirmare la NATO a unităţilor oferă dimensiunea reală a capacităţii de finanţare a Statului român în scopul îndeplinirii obligaţiilor asumate nu către Armata Română, ci de către decidenţii politici în cadrul Alianţei Nord-Atlantice;
- perturbările generate procesului de planificare sunt evidente, iar acestea generează mari rezerve vizavi de capacitatea armatei de a-şi îndeplini întreaga gamă de misiuni pe care şi le-a asumat o dată cu aderarea la Alianţa Nord-Atlantică;
- imaginea dezastrului este dată de cheltuielile de personal care vor ajunge, la finele acestui an, după întregirea salariilor, la 85%, cu impact asupra cheltuielilor de operare şi mentenanţă, şi asupra bugetului înzestrării. Aceasta este o prezentare schematică a erodării fără precedent a capacităţii operaţionale a instituţiei militare;
- din cheltuielile de operare şi mentenanţă foarte subţiri 50% din totalul de 10 sau maxim 11%, sunt consumate pentru pregătirea contingentelor pe care le rotim în teatre de operaţii. Aceste contingente reprezintă doar 4% din structura de forţe a Armatei;
- cheltuielile de înzestrare ne pun în situaţia de a nu ne îndeplini decât parţial sau cu limitări foarte mari obiectivele pe care noi le-am asumat în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Nu rezidă responsabilitatea statului să renunţe la unele obiective datorită faptului că aceste obiective sunt asumate, identificate în comun de către aliaţi, şi ele conferă relevanţă
strategică Alianţei. NATO poate obliga statul respectiv să şi-l asume, ceea ce înseamnă că în acest ultim caz, statul trebuie să-şi reajusteze structura de forţe în aşa fel încât să realizeze economii la buget sau să crească bugetul Apărării pentru a individualiza sumele necesare îndeplinirii obiectivului forţei în cauză;
- efectele subfinanţării cronice în domeniul înzestrării, precum şi procentele alocate instruirii pe perioada 2009-2011:
- insuficienţa bugetului generează probleme mari legate de imposibilitatea achiziţionării combustibililor;
- neasigurarea resursei de aviaţie la nivel acceptabil şi de siguranţa zborului:  în conformitate cu standardele operaţionale pe care România şi le-a asumat, în calitatea de aliat, piloţii Armatei României ar trebui să zboare 180 de ore de zbor/pilot minim 120 de ore de zbor. În prezent piloţii care asigură serviciul de poliţie aeriană zboară zboară sub 75 de
ore de zbor, iar ceilalţi piloţi din serviciul de luptă mult mai puţin;
- la Forţele Navale, standardul operaţional este de 60 de zile pe an, de marş pe mare dar echipamentele din înzestrarea Marinei Militare, în proporţie foarte mare, şi-au depăşit inclusiv ciclul de viaţă.
- tehnica din înzestrarea forţelor armate are o vechime mai mare de 30 de ani iar pentru Fortele Tertestre, principalele echipamente au fost echipamente proiectate, echipamente de planşetă a anilor 60, intrând în producţie prin anii 70-80;
- industria apărării nu mai produce nici piese de schimb pentru acestea, lucru care generează incertitudini privind capacitatea Forţelor Terestre pentru îndeplinirea întregii game de misiuni a NATO.
- la nivel tactic, prin angajamentele operaţionale în teatrele de operaţii, unde au participat peste 80% din batalioanele din structura de forţe a Forţelor Terestre, competenţele operaţionale, competenţele de luptători ale oamenilor au crescut foarte mult, precum şi calitatea actului de comandă la nivel tactic. Ori aceasta oferă certitudini legate de capacitatea
operaţională la nivel tactic;
- în ceea ce priveşte Infrastructura Armatei există elemente de infrastructură de pe timpul imperiului  austro-ungar, marea majoritate având o vechime de 50-60 de ani,iar volumul de reparaţii este la ora actuală imposibil de atins din ţintele bugetate;
- intenţia conducerii MApN este să reechilibrăm bugetul apărării, prin valorificarea infrastructurii în exces şi rezultatele acestei valorificări să vină să acopere într-o măsură mult mai mare bugetul necesar modernizării Armatei, deci înzestrării Armatei cu categorii de tehnică ce vor contribui la îndeplinirea obiectivelor asumate în comun;
- intenţia noastră este să se solicite, pentru bugetul din anul 2013, o suplimentare a cheltuielilor pentru Apărare cu 0,3% din PIB, suplimentare care vine să acopere nevoia creşterii cheltuielilor de operare şi mentenanţă în aşa fel încât Armata să poată să facă instrucţie, pentru a-şi îndeplini misiunile;
- La capitolul Personal: în momentul în care guvernele anterioare au decis reducerea numărului de funcţii cu 9000 la nivelul ministerului s-a omis  faptul că între timp armata a parcurs două etape intense şi dureroase de reformă forţele active au fost reduse de la peste 300 de mii de oameni la 140 de mii de oameni şi într-o a doua etapă de la 140 de mii la 90 de mii de oameni. “În momentul în care guvernul Boc s-a repezit asupra armatei şi a solicitat reducerea 9000 de funcţii acest lucru a îmbrăcat o formă absolut caraghioasă, grotesc aş putea spune, pentru că au fost reduse din statele de organizare ale unităţilor inclusiv funcţii de comandanţi şi de plutoane acolo este baza pregătirii, este baza piramidei, deficitele fiind însemnate.”
- alocarea resurselor: în loc ca resursele să fie alocate unui număr mai mic de unităţi s-a luat decizia să se înfiinţeze unităţi, cu alte cuvinte, bruma de resurse a plecat să satisfacă şi nevoile unităţilor nou înfiinţate;
- probleme referitoare la acordarea gradelor de ofiţeri în rezervă: acestea trebuie să satisfacă nevoile operaţionale în caz de criză şi război, deci nu ar trebui să fie un proces oneros. La nivelul ministerului am înfiinţat o comisie care să analizeze fiecare caz în parte, pentru că din 2009 până acum au fost avansate peste 2700 de cadre. “Asta nu înseamnă că toate aceste avansări au fost făcute în mod oneros”. Ministrul a apreciat că “în cazul unor avansări spectaculoase aşa, ale unor oameni care nu au satisfăcut nici măcar stagiul militar şi s-au trezit cu grade de colonel, s-ar putea să se fi făcut fără ştiinţa indivizilor respectivi. Procesul, eu îl calific ca un proces de politizare profundă pentru a obţine avantaje politice, în sensul că, dacă îi înmânez personal livretul militar cu un anumit grad unui om şi solicit simpatie pentru programele, pentru obiectivele politice pe care le lansez, atunci să nu mai vorbim, că acest proces are şi alte conotaţii”. Comisia înfiinţată la nivelul ministerului  va analiza fiecare caz în parte şi va distinge elementele de disfuncţionalitate ca să le numesc elegant, în cadrul acestui proces. “La finele analizei suntem dispuşi să facem o conferinţă de presă şi să vă înmânăm cum aţi solicitat deja, un tabel cu numele persoanelor care au beneficiat de avansări în mod oneros” a precizat ministrul. “Avansările care se fac în baza legii nu ţin cont de apartenenţa politică a persoanelor respective dar în acelaşi timp este bine de  reţinut faptul că cei care beneficiază de grade în rezervă, de ofiţeri în rezervă ei fac obiectul perfecţionării pregătirii acestora prin activităţi de pregătirea rezervei. Ori pot fi chemaţi la unităţi pentru pregătire ori de câte ori este necesar pentru a ajunge la un nivel de pregătire minimală în aşa fel încât să-şi poată îndeplini obligaţiunile pe care le au, funcţiunile pe care le au conform statelor de mobilizare în care ei sunt trecuţi. … Iar neprezentarea la mobilizare, după cum ştiţi este o faptă penală”;
- priorităţile conducerii MApN: vor fi orientate pentru creşterea securităţii forţelor care sunt dislocate în teatrele de operaţii, pentru îndeplinirea obiectivelor asumate la NATO iar pentru că pe data de 1 iulie îndeplinim 10 ani de la angajarea forţelor româneşti în teatrul de operaţii din Afganistan noi vom saluta acest moment printr-un şir de evenimente de
presă care vă vor fi aduse la cunoştinţă.
- prezenţa în teatrele de operaţii:  România şi-a asumat angajamentul de a ne menţine o participare graduală până la finele misiunii din Afganistan. Graficele de reducere a contingentelor vor fi stabilite în comun cu aliaţii, în aşa fel încât în situaţia în care condiţiile de securitate din Afganistan o vor permite, începând cu 1 ianuarie 2015 să reducem prezenţa cu trupe de luptă în Afganistan urmând să se sprijine eforturile de reconsolidare şi consolidare a Afganistanului printr-o contribuţie financiară la bugetul apărării al Afganistanului precum şi manifestarea disponibilităţii de a contribui cu instructori la pregătirea forţelor de securitate afgane.
- referitor la pensiile militare: intenţionăm într-o a doua etapă să întregim pensiile diminuate conform nivelului avut în plată în luna decembrie 2010. S-a înfiinţat o comisie care să amendeze pachet important de legi din domeniul apărării: “în primul rând ne propunem să prezentăm Parlamentului o nouă lege a pensiilor militare ocupaţionale, să îmbunătăţim legislaţia în domeniul statutului cadrelor şi să reconferim oamenilor demnitatea pierdută.
- despre bugetul apărării: se intenţionează de a se cere la Ministerul Finanţelor ca la proiectarea bugetului pe anul următor să se suplimenteze alocaţiile pentru apărare cu 0,3% din PIB în aşa fel încât la finele unui ciclu de guvernare, în principiu de patru ani, bugetul apărării să se situeze în limita acceptată de către şefii de stat şi de guverne ai NATO, limită situată la 2% din PIB.
- prin valorificarea infrastructurii în exces, ne propunem să asigurăm resurse pentru startarea achiziţiilor strategice de care armata are nevoie.
- înzestrarea cu avioane multirol: “Ne interesează să oferim decidenţilor politici variante de achiziţii pentru multirol, iar în acest sens vă spun că vom relua toate evaluările făcute din 2008, an în care, ministerul ajunsese la concluzia că cea mai bună soluţie, obiectivul strategic al României pentru achiziţia unui multirol este avionul de generaţia a cincea, urmând ca tranziţia la generaţia a cincea de pe platformele pe care le zburăm să se facă prin costuri minime”
- în următorul interval de patru ani intenţionăm să startăm şi celelalte programe strategice, să lansăm şi celelalte programe strategice care să contribuie la modernizarea forţelor terestre, la creşterea capacităţilor operaţionale şi chiar la modernizarea forţelor navale. “Vrem să analizăm infrastructura medico-militară în exces a ministerului pentru că, după cum ştiţi, momentul 89 când armata avea peste 300 de mii de oameni în structura Ministerului Apărării funcţionau 13 spitale, la ora actuală forţele active a scăzut sub 90 de mii de oamenii şi mai avem 12 spitale. Dorim să reevaluăm situaţia spitalelor în aşa fel încât să ne concentrăm resursele pe un număr mult mai mic de spitale şi să creştem calitatea actului medical investiţii de capital şi nu numai în structurile care vor rezulta” a preczat Dobriţoiu.
Concluzii: “Echipamentele vechi, resursele insuficiente, sunt preocupări strategice pentru această instituţie, celelalte eteme au şi ele valoarea lor, au valoare simbolică este adevărat dar acestea sunt chestiunile care trebuie avute în vedere dacă ne interesează cumva la finele unui ciclu de guvernare să avem o altă armată, mult mai bine dotată, cu o capacitate operaţională sporită, capacitatea de a-şi îndeplini obiectivele asumate în cadrul Alianţei Nord Atlantice aici la graniţa de est a alianţei, în condiţiile în care, după cum ştiţi, România tot în mijlocul unui cerc de instabilitate se află, plecând din Transnistria, Caucaz, Orientul Mijlociu şi Balcanii de vest. Ori dacă dorim să avem relevanţă strategică aceasta nu se poate obţine fără bani. Închei spunându-vă că în tot acest ansamblu eu cred că un element de cotitură îl reprezintă determinarea de a face un alt gen de politică, de a stopa înstrăinarea infrastructurii în exces către clientela politică”.
Ce contează după această analiză de stare, este să generăm, să punem în operă toate eforturile posibile pentru a ne îndeplini obiectivele, în anii care urmează, în sensul de a creşte atât valoarea operaţională a instituţiei, cât şi de a conferi un nou statut şi o nouă demnitate, atât ofiţerilor activi cât şi personalului în rezervă al Armatei României.”
“Integritatea este valoarea importantă a vieţii militare, fiind asigurată de egalitatea de şanse, de respectul meritocraţiei, de sentimentul de solidaritate al militarilor pe care se consolidează inclusiv ierarhia militară. Toate acestea au fost încălcate brutal prin acte de comandă arbitrare, prin decizii politice discutabile, prin dispreţul pentru onoarea şi demnitatea oamenilor în uniformă.”
“Indiferent dacă vorbim despre avansări spectaculoase, în rezervă sau în activitate, că vorbim de ciuntirea drepturilor de pensie ale rezerviştilor şi schimbarea statutului acestei nobile categorii de seniori, că vorbim despre formarea pe filieră indirectă, în mod nejustificat a cadrelor, ceea ce a determinat nemulţumirea celor care, respectând legea, au urmat şcoli, auaşteptat, în stagii în grad.”
 Fie că vorbim de îndeplinirea obiectivelor asumate de instituţia militară, obiective îndeplinite de /…/ cu limitări, toate acestea intră în orizontul nostru de preocupare. Iată de ce, doamnelor şi domnilor, doresc să afirm convingerea mea de a oferi o nouă dimensiune politicilor care se vor pune în operă de la conducerea acestui minister.
- se va pune mare preţ pe meritocraţie, în promovarea în cariera militară;
- se va înceta distribuirea elementelor infrastructurii în exces, către clientela politică, încercând să se valorifice această infrastructură acum, în perioadă de maximă austeritate economică
- vrem să punem în operă un alt mod de a face politică, în slujba acestei instituţii şi în slujba onorării misiunii nobile pe care această instituţie o are faţă de poporul român.

sursa: RRA

sâmbătă, 23 iunie 2012

Pentru Evenimentul zilei, gradele militare sunt onorifice!

Spuneam mai zilele trecute că propaganda portocalie nu doarme. Dar ce am citit azi publicat în Evenimentul zilei mă face să mă iau cu mâinile de păr. Mă întreb totuşi dacă dobitocul care a scris articolul respectiv are habar de legislaţia în vigoare privind acordarea gradelor militare şi avansarea în grad! Ca să dau doar 3 exemple, pentru ştiinţa celui care a scris articolul ia uite ce prevede Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede:

Art. 1. - Prin cadre militare, in sensul prezentei legi, se inţelege cetăţenii romani cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, in raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, in condiţiile prevăzute de lege.
    Cadrele militare sunt in serviciul naţiunii.

Art. 3. - Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea in plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decat in cazurile şi in condiţiile prevăzute de lege.
Art. 4. - Cadrele militare se pot afla in una dintre următoarele situaţii: b) in rezervă, cand nu ocupă o funcţie militară, dar intrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să indeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie, in calitate de cadre militare in activitate;
Şi încă o chestie, ministrul apărării naţionale, dl. gl.(rez) Dobriţoiu, a declarat că vor fi verificate toate cazurile suspecte de încălcare a legii privind acordarea gradelor militare şi a avansărilor în grad, nu doar lista prezentată în cadrul emisiunii Sinteza zilei. Şi ca să nu mai existe dubii, citiţi aici şi comunicatul de presă al M.Ap.N. de azi, 22.06.2012.

Toate gradele la control!

Autor:  Matei Ionita
Evenimentul zilei cere Ministerului Apărării să facă publică lista cu toţi politicienii avansaţi în grad ca rezervişti.

Lista avansărilor în grad care a făcut atâta vâlvă în presă este de fapt o selecţie de nume atent întocmită de noua conducere a Armatei pentru a mai aplica o lovitură reprezentanţilor fostului Guvern.
Acordarea acestor grade onorifice este stabilită de lege, iar beneficiarii vin din toate partidele. Surse din interiorul instituţiei susţin că o listă completă şi corectă ar arăta că foarte mulţi reprezentanţi PNL şi PSD, de la vârful celor două formaţiuni, au primit şi ei, la rândul lor, grade militare în rezervă în anii în care aceste partide au deţinut portofoliul Apărării.

n ultimii 22 de ani au fost semnate zeci de mii de ordine de avansare în grad în rezervă, de către toţi miniştrii Apărării Naţionale. Toate au fost făcute cu respectarea legii şi cu urmarea unei proceduri standard, pe baza propunerilor venite din partea asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere.
Gradele în rezervă sunt titluri onorifice, care nu produc niciun beneficiu concret pentru cei care le primesc. Printre miile de români care au fost avansaţi în grad în aceste două decenii, se regăsesc reprezentanţi ai tuturor partidelor, lideri de partide, jurnalişti, demnitari publici şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Practic, toate partidele au reprezentanţi sau susţinători care au primit grad militar în rezervă. Faptul că din toată această listă au fost prezentate doar cazurile unor personalităţi apropiate de PDL indică faptul că avem de-a face de fapt cu o răfuială politică.
De altfel, atacul politic a fost confirmat indirect de noul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, care s-a grăbit să confirme lista şi să anunţe o anchetă.
Deoarece ministrul nu a spus că şi din rândul PNL şi PSD sunt politicieni care au primit în ultimii 22de ani grad militar în rezervă, inclusiv cele acordate de miniştrii PNL în perioada 2005 – 2008, Evenimentul zilei cere MApN un răspuns.
Toate partidele au reprezentanţi sau susţinători care au primit grad militar în rezervă
Citiţi mai mult: Toate gradele la control! - Actualitate > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/toate-gradele-la-control-988344.html#ixzz1ydWxHo1t 

sâmbătă, 16 iunie 2012

InfoMondo Militar: După recalculare şi revizuire a venit şi vremea reconstrucţiei pensiilor foştilor militari

După recalculare şi revizuire a venit şi vremea reconstrucţiei pensiilor foştilor militari
În urma deciziei noii conduceri MApN de înfiinţare a unei Comisii pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale, aceasta s-a întrunit pentru prima dată, vineri, 15 iunie, la Cercul Militar Naţional din Bucureşti.

Şedinţa, a fost prezidată de consilierul ministrului Apărării Naţionale, Simona Luminiţa Sîrbu.
Prima şedinţă, a fost dedicată detaliilor organizatorice şi de lucru, fiind convenită o foaie de parcurs a procesului de elaborare a proiectului legislativ, modalităţile concrete de colaborare, cooperare şi armonizare a resurselor de expertiză ale părţilor aflate în dialog.
Prezent la lucrările comisiei, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a declarat: “Cred cu tărie în această formă de colaborare, care întruneşte experienţa dumneavoastră, a celor aflaţi acum în rezervă sau retragere, împreună cu cea a militarilor în activitate, viitorii beneficiari ai unui sistem just de reglementare a pensiilor. Cred, de asemenea, că, prin operaţionalizarea acestei comisii, vom  strânge legăturile dintre structurile active şi cele din rezervă ale instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi vom contribui la întărirea spiritului de corp, puternic erodat de măsurile aberante luate în trecut”.
La întâlnirea de la Palatul Cercului Militar Naţional au participat reprezentanţi ai conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi ai tuturor structurilor cu atribuţii în domeniul pensiilor şi calităţii vieţii personalului, ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază şi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere care au filiale pe întreg teritoriul naţional.
sursa: http://militar.infomondo.ro/actualitate/dupa-recalculare-si-revizuire-a-venit-si-vremea-reconstructiei-pensiilor-fostilor-militari.html

joi, 7 iunie 2012

Armata văzută cu realism de noul ministru: dotări îmbătrânite, MiG-uri piese de muzeu, profesie neatractivă, buget dezechilibrat


Armata văzută cu realism de noul ministru: dotări îmbătrânite, MiG-uri piese de muzeu, profesie neatractivă, buget dezechilibrat

Înaintea oricărei încercări de reformare a unui sistem se impune o analiză amplă şi corectă. Se pare că ministrul Apărării a reuşit să făcă în scurtul timp de când este în fucnţie o diagnoza cât se poate de corectă a instituţiei militare în anul de graţie 2012.
Armata nu este “suficient de atractivă” pe piaţa forţei de muncă în România, dotările Armatei române sunt “în mod cert îmbătrânite”, aviaţia are în dotare aproximativ 30 – 35 de MiG-uri 21 LanceR, dar că acestea “se apropie de sfârşitul ciclului lor de viaţă” care în anul 2014 “vor fi obiecte de muzeu”.

Afirmaţia a fost făcută de ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, la Breaza, unde a participat la aniversarea a o sută de ani de la înfiinţarea Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”.
“Armata nu este suficient de atractivă pe piaţa forţei de muncă. Acum depinde şi de opţiunile fiecărui tânăr sau de orientările familiei. Dacă familia doreşte să-şi trimită copiii aici în asa fel încât să aibă certitudinea că vor fi formaţi ca tineri integri şi stabili pe parcursul vieţii şi orientati către valori, atunci ar fi bine să o facă. Asta nu înseamnă că, odată absolvind liceul militar, destinul lor se leagă absolut de armată. Au posibilitatea să opteze şi pentru altceva”, a spus Dobritoiu.
Ministrul Apărării Naţionale a apreciat că dotările de care dispune Armata română sunt “în mod cert, îmbatrânite” şi că ministerul are în vedere “îmbunătăţirea dotărilor”.
“Inclusiv în această perioadă de austeritate economică intenţia noastră este să facem o analiză a patrimoniului Armatei la masa Guvernului, încercând ca să găsim soluţii pentru infrastructura în exces în aşa fel încât să producă resurse, resurse care pot fi folosite pentru îmbunătăţirea dotărilor” a mai spus Dobriţoiu.
Întrebat de câte avioane MIG 21 Lancer dispune, în prezent, Armata româna şi câte dintre acestea sunt încă funcţionale, ministrul a răspuns că la acest moment în dotarea armatei sunt aproximativ 30 – 35 de astfel de aparate de zbor, dar că acestea “se apropie de sfârşitul ciclului lor de viaţă” şi ca în anul 2014 “toate vor fi obiecte de muzeu”.
Acesta a adaugat ca pentru anul în curs bugetul alocat învăţământului militar este unul “puternic dezechilibrat”, dar că ministerul de resort intenţionează să lanseze programe care să îmbunătăţească condiţiile de muncă din unităţile militare şi calitatea echipamentelor.
“Deocamdată, la acest moment, în acest an, atractivitatea carierei nu poate să fie definită clar, printr-un buget care este puternic dezechilibrat. Dar, avem de gând să lansăm unele programe, să dinamizăm unele programe şi cele legate de calitatea vieţii şi de calitatea condiţiilor de muncă şi viaţă din unităţi, inclusiv de calitatea echipamentelor. Orice profesionist şi-ar dori să lucreze, să opereze cu cea mai bună tehnică”, a mai spus ministrul Apărării Naţionale.
Rămâne de văzut în ce măsură, alături de analize, vor fi găsite şi cele mai bune proiecte pentru revitalizarea Armatei astfel încât instituţi să-şi recapete prestigiul grav afectat.
sursa: MEDIAFAX

Sursa:http://militar.infomondo.ro/actualitate/armata-vazuta-cu-realism-de-noul-ministru-dotari-imbatranite-mig-uri-piese-de-muzeu-profesie-neatractiva-buget-dezechilibrat.html

miercuri, 9 mai 2012

Gradul, ce preț a avut gradul?


La audierea din comisiile de apărare, Dobriţoiu a mai afirmat că doreşte modificarea statutului cadrelor militare, arătând că unii generali au fost avansaţi în acelaşi an, unii cu 2-3 grade şi că această situaţie este de "neconceput".
"Este o problemă care mă preocupă, pentru că la nivelul cadrelor miliatre în rezervă s-a creat o stare de nemulţumire generalizată. Sunt oameni care au ieşit în pensie cu un anumit grad şi cadrau la anumite unităţi în funcţie de experienţa lor. Tot acest proces de pregătire a rezervei a fost dat peste cap de avansările cu anumite conotaţii", a mai spus Dobriţoiu.
El a adăugat că "statutul trebuie să pună în ordine competenţele, experienţa, astfel încât să fie stimulat spiritul de corp".
Pentru mine, dl. general (r) Dobrițoiu n-a spus o noutate în această privință, ci consecvență în atitudine și concepții, afirmațiile de mai sus fiind făcute de fiecare dată când s-a aflat în vizită în județul Dolj, participând fie la acțiuni ale Filialei Craiova a SCMD, fie ale PNL sau USL. Domnia sa a afirmat explicit că dacă va deveni ministrul apărării naționale, se vor lua măsurile legale în cazul tuturor celor care au primit grade militare fără a se respecta prevederile Legii privind Statutul cadrelor militare.
Acționați în consecință, domnule ministru și vă veți bucura de respectul tuturor militarilor în rezervă onești, umiliți și transformați în asistați sociali însă de predecesorul dumneavoastră, renumitul "Prince of Pensii", care, întrebat fiind de un reporter pentru ce a primit a 4-a stea de general, a răspuns sec că nu știe și despre aceasta ar trebui întrebat Băsescu. Faceți publică lista cu toate înaintările în grad ilegale și degradații pe impostori! Faceți publice oficial și motivațiile pentru care s-au făcut aceste avansări ilegale, chiar dacă știm toți că la bază a stat doar interesul politic. Faceți publică și lista tuturor politicienilor cărora li s-a acordat statutul de cadru militar în rezervă, că ne-am săturat de primari, parlamentari sau consilieri locali deveniți peste noapte, hodoronc-tronc, colonei, maiori sau generali, fără ca armata să aibă nevoie de serviciile sau competența acestora. Cereți DGIA să vă documenteze fiecare caz dubios de avansare în grad și cu ce preț s-a făcut aceasta! 

Raul Dăncuță: A început debarasarea la MApN?

A început debarasarea la MapN?
De pe 8 mai 2012 noul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, îşi începe mandatul. O provocare pentru cel care a fost zeci de ani în slujba ţării îmbrăcând haina militară. Provocarea e cu atât mai mare cu cât el îi succede unui fost ministru care s-a slujit de ArmatA României  pentru a parveni politic, şi numai.
Nicicând instituţia militară nu a fost atât de agresată – la propriu şi la figurat  – de asaltul politrucilor ca în mandatul ultimului ministru, Oprea. Un soi de politruc-militar-om de afaceri şi, – zice el – profesor universitar!
Nici nu e de mirare că instituţia militară a ajuns atât de jos ca imagine publică! Iar dacă aruncăm o privire  personajelor care au girat mandatul “ministrului” Oprea – mă refer aici la  şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice, şefa de la Direcţia Financiar-Contabilă şi şeful de la Comandamentul Logistic Întrunit, “ putem constata cum, cei trei”, prin slugărnicie şi obedienţă au favorizat o acţiune devastatoare asupra imaginii Armatei.
Aceşti indivizi sunt imaginea perfectă a carieristului, aflat în slujba altui /sau altor carieşti,  capabil să subjuge orice interes de grup în scop personal.
Se încheie astfel o etapă în care rezerva Armatei a fost batjocorită prin promisiuni şi minciuni. Se încheie o etapă în care haina militară a devenit ţinută de campanii electorale, o etapă în care gradele militare au fost traficate în folosul unei clientele amăgite politic.
Ia sfârşit o etapă în care mijloacele de informare ale Armatei vor trebui să iasă din mlaştina în care au fost vârâte şi să se debaraseze de meteahna de a-şi lăuda “şeful” pentru orice inepţie debitată. E timpul să informeze. Aceasta, în contextul în care societatea civilă se întreabă tot mai mult, dacă nu cumva Armata a devenit un instrument politic în mâna oricărui vântură-vorbe, aciuat aiurea prin clădirea din Dealul Arsenalului.
Se încheie o etapă în care Direcţia Financiar-Contabilă s-a lăsat călcată în picioare de un ministru prea puţin mobilat intelectual şi care şi-a închipuit că încărcarea sacilor de cartofi în camioane militare e totuna cu recalcularea-revizuirea-reajustarea unor pensii militare a unor oameni care habar nu aveau ce se întâmplă cu soarta lor. E timpul ca profesioniştii din DFC să-şi reia locul, iar impostorii să plece la partidul “interesului naţional” (măcar de ar fi aşa respectivul partid…). Prea multe destine au fost afectate de incompetenţa unor funcţionari.
A venit vremea ca slugile -  mă refer aici la cei cu un astfel de profil moral, de slugă – să plece. Să sperăm că deviza lătrată de ministrul care şi-a vizitat o singură dată militarii în Afganistan, “noi nu lăsăm pe nimeni în urmă” să fie aplicată. Adică, lichele să-şi urmeze şeful! Să plece la partidul pe care, cu voie sau fără de voie, l-au servit.
E timpul ca bunurile Armatei să rămână ale Armatei, să nu mai fie traficate în scop politic. Ştie cineva câte locuinţe s-au construit pe zecile de terenuri cedate de prea-mărinimosul ministru prietenilor de partid şi de stat?  Nu cumva a costat prea mult “re-evaluarea” ministrului?
Mă opresc aici. Deşi mi-e greu. Am căutat prea mult printre ştirile privind NATO sau UE căteva date privind activitatea ministrului la reuniunile miniştrilor Apărării din ţările aliate. Pur şi simplu nu a participat! A jignit astfel Aliaţii şi a murdărit imaginea Armatei României ca aliat mândru şi competent. Au fost poate prea importante zborurile electorale şi vizitele în cantinele ticsite de militari aduşi cu forţa la ciudatele  reuniuni “de partid şi de stat”.
Sper din tot sufletul ca astfel de metehne să dispară.
Sper şi îmi doresc ca Armată să fie lăsată în pace să-şi îndeplinească misiunea în faţa poporului pe care-l serveşte. Militarii ştiu ce au de făcut. Ei trebuie doar să fie lăsa-ţi să-şi facă meseria. Meseria, nu treaba!
Imi pun speranţe în onoarea noului ministru şi măsurile asumate prin noul program de guvernare.
E timpul ca Armata să-şi reia locul mândru în mijlocul societăţii civile!
Mult succes noului ministru!
În loc de încheiere:
Echipa InfoMondo Militar îşi asigură cititorii că vom fi cel puţin tot atât de atenţi la acţiunile noii echipe instalate la MapN, ca şi asupra celei plecate, şi vom continua să vă informăm  cu cât mai multă obiectivitate şi în timp cât mai oportun.
08 mai 2012-05-08
Raul-Ciprian Dăncuţă, InfoMondo Militar
Sursa:http://militar.infomondo.ro/actualitate/a-inceput-debarasarea-la-mapn.html

luni, 7 mai 2012

Să ne aducem aminte ce așteaptă militarii de la domnul general (r) Dobrițoiu, ministrul apărării


LUNI, 7 MAI 2012



Domnule GENERAL,
Îmi permit să vă numesc  aşa,  pentru că ştiu că un militar nu uită niciodată viaţa militară. Ştiu că aţi avut funcţii de răspundere atât ca militar activ dar şi că rezervist, sau om politic. Sunteţi nominalizat de PNL ca viitor Ministru al Apărării.
  1. Care funcţie sau poziţie v-a adus cele mai mari satisfacţii profesionale şi care v-a fost cea mai dragă.
·        Funcţiile de comandă pe care le-am deţinut au avut farmecul şi atractivitatea muncii de formare tinerilor proveniţi din medii diferite, cu experienţe, aptitudini şi capacităţi diferite, în luptători şi ulterior închegarea subunităţilor. Cele mai mari satisfacţii profesionale le-am trăit în capacitatea de ofiţer internaţional la Statul Major Militar Internaţional al NATO de la Bruxelles, de unde am deprins complexitatea, seriozitatea şi profunzimea procesului de planificare a apărării în cadrul Alianţei Nord Atlantice. Ulterior, revenind acasă, în calitate de director al Direcţiei Integrare Euro-Atlantica şi Relaţii Militare Internaţionale, am avut onoarea dar şi satisfacţia participării la proiectarea Programelor Anuale de Integrare în NATO. Au fost patru ani de “foc”, iar cooperarea între structurile ministerului a fost exemplară, stimulată de implicarea fără reserve a tuturor factorilor de decizie politico-militara şi de emulaţia creată şi la nivel politic pentru îndeplinirea unui obiectiv strategic al României... Cu mare mâhnire, însă, trebuie spus că mulţi dintre camarazii noştri care au trebuit să părărească sistemul mai devreme, ca urmare a desfiinţării unor unităţi militare, au fost ulterior, în mod nedemn şi  nemeritat  catalogaţi ca beneficiari ai unor “pensii nesimţite”, ulterior atitudinea iresponsabilă a puterii politice actuale a generat tragedii ireparabile unor  familii pentru care am toată compasiunea.

  1. Revenind la armată, cum aţi lăsat armata când aţi trecut în rezervă şi cum o vedeţi astăzi. Există plusuri, dacă da, unde? . Dar minusuri? Pe scurt.
·        Principalele provocări ale instituţiei militare sunt de o mare complexitate, generate de nevoia modernizării echipamentelor pentru satisfacerea interoperabilităţii cu forţele aliate şi dezvoltarea capacităţii ei operaţionale  şi de creşterea atractivităţii pentru cariera militară, toate acestea solicitând o viziune politică clară, fermă şi de lungă durată pentru asigurarea unei finanţări raţionale în limita a 2% din PIB. O asemenea determinare ar fi servit în scopul creşterii credibilităţii strategice a României la graniţa de Est a spaţiului Euro-Atlantic, deoarece umbrela de securitate a NATO nu este gratuită iar în afara acesteia costurile ar fi fost cu mult mai mari . În 2006, când am trecut în rezervă, şi în următorii doi ani, când am îndeplinit funcţia de secretar de stat pentru politica de apărare, armata avea un buget de 1,79% din PIB, cu 0,21% mai mic dăcât angajamentul politic asumat la nivelul statelor membre NATO, dar în cifre absolute a fost cel mai mare buget asigurat după 1989, avea o structură piramidală a corpului de cadre, angajamente operaţionale care au constituit, probabil, singurul vector de imagine al României în plan internaţional, datorat deopotrivă liderilor politico-militari ai statului dar şi comnadanţilor şi militarilor care au performat exemplar în teatrele de operaţii. (După consumarea acestor angajamente, oare pe ce se va mai fundamenta credibilitatea României pe plan internaţional?!) Tot atunci, Consiliul de Planificare a Apărării aprobase o viziune de înzestrare pe o durată de treizeci de ani fundamentată pe achiziţia de avioane multirol de generaţia a V-a (F35), nave de luptă multifuncţionale (Litoral Combat Ships), elicoptere de atac (adevărate, nu hibrizi), elicoptere navale (adevărate, nu numai navalizate), echipamente dedicate creşterii securităţii forţelor în teatrele de operaţii, maşini de luptă şi vehicule de diferite tipuri. Aceasta viziune de înzestrare, conform simulărilor de costuri, s-ar fi cifrat la aproximativ 10 miliarde de dolari pe următorii 30-35 de ani, presupunând o alocaţie de 300 de milioane anual în condiţiile prevederii a aproximativ 20% din bugetul de 2% din PIB previzionat pentru apărare în perioada planificată. De toate acestea s-a ales praful ca urmare a subfinanţării cronice, până la destructurarea instituţiei. Actualmente, bugetul alocat ministerului reprezintă 0,76% din PIB, ceea ce determină consumarea a 70-80% din el pentru satisfacerea cheltuielilor de personal iar înzestrarea este compromisă. Cheltuielile de operare şi mentenanţă, care trebuie să asigure instruirea trupelor şi mentenanţa echipamentelor au scăzut şi ele dramatic la aproximativ 10-15%, din care cred că 60-70% sunt alocate pregătirii şi operării trupelor în teatre, reprezentând aproximativ 2% din structura de forţe (faţă de cifra de referinţă 75.000 de militari). Cu alte cuvinte această linie de bugetare va determina falimentarea, decesul, unei instituţii pe care s-a consolidat existenţa istorică a statului român. Pe scurt, acest dezastru de proporţii, imputabil întregii puteri executive actuale, l-aş numi SABOTAREA CAPACITĂŢII DE APĂRARE A ROMÂNIEI, o uriaşă problema penală. La aceasta, îndrăznesc să adaug antagonizarea fără precedent, din scurta perioadă stalinistă a ţării, a categoriilor socio-profesionale între ele şi a corpurilor de cadre ale rezervei Armatei României. Singura “realizare de prestigiu” a actualilor guvernanţi a fost jefuirea patrimoniului armatei (de către cel mai eficient agent imobiliar al instituţiei, ministrul Oprea, atlet forjat la temperatura “mafiei personale a lui Adrian Năstase”) în totalul “dezinteres” naţional. Frumoasă sintagma des-uzitata de (ministrul apărării ) dumnealui, “interesul naţional”, din nefericire omite un mic amănunt, România are INTERESE NAŢIONALE, dar ce contează (?), oricum nu le cunoaşte şi cred că nici nu ştie nici în ce document le poate găsi.  Infrastructura în exces a ministerului, mai ales acum în perioada de criză economică, ar fi trebuit trecută din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi administrarea MApN şi listată la bursă, ca Fondul Proprietatea, depusă, “colaterals” la o bancă ce poate finanţa înzestrarea armatei pe termen lung. În acest sens, exemplul, de altfel nu singurul, al polonezilor este edificator. Ei au finanţat achiziţia a 48 avioane multirol cu sumele rezultate din vânzarea inrastructurii în exces a apărării. Ai noştri patrioţi, au satisfăcut doar poftele clientelei politice.

  1. Care sunt problemele cele mai acute cu care se confruntă militarii, fie ei activi sau rezervişti?
În parte, în ceea  ce priveşte armata activă, am răspuns mai sus . În plus se poate adăuga diminuarea cu 25% a veniturilor întregului personal, insuficienţa spaţiilor locative, aruncarea în stradă –fara drept de pensie- a militarilor angajaţi pe bază de contract, politizarea excesivă a structurilor de forţă ale statului român.)
 În ceea ce priveşte rezerviştii, pot spune că pierderea statutului de militari în rezervă şi transformarea lor în asistaţi sociali reprezintă o grea şi nemeritată lovitură pentru camarazii noştri care şi-au sacrificat parte din libertăţile individuale servind cu credinţa acest popor. Şocul reducerii abuzive a pensiilor militare a îndoliat familii, faţă de care autorii morali nu au nicio emoţie pentru că au accelerat rata ieşirilor din sistem uşurând povara pe buget, deoarece, în afara reducerii cheltuielilor ca măsură anticriză, nu au găsit soluţii pentru stimularea economiei. Altfel, îngrijorările militarilor în rezervă nu diferă de ale celorlalţi pensionari, cu sănătatea precară într-un sistem naţional prăbuşit, îngroziţi de perspectiva îngheţului în condiţiile creşterii alarmante a preţului gigacaloriei, înspăimântaţi de perspectivele sumbre ale creşterii costului vieţii, abandonaţi de guvernanţi şi fără perspective  cu gândul la viitorul copiilor şi nepoţilor lor într-o Românie alarmant îndatorată financiar şi cu valorile democratice în mare pericol.
  1. Cum credeţi că va rezolva partidul dumneavoastră aceste probleme? La obiect, problema având două valenţe una politică iar altă economică, este clar că veţi face tot ce ţine de dumneavoastră pentru a vă determina colegii şi partenerii de coaliţie să aprobe un proiect de lege privind armata, care să poată mulţumi cadrele militare active sau în rezervă, dar financiar cum credeţi că se poate realiza? Financiar România este sub limita de subzistenţă. De unde veţi lua fondurile, când veţi putea implementa real măsurile pe care le veţi lua şi când se vor simtţi aceste măsuri în nivelul de trai al militarilor şi în dotarea armatei?
·        PNL şi implicit partenerii noştri de coaliţie, PSD şi PC, au avut disponibilitate de dialog şi au găsit spaţiul de compromis doctrinar în serviciul şi beneficiul public, pentru a oferi soluţii de relansare economică conform principiilor ‘dreptei’ politice: reducerea taxelor şi impozitelor, încurajarea mediului privat şi atragerea de investiţii străine directe în economie şi a orientărilor doctrinare de stânga referitoare la sprijinirea categoriilor sociale defavorizate. În acest sens, Uniunea Social Liberală a lansat cu multe luni în urmă viziunea sa economică, concentrată asupra repornirii motoarelor economiei prin impozitarea regresivă (16-12-8%), creşterii gradului de absorbţie al fondurilor structurale ale UE, reducerii drastice a evaziunii fiscale, a CAS şi a TVA până la 19% pe parcursul următorului ciclu guvernamental. Aceasta proiecţie lansată dezbaterii publice cu mai mult de un an înaintea alegerilor, oferă cetăţenilor opţiunea politică a opoziţiei unite, pe când guvernanţii, în absenţa unei viziuni economice, îşi fac un laudatio pe tonuri grave privind bărbăţia lor de a tăia veniturile populaţiei, bugetele instituţiilor (cu mici excepţii), fiind aprig concentraţi pe expolierea acestei ţări. Revenind, asupra domeniului apărării, PNL deocamdată –pentru că nu a luat în dezbatere încă acest subiect pe agenda USL, el urmând a fi dezbătut până la finele anului în curs- aprecieaza că bugetul apărării va avea un parcurs ascendent, de la 0,79  la 2% din PIB la finalul primului mandat guvernamental, luând în considerare creşteri anuale de 0,30% din PIB. Din momentul preluării guvernării vom stopa prăduirea  infrastructurii în exces, sau  mai bine spus, ce mai rămâne din ea,  pentru a face venituri suplimentare la bugetul de stat în scopul relansării programului de modernizare a Armatei României. Pentru o bună informare, trebuie notat faptul că până acum a fost înstrăinată, către clientela politică, suprafaţa unui judeţ al României din patrimoniul armatei, iar cei responsabili de acest jaf sistematizat vor fi aduşi în faţa justiţiei. La momentul actual, acestea sunt intenţiile ferme, în ceeea ce priveşte dinamica procesului, evaluarea stării de fapt a economiei şi finanţelor ţării –după preluarea guvernării- vor determina viteza procesului. În egală măsură, vom pune un accent deosebit pe adaptarea procesului de achiziţii pentru apărare, la orientările politice dezvoltate în Alianţă Nord Atlantică în scopul   creşterii cooperării şi parteneriatelor pe dimensiunea înzestrării şi regionalizării mentenanţei echipamentelor. Vom face apel către naţiunile aliate puternice, care datorită bugetelor restrânse vor trece la reducerea sau conservarea echipamentelor –ca urmare a diminuării fortelor-, pentru a ne oferi accesul la acestea, dacă sunt superioare celor din dotarea noastră, la preţuri convenabile. Vom face toate diligenţele necesare pentru extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite în scopul modernizării armatei şi creşterii predictibilităţii strategice a României, concomitent cu dezvoltarea dialogului internaţional în scopul cultivării măsurilor de securitate, încredere şi cooperare regională. În plan legislativ, PNL va fi promotorul unui dialog politic pentru reglementarea pensiilor ocupaţionale şi respectarea plafoanelor de pensii avute anterior, cu amendamentul că drepturile câştigate anterior nu vor mai deveni subiect de dispută politică. Nu lipsită de interes este disponibilitatea noastră de a dezvolta dialogul sindical atât pentru protejarea propriilor membrii cât şi pentru apărarea şi promovarea intereselor şi responsabilităţilor instituţiei militare în raport cu interesele naţionale dar şi cu interesele de securitate ale aliaţilor noştri. Aceasta este proiecţia politică a liberalilor pe lungă durată în raport cu instituţia care, bine-meritat, ocupă- încă - un loc de cinste în credibilitatea românilor.
     
  1. Se vorbeşte despre creşterea salariilor militarilor activi la nivelul, sau pe undeva mai aproape  de nivelul salariilor ţărilor member NATO. Ce ne puteţi spune despre acest aspect este ceva real ca cerinţă a apartenenţei la Blocul Nord-Atlantic?
·        Este o himeră. În primul rând, politica de personal este o responsabilitate naţională. NATO nu va cere alaţilor stabilirea unor plafoane salariale comune, ci doar acoperirea responsabilităţilor asumate în cadrul procesului comun de planificare a apărării (obiectivele forţelor) pentru că ele îşi au originea în Conceptul Strategic al NATO, aprobat de şefii de state şi guverne. Actualmente, când cheltuielile de personal din bugetul alocat MApN se apropie de 80%, creionând imaginea unei instituţii de cadre cu o valoare operaţională foarte redusă, creşterile salariale spectaculoase (pentru a reduce diferenţele faţă de soldele aliaţilor, sau principalilor aliaţi) sunt nerealiste, pentru că ar însemna să falimentam instituţia. Creşterile drepturilor băneşti ale personalului activ, în rezervă şi în retragere vor acoperi rata inflaţiei, datorită haosului fiscal, bugetar şi economic generat de actuala guvernare. Alte promisiuni, pe fondul necunoaşterii situaţiei reale a visteriei ţării, ar fi hazardate. Domeniile de cheltuieli care vor beneficia de alocaţii semnificative, ca urmare a creşterii bugetului apărării  cu 0,30 % din PIB anual, sunt achiziţiile de echipamente pentru modernizarea armatei şi operarea şi mentenanţa. În acest fel, vom reuşi echilibrarea în timp a principalelor capitole de cheltuieli din buget pentru a ne încadra în matricea ideală a NATO (45-50% cheltuieli de personal, 20-25% cheltuieli de operare şi mentenanţă, aprox 20% cheltuieli pentru înzestrare şi 5-10% cheltuieli de infrastructură). Din nefericire, depăşirea efectelor dezastruase ale actualei guvernări va solicita cel puţin două cicluri guvernamentale, în opinia mea, după ce vom reporni motoarele economiei prin reducerea masivă a evaziunii fiscale, corupţiei, taxelor şi impozitelor şi vom performa în domeniul atragerii fondurilor de restructurare ale UE şi a investiţiilor străine directe în economie.
   
  1. Se mai vorbşte despre dorinţa militarilor rezervişti de a se reveni la pensile ocupaţionale pentru cei ce fac parte din Sistemul Naţional de Apărare . Susţineţi această cerere? Dacă da, asta ar însemna că pensile rezerviţtilor  vor creşte concomitent şi proporţional cu salariile militarilor activi. Un simplu calcul arată că există un procent de aproape 4/1 în favoarea rezerviştilor. De unde veţi avea bani pentru a a plăti de 4 ori bugetul salariilor militarilor activi sau cum veţi rezolva acest aspect?
·        Sprijinim fără rezerve revenirea la pensile ocupaţionale, conform experienţei noastre istorice şi practicii spaţiului Euro-atlantice, cu tot ce implica aceasta. În ceea ce priveşte resursele, consider că am răspuns anterior acestei probleme. Creşterea alocaţiei din PIB de la 0,79% la 2% prin rate anuale de 0,30% pe un orizont de patru ani.

  1. Domnule General, o problemă  din ce în ce mai sensibilă este cea privind politizarea armatei, avansările clientelare, numirile de partid sau pe baza rudeniei . Ce veţi face când veţi fi ministru? Pe de o parte este clar că cei care au fost numiţi sau promovaţi politic, ar trebui schimbaţi. Pe de altă parte dacă faceţi aceste schimbări veţi fi învinuit că la rândul dumneavoastră faceţi numiri politice. Ce veţi face cu generalii foarte tineri  care au primit multe stele ca urmare a relaţiei de rudenie cu factori de răspundere politici. Legea şi regulamentele militare nu vă dau dreptul să îi destituiţi pentru că practic nu puteţi să le demostraţi modul în care au fost numiţi şi probabil nici incompetenţa. Pe de altă parte nu îi puteţi numi pe funcţii inferioare gradului său sub comanda unor  grade mai mici decât ale lor . Cum vedeţi rezolvarea problemei ?
·        Dumnevoastră ridicaţi o problemă reală a cărei perversitate a condus la îngenuncherea instututiei militare prin complicităţile condamnabile ale unor oameni în uniformă cu politicienii veroşi datorită dorinţei de a parveni în sistem şi de a-l subordona şi sluţi după bunul lor plac. Iată că avem o dilemă majoră, însănătoşim sistemul punând valoare pe meritocraţie sau asistăm neputincioşi, dar cu suflete duioase, la prăbuşirea iremediabilă a unei instituţii fundamentale  a statului?! Dumneavoastră ce credeţi?...Eu cred, ca marea majoritate a oştirii române active şi în rezervă, că va veni momentul să reconfirmăm prin fapte că avem onoare, devotement, determinare şi competenţă pentru a reconsolida instituţiile statului, pentru a redobândi respectul prietenilor şi neprietenilor noştri interni şi internaţionali. Dacă de la 14 ani am plecat pe acest drum, credeţi că mă voi opri contemplativ acum când am trecut pragul maturităţii depline? Domnule, exista remedii pentru toate maladiile pe care le-aţi enumerat. În primul rând, cei care au obţinut în mod oneros grade şi distincţii, le vor pierde prin actele normative care intră în competenţa ministrului sau instanţelor, cum este cazul celor care au “crescut” că Fat Frumos de la “fruntaş” la general, “dându-se peste cap” în circul puterii . În ceea ce-i priveşte pe beneficiarii activi ai avansărilor în cascadă, vom analiza în detaliu fiecare caz şi le vom oferi oportunităţi pe măsură calităţii şi experienţei lor profesionale.
  
  1. Domnule general, apartenenţa României la Blocul NATO nu poate fi pusă în discuţie. Pe de altă parte este la fel de adevărat că sub preşedintele Băsescu, mai mult sau mai puţin justificat la nivel strategic  şi economic, s-au luat unele măsuri care au costat foarte mult ţara,  dar au liniştit sau adus avantaje politice pentru scaunul prezidenţial. Care va fi ponderea relaţiei politic-strategic- financiar sub mandatul dumneavoastră ca minsitru al apărării.
·        Opţiunile de securitate ale României rămân ferme, indiscutabile. Apartenenţa noastră la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA pentru secolul XXI sunt vectorii promovării şi apărării intereselor noastre de securitate. Marea provocare politică a viitorului guvern USL, pe acestă dimensiune, este creşterea relevanţei strategice şi predictibilităţii României ca aliat serios al celor două organizaţii şi ca factor al promovării stabilităţii şi securităţii regionale. Ca element de continuitate, vom menţine nivelul de participare în angajamentele operaţionale internaţionale, punând un accent aparte pe dimensiunea calitativă a prezenţei noastre în teatrele de operaţii, pe creşterea securităţii forţelor dislocate ca urmare a abordării prioritare a programelor de înzestrare dedicate acestui scop, pe protecţia personalului. În acest sens, consider prioritară semnarea acordului de aderare a României la Codul de Conduită al Agenţiei Europeane de Apărare (EDA) în scopul resuscitării industriei naţionale de apărare şi atragerii în producţie a unor echipamente prin contractări şi subcontractări în cadrul proiectelor EDA, sau programelor de “offset” derulate în urma achiziţiilor de tehnică de pe piaţa occidentală. Condiţia esenţială pentru susţinerea politică a domeniului apărării şi a relaţiei economiei-aparare-debirocratizare-transparenta, consta în fundamentarea unei culturi reale de securitate care, din nefericire, nu intră în sfera intereselor actualei puteri. Voi reveni ulterior asupra acestei sintagme, “cultura de securitate”.

  1. CSAT este format la această oră din membri fideli preşedintelui Băsescu. Cum credeţi că veţi reuşi să vă impuneţi punctele de vedere în cadrul CSAT pe perioada cât veţi acţiona cu dânsul la timona CSAT ?
·        Este adevărat că CSAT adoptă deciziile prin consens, fiind sufficient doar votul negativ al preşedintelui pentru blocarea deciziilor, chiar dacă ceilalţi membrii vor aparţine USL. Atunci fidelii domniei sale vor chibiţa în opoziţie, oricum erau depăşiţi de problemele reale ale vastelor domenii ale securităţii, singurul lor atribut fiind ridicarea timidă a degetelor pentru aprobarea deciziilor preşedintelui la masa CSAT. Revenind, eu cred că dacă temele agendei consiliului se vor fundamenta pe argumente solide, indubitabile, nu vor face obiectul respingerii lor pe considerente viscerale.

  1. Un aspect mai concret . România are mari cheltuieli prin participarea ţării la misiunile NATO. Cheltuielile decurg din tehnica, efectivele, consumul de toate felurile, soldele militarilor în teatrul de operaţii şi în ţară, ca să nu mai vorbim de pierderile irecuperabile sau de necontabilizat în vieţi omeneşti. Toate aceste cheltueli nu sunt rambursate, fac parte din obligaţiile noastre ca stat membru NATO. Avem în ţară un număr de batalioane de menţinere a păcii fostele Căşti Albastre, la Bucureşti, Craiova , Bistriţa , Iaşi. Pe lângă acestea o sumă de alte unităţi au fost declarate operative sau au deja experienţa teatrelor de operaţii. Întrebarea este, de ce nu este folosită experienţa acestor unităţi în minsiunile ONU? Din proprie experienţă ştiu că  plata acestor militari se face din fondurile ONU, la fel şi deplasările în şi din teatru, uzura tehnicii şi a materiallelor folosite , iar pierderile sunt infinit mai mici decât în teatrele de război. Ca să nu mai menţionez că riscurile privind pierderile de vieţi omeneşti scad cu probabil 70%. Odată ajuns ministru veţi avea în vedere acest aspect ? 
·        În calitate de membru cu drepturi depline în NATO, România trebuie să asigure pe propria cheltuială susţinerea forţelor în teatrele de operaţii, bugetul comun al alianţei asigurând dislocarea şi funcţionarea în teatre a comandamentelor operaţionale ale organizaţie. Însă, problema reală a Roamniei este că nu am reuşit să recuperăm nimic din cheltuielile dedicate participării în operaţii prin angajarea firmelor româneşti în procesul de reconstrucţie post conflic. În acest sens, nici până acum MAE nu a proiectat nici o viziune naţională referitoare la acest subiect. Referitor la extinderea participării forţelor la operaţiunile derulate sub egida ONU, cu finanţare din partea organizaţiei, se cuvin câteva precizări:
                                                    i.     Nu avem destule forţe pentru a asigura, în general, un ciclu raţional de rotire a acestora în teatru (ideal ar terbui să asigurăm un raport de 5/1 pentru a evita fenomene mai grave, erodarea prematură a capacităţii lor operaţionale şi traumatisme post conflict, argumentaţia este de natură tehnică);
                                                  ii.     Rambursarea cheltuielilor de către ONU, pentru transport internaţional şi susţinere în teatru operaţional, se face, de regulă, după repatrierea unui contingent din teatru, ceea ce presupune un consum iniţial de resurse care nu poate fi susţinut financiar concomitent cu satisfacerea angajamentelor internaţionale sub egida NATO, ca să nu mai vorbim de costurile pentru pregătirea contingentelor care nu sunt rambursate de către ONU. Ori,
                                                 iii.     Responsabilităţile ca aliat au primordialitate în raport cu alte angajamente, pentru că esenţa apartenentei noastre la Alianţa Nord Atlantica ar trebui să se fundamenteze primordial pe distribuţia echitabilă a responsabilităţilor şi riscurilor şi în ultimă instanţă să ne gândim la beneficii. Din această perspectivă, realităţile financiare actuale şi cele previzionate nu ne permit ambiţii prea mari. Mai mult ca orice, primul nostru ordin de prioritate îl costituie reconstrucţia şi modernizarea instituţiei în scopul creşterii capacităţii operaţionale şi greutăţii strategice a României în concert aliat. 

  1. Care vor fi primii paşi, prima urgenţă odată ajuns ministru ?
·        Domnul meu, în calitatea pe care o am, de preşedinte al unei comisii de specialitate a PNL şi “ministru din umbră” al apărării, răspund unei datorii civice, în primul rând şi apoi politice, de a sancţiona derapajele reprezentanţilor puterii care au responsabilităţi în domeniul de referinţă şi care sunt pe cale să prăbuşească principala institutei de apărare a statului român. În loc de răspunsuri care încep cu dacă…vă rog să apelaţi la priorităţile PNL în domeniul apărării, care sunt publicate pe site-ul partidului cu multe luni în urmă. În ceea ce mă priveşte, “am pus în pagină” gândurile mele pentru resuscitarea instituţiei apărării şi consolidarea respectului ei atât în plan intern cât şi internaţional în serviciul statului român.
  1. Ce veţi face în situaţia în care din diverse motive , care nu ţin de voinţa dumneavoastră nu vă veţi putea realiza obiectivele şi respecta jurământul faţă de ţară şi armată ?
·        DEMISIA, dar nu fără LUPTĂ. Nu am fantezii mesianice şi voi countinua să servesc interesele instituţiei care m-a format datorită faptului că ele nu au culoare politică, ele transcend unui spaţiu istoric convulsiv, marcat prin sacrificiile enorme cu o dedicaţie unică, supravieţuirea unei naţiuni mândre, respectate şi multimilenare. Aşa să ne ţină Bunul Dumnezeu!


  1. Ce alt mesaj aţi dori să transmiteţi românilor şi în primul rând militarilor activi şi în rezervă?
·        Să-şi apere demnitatea cu orice preţ, în pofida sărăciei în creştere şi interesului de a-i cumpăra ieftin, să refuze darurile otrăvite oferite în campanile electorale, să participe masiv la vot şi la viaţa cetăţii şi după consumarea momentului electoral. Să-şi apere drepturile câştigate prin munca, să fie corecţi şi să pretindă corectitudine şi respect din partea autorităţilor plătite de ei în serviciul public. Militarii activi şi în rezervă sunt “pretorienii” României şi ai valorilor ei, sub jurământ, şi aşa trebuie să rămână. Aceasta este singura lor “politică” pe care trebuie să o apere cu orice preţ şi în orice condiţii, şi pentru aceasta merită respectul tuturor, cu atât mai mult al guvernanţilor indiferent de culoarul lor politic.       

  1. Ce întrebare nu v-am pus şi ar fi trebuit sau aţi fi dorit să vă pun ?
·        Cred că dezbaterile pe tema “culturii de securitate” la români, din perspectiva democratică, ar avea efecte benefice asupra perspectivelor de dezvoltare ale statului pe termen scurt, mediu şi lung, deoarece valenţele acesteia ar trebui să stimuleze promovarea şi apărarea intereselor naţionale, care nu sunt colorate politic.Demn de menţionat este momentul marcat de elaborarea Strategiei de la Snagov din 1995, după care a urmat vidul. Odată cu consumarea acestui moment istoric şi, implicit, integrarea în NATO şi Uniunea Europeană, laboratoarele noastre de analiză şi gândire strategică au încetat să funcţioneze coerent. Astfel, am rămas ingetati în paradigma mentalităţilor comuniste. Nici acum nu se înţelege, sau nu se pune în valoare, relaţia dintre programul de guvernare – strategia de securitate naţională şi diferenţa specifică dintre acestea. Mai mult, pentru a spori confuzia în plan intern dar şi internaţional, cu ceva timp în urmă, am schimbat denumirea documentului din Strategie de Securitate Naţională (specifică democraţiilor occidentale) în Strategie Naţională de Apărare  (?) ce poate fi uşor asimilată din punct de vedere semantic cu “doctrina naţională de apărare” (specifică statelor comuniste)  care se adresa în special apărării. Ori diferenţa uriaşă dintre cele două şcoli de gândire este marcată de abordarea integrată a multiplelor domenii ale securităţii care se circumscriu intereselor naţionale aflate sub presiunea riscurilor interne şi externe de securitate şi care ar trebui să ofere spaţiul de inspiraţie pentru toate strategiile sectoriale. Dacă Programul de Guvernare se fundamentează în principal pe platforma electorală a partidului câştigător, Strategia de Securitate Naţională elaborată de preşedinte în termen de şase luni de la începerea mandatului, în baza unei legi organice, identifica interesele naţionale, iar pe baza analizei riscurilor de securitate, stabileşte obiectivele strategice, primordialitatea acestora şi linia de finanţare pentru îndeplinirea lor. Apoi documentul este supus dezbaterii şi aprobării parlamentare, pentru că, cel puţin pe dimensiunea finanţării, acesta ar putea intra în “conflict” cu Programul de Guvernare. Acesta din urmă are o certă culoare politică, în timp ce Strategia de Securiţa Naţională, proiectată în serviciul intereselor naţionale, este nepartizană la fel ca şi preşedintele, după cum este el ilustrat de către Constituţie şi îndrituit de către aceasta,  cu puteri executive în domeniul securităţii, politicii externe şi de apărare. Strategia naţională de aparare-2010 nu generează, cum ar fi fost firesc, concordanţă intre interesele naţionale, obiectivele strategice, direcţiile de acţiune şi resursele alocate, fiind un amestec nefericit de concepte, generalităţi, formulări confuze, vagi priorităţi, tendinţe de privatizare ale spaţiului de securitate şi conotaţii agresive privind întrebuinţarea forţelor. Aceasta viziune strategică menită să ‘garanteze securitatea şi prosperitatea generaţiilor viitoare’ se referă cu certitudine la o Românie virtuală şi nu la una afectată de o profundă criza economico-financiara, politica şi morală, atâta vreme cât acest demers pseudo-stiintific nu coagulează eforturile executivului pentru depăşirea gravei situaţii economice şi sociale în care se zbate această ţară. Deşi România beneficiază de garanţii de securitate fără precedent în istoria sa prin apartenenţa la Alianţa Nord Atlantica şi Uniunea Europeană, autorii, care nu pot fi acuzaţi de necunoaştere, copiază neinspirat pasaje din documente din perioada de preaderare la NATO când îşi propun, în actualul text, ca “ţara noastră să preia integral obligaţia finanţării participării la activităţile prevăzute în cadrul Programului Individual de Parteneriat…”. (De notat pentru cei neavizaţi, programul respectiv a fost derulat pe timpul în care România nu se bucura de statutul de membru al NATO cu drepturi depline.Pe dimensiunea euopeana, preşedintele şi membrii CSAT care îşi asumă paternitatea strategiei, ar trebui să-şi asume şi regretabilele erori de memorie datorită cărora fac probabil apel la “Politica Europeană de Securitate şi Apărare” care nu mai este de actualitate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Singura calitate incontestabilă a acestei viziuni strategice se datorează faptului că a fost înaintată în termenul legal parlamenului pentru dezbatere. Nu aceasi soarta a avut demersul strategic anterior al preşedintelui, în primul mandat, ceea ce denotă o anumită atitudine a acestuia cu referire la gestionarea domeniului complex al securităţii şi apărării naţionale văduvind instituţiile de vectorii naturali de inspiraţie pentru elaborarea strategiilor sectoriale şi Cartei Albe a Apărării.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ca instrument strategic al Preşedintelui, conform titulaturii, are o arie de decizie limitată asupra domeniului apărării şi siguranţei naţionale cu toate că dispune de competenţe guvernamentale la cel mai înalt nivel pentru abordarea tuturor domeniilor securităţii. Cu alte cuvinte, activitatea CSAT, în baza legii, nu se extinde asupra tuturor domeniilor care intră în componenţa securităţii, din perspectiva democraţiilor occidentale. Mai mult, CSAT, care s-ar fi vrut o structură de tipul Consiliului Securităţii Naţionale a SUA, a uitat să copieze integral modelul American, ale cărui decizii consensuale se modelează la nivelul comitetelor şi grupurilor de lucru care pregătesc, pe subiectele de pe agenda consiliului, analize de impact complexe, astfel modelul nostru adopta decizii tot prin consens, dar în limita bugetului asigurat anterior instituţiilor, bulversând cheltuielile bugetare instituţionale. În acest mod, pentru a pune în practică unele hotărâri ale CSAT, se diminuează bugetul care fusese fundamentat pe alte alte argumente de natura operaţională sau nevoi de înzestrare. Alte state aliate finanţează participarea în operaţii internaţionale din bugetul MAE, din rezerva bugetara a Prim-ministrului sau suplimentează bugetul apărării cu sumele necesare susţinerii şi operării contingentelor în teatrele de operaţii, pentru că banii alocaţi apărării au fost prevăzuţi pentru acoperirea altor nevoi. La noi aceste sume au fost deduse, în principal din cheltuielile de operare şi mentenanţa (costurile cu instruirea trupelor), sau de la cheltuielile de înzestrare, după efectuarea rectificărilor bugetare, altfel deciziile CSAT ar fi rămas nebugetate, ar fi fost decizii “de sertar, de bibliotecă”. Impactul aestei practici politice îl vedem astăzi, programe de înzestrare amânate sine-die, dezvoltarea unei armate cu două viteze, una de export, dedicată participării în teatrele de operaţii (care reprezintă 2% din structura de forţe şi care consumă 60-70% din cheltuielile totale de operare şi mentenanţa), şi una pentru “consum” intern (reprezentând 98% şi care cosuma 30-40% din aceste cheltuieli). În altă ordine de idei, relevanta strategică a temelor  CSAT este în suferinţa atât timp cât agenda este populată, între altele, de teme de nivel tactic, instituţional, cum ar fi: concepţia logistică, concepţia medicală s.a. în dauna celor strategice, cum ar fi: rolul României în cadrul NATO şi UE şi evaluarea angajamentelor asumate; evaluarea strategică a forţelor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională în funcţie de misiuni şi capacitatea de susţinere financiară a acestora; identificarea “nivelului de ambiţie” al României privind participarea la operaţiuni internaţionale; etc…
Domnule General, vă mulţumesc , a fost un interviu lung, dar necesar, pentru ca cei care încă se mai gândesc la problemele apărării şi securităţii naţionale să poată înţelege viziunea dumneavoastră, a PNL  pe acest subiect. Vă mulţumesc  şi aştept un interviu şi după instalare. Până atunci însă mai e mult de lucru, sper să ne mai onoraţi cu unele opinii privind evenimentele şi schimbările ce vor avea loc într-o Românie tot mai lovită. Mult succes în tot ce vă propuneţi!
Acest interviu a fost luat domnului General Dobrițoiu, pe atunci propozabil din partea USLpentru funcția de Ministru al Apărării,interviu luat  în Noiembrie 2011, dacă memoria nu mă înșeală, Astăzi Domnul Dobrițoiu este ministru aprobat de Parlament și cred ca merită să ne amintim ce a spus. Va urma sper un alt interviu, după instalare, așa cum a promis în finalul acestui interviu.
Neacsu Marin
sursa:http://punctochitpunctlovit.blogspot.com/